Connect with us

Eveniment

AJUNUL CRĂCIUNULUI. Ce să faci în noaptea de Ajun să ai noroc tot anul. Moș Ajun, fratele geamăn a lui Moș Crăciun

Publicat

Publicitate

Crăciunul este sărbătoarea care aduce aproape familia, în care căldura din case învinge frigul de afară, iar mesele sunt îmbelșugate, relatează alba24.ro. Dar și Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, are o semnificație specială, fiindcă în seara de Ajun românii merg la colindat.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au avut o serie de tradiții. Tradiții fie ele populare fie că vorbim de cele biblice. Moș Crăciun, Moș Ajun, sunt personajele principale care patronează Ajunul Crăciunului.

Mai mult de atât, se spune Moș Ajun că ar fi fost frate geamăn cu Moș Crăciun. Aceștia seamănă între ei ca două picături de apă.

Ajunul Crăciunului, în tradiția populară, este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de Moș Ajun.

Cine este Moș Ajun fratele geamăn a lui Moș Crăciun

Totodată, se știe despre Moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli. El a poruncit să se dea flăcăilor colaci. Tot el a zis să se umble cu colindatul.

Publicitate

Conform tradiției, Maica Domnului, înainte de a naște, a cerut ajutor lui Moș Ajun. Acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – Moș Crăciun.

Astfel, Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era Moș Crăciun. Moș Ajun este sărbătorit pe 24 decembrie.

Tradiții de Ajun. Ce să faci și să nu faci cu o zi înainte de Crăciun

În noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor. În această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos. Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid. Minunea nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.

O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui. Motivul: ne va zbura norocul din casă.

În multe regiuni ale țării de Ajunul Crăciunului, preotul umblă cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.

Alte obiceiuri în seara dinaintea Crăciunului: Ajun de Crăciun

Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun.

În ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele. Apoi să le împrăștie prin casă: aceste surcele se numesc “pui”.

Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun.  Dacă fac asta o să le meargă bine și să nu o să le piardă la roit.

Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate. Așa le vor avea și în anul următor.

La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă. După sărbători se va da vacilor să o mănânce. Astfel le va merge bine și se vor înmulți.

În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan, pentru a fi sănătoși tot anul.

În unele locuri, există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

În alte regiuni fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate. Astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.

Trebuie să trimiți mesaje și urări de Crăciun la rude, prieteni, colegi. Este rost de împăcare cu persoanele cu care te-ai certat.

Masa de Crăciun

Masa de Crăciun este o adevărată provocare pentru gospodinele care se respectă. Vă reamintim unele dintre produsele tradiţionale care nu trebuie să lipsească din meniul sărbătorii.

De la Ignat, după „tăiatul porcului”, preparatele din carne de porc ar trebui să se regăsească în orice gospodărie.

Vorbim despre cârnaţi, maioş, tobă, piftie, slănină fiartă, sângerete, dar şi şniţele ori chiftele.

Toate acestea pot fi servite pe platouri de aperitive frumos aranjate în culorile Crăciunului. De asemenea trebuie asortate cu zacuscă de vinete şi alte legume.

Mâncarea tradiţională românească, sarmalele, sunt pregătite din timp şi reprezintă felul principal.

Friptura de porc, cu diferite garnituri nu trebuie să lipsească. Murăturile completează meniul unei mese mult aşteptate după perioada postului.

La desert, nu trebuie să lipsească plăcintele de casă şi cozonacii.La categoria băuturi, în funcţie de preferinţe, ţuica şi vinul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

România, Ucraina și Moldova lansează “Hub Siret”: Primul laborator transfrontalier și controale armonizate la frontiera UE

Publicat

Publicitate

Botoșaniul devine punctul zero al unei schimbări majore în protecția sanitar-veterinară din regiune. România, Ucraina și Republica Moldova au convenit crearea primului laborator transfrontalier cu rol strategic – „Hub Siret” –, o structură care va funcționa ca centru comun de diagnostic pentru bolile cu risc ridicat ce pot trece frontierele și afecta fermele, consumatorii și comerțul alimentar.

Decizia vine în urma întâlnirii trilaterale găzduite astăzi de ANSVSA și Consiliul Județean Botoșani, la care au participat autoritățile veterinare din cele trei state. Este primul acord regional care trece de la consultări diplomatice la instrumente tehnice comune, cu impact direct asupra siguranței alimentelor care intră în România.

„Hub Siret” va permite testarea rapidă a probelor din zona de frontieră, reducând cu zile întregi timpul în care o boală poate fi identificată. Pentru fermierii români, acest lucru înseamnă mai puține focare, pierderi mai mici și intervenții mai rapide ale autorităților. Pentru consumatori, înseamnă o barieră suplimentară împotriva produselor alimentare contaminate.

A doua componentă majoră a acordului este armonizarea controalelor sanitar-veterinare la frontiera estică a Uniunii Europene. Practic, România, Ucraina și Moldova vor aplica proceduri comune la verificarea animalelor vii, a produselor de origine animală și a transporturilor alimentare. Acest lucru reduce riscurile, elimină diferențele de standard și creează un front comun împotriva bolilor transfrontaliere precum pesta porcină africană sau gripa aviară.

Pentru prima dată, echipele din cele trei țări vor lucra pe baze identice: schimb de date în timp real, protocoale comune de prelevare, interpretare unitară a analizelor și intervenție coordonată. Este un pas care apropie România de modelul aplicat în statele vestice ale UE, unde laboratoarele regionale și controalele sincronizate sunt standardul de protecție.

Protocolul semnat astăzi deschide drumul către finanțarea europeană a „Hub Siret” și a altor proiecte comune, precum digitalizarea trasabilității alimentelor și dezvoltarea unei platforme de alertă rapidă. Pentru România, avantajul este clar: costuri mai mici, capacitate de diagnostic extinsă și o barieră mult mai solidă împotriva intrării în țară a produselor riscante.

Publicitate

Prin acest acord, frontiera de est a UE devine mai sigură, iar România își consolidează rolul de lider tehnic în regiune. „Este o trecere reală de la reacție la prevenție”, au transmis reprezentanții ANSVSA într-un comunicat emis către agerpres.ro, subliniind că laboratorul comun și controalele armonizate sunt două dintre cele mai importante instrumente de protecție implementate în ultimii ani.

Citeste mai mult

Eveniment

Budăi refuză înghețarea salariului minim și acuză guvernarea de haos social: Nu sacrificăm românii pentru reformele voastre!

Publicat

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, reacționează ferm în fața discuțiilor tot mai insistente privind un posibil act normativ care ar îngheța salariul minim pe economie. Parlamentarul afirmă tranșant că nu va susține niciodată o astfel de măsură și că votul său nu va merge în direcția blocării veniturilor celor mai vulnerabili angajați.

Budăi atrage atenția că, în timp ce în statele vecine salariul minim crește constant, România riscă să meargă într-o direcție contrară, accentuând dezechilibrele sociale. El acuză Guvernul și, în special, pe premierul Ilie Bolojan, că prin politica de majorare a TVA a alimentat inflația și a afectat puternic persoanele cu venituri mici.

„Salariul minim trebuie să crească pentru a echilibra starea socială. Inflația umflată de creșterea TVA i-a lovit pe cei mai vulnerabili. Este o direcție profund greșită”, transmite deputatul PSD.

În opinia sa, înghețarea salariului minim ar duce la adâncirea decalajelor sociale, la accelerarea plecării tinerilor peste graniță, la scăderea consumului și, implicit, la blocarea economiei naționale. „Așa ajungem în recesiune”, avertizează Budăi.

Acesta critică și abordarea politică a premierului, pe care îl acuză că promovează doar măsuri convenabile electoratului de dreapta, ignorând impactul asupra votanților PSD. „Nu îmi place conflictul, nu vreau să atac pe nimeni, dar trebuie să-i apăr pe cei care m-au votat”, subliniază fostul ministru.

Budăi amintește că actuala guvernare se sprijină pe voturile electoratului PSD și consideră inacceptabil ca tocmai acești oameni să fie afectați de deciziile economice ale executivului. „Fără voturile lor, nu ați fi fost astăzi prim-ministru, domnule Bolojan”, transmite deputatul.

Publicitate

Mesajul lui Marius Budăi este clar: orice încercare de blocare a creșterii salariului minim va întâmpina opoziția sa fermă în Parlament.

Citeste mai mult

Cultura

„Magia Crăciunului”, spectacol caritabil și debutul Campaniei „Din dragoste pentru comunitate”, în cadrul Festivalului „Povești de Iarnă”

Publicat

Publicitate

În seara de joi, 11 decembrie 2025, Casa Tineretului Botoșani va deveni din nou spațiul în care emoția, generozitatea și bucuria sărbătorilor se vor întâlni sub semnul artei și al solidarității.

Evenimentul, cuprins în calendarul de activități al proiectului Festivalul „Povești de Iarnă”, aflat în acest an la ediția a XX-a, va avea o dublă semnificație: pe de o parte, publicul va fi invitat să se bucure de spectacolul caritabil „Magia Crăciunului”, iar pe de altă parte, va debuta oficial Campania umanitară „Din dragoste pentru comunitate”, un amplu demers de solidaritate dedicat sprijinirii copiilor de la Centrul de zi „Șansa Mea”, din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani.

Spectacolul caritabil este organizat anual de Asociația Societatea Culturală „Arlechin” Botoșani, având ca parteneri Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Centrul Județean de Voluntariat Botoșani, Centrul Local „Cutezătorii” – Organizația Națională „Cercetașii României” și Asociația de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”. Totodată, la începutul evenimentului, va fi organizat și un Târg de Crăciun, realizat de cercetașii din cadrul CL „Cutezătorii” Botoșani – Organizația Națională „Cercetașii României”, elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 7 Botoșani, coordonați de doamna învățătoare Duduc Maria, alături de tineri voluntari din cadrul Centrului Județean de Voluntariat Botoșani, Fundației Județene pentru Tineret Botoșani, președinte Carciuc Cristina și ai Asociației de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”, președinte Simona Pușcașu.

Prin acest târg, copiii și tinerii vor contribui activ la campania umanitară, oferind publicului obiecte realizate cu implicare, creativitate și spirit de dăruire. Spectacolul va fi moderat de Anton Jesica-Camelia și Ivănescu Octavian Petru, iar directorul acestei ediții a festivalului este Bianca Chiorescu, director Departamentul Artele Spectacolului din cadrul Asociației Culturale Arlechin. Coordonarea voluntarilor este asigurată de Ecaterina Luncă și Cristina Rusu, alături de o echipă dedicată de tineri implicați activ în buna desfășurare a întregului eveniment: Avătămanitei Eduard, Pavel Andrei, Alexandroaie Răzvan, Maxim Gabriel, Drăguțu Andi, Butnariu Nicholas, Vizițeanu Darius, Maftei David, Boghițoi Luca, Nigel Alexandru, Ștefan Gabriela, Pușcașu Măriuca, Hîrjoi Anda, Lupan Miruna, Ciobanu Ruxandra, Ciobanu Elena, Chirilă Andreea, Cristescu Natalia, Huțu Diana, Anghelache Sabina.

„Programul artistic al serii va cuprinde momente muzical-coregrafice deosebit de diverse și emoționante. Vor urca pe scenă elevii AMI Music Class, coordonați de doamna Ana Maria Ionescu, profesor la catedra de muzică a Școlii Populare de Arte Botoșani, alături de grupuri artistice din cadrul Asociației «Arlechin», de la Colegiul Național «Mihai Eminescu» Botoșani și de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani. Pe scenă vor evolua cu emoție și energie și elevii din Grupul de dansatori ai clasei a IV-a C, STEP BY STEP, de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, coordonați de prof. Donosă Elena și prof. Agavriloae Adriana. Ne bucurăm să oferim publicului un spectacol realizat prin implicarea copiilor și tinerilor, care îmbină talentul, munca, emoția și spiritul solidarității într-un eveniment cu adevărat special”, a declarat Flavius Alin Damean, organizatorul evenimentului.

În urma Campaniei umanitare „Din dragoste pentru comunitate”, fondurile colectate vor fi direcționate către achiziționarea de materiale educative și dotări esențiale pentru copiii din cadrul centrului, precum: puzzle-uri, jocuri educative, blocuri de desen, pensule, acuarele, aracet, precum și mobilier – trei pupitre cu scaun reglabil, o masă hexagonală, un birou pentru asistentul medical, trei birouri și trei dulapuri pentru centru.

Publicitate

Prin acest demers, organizatorii și partenerii își propun nu doar să aducă bucurie în prag de sărbătoare, ci și să contribuie concret și durabil la îmbunătățirea condițiilor educaționale și de sprijin pentru copiii aflați în situații vulnerabile.

Proiectul beneficiază și de sprijinul firmelor: ADMIR – administrator Ionel Roșu, Tipografia RIA – administrator Mariana Hrițcu, Interbrand Richtig.

Organizator de evenimente cu licență: Flavius Alin Damean

Tradiția Festivalului „Povești de Iarnă” – peste două decenii de emoție și solidaritate

Acest moment care urmează să se împlinească peste câteva zile nu este unul izolat, ci face parte dintr-o tradiție construită cu răbdare, emoție și responsabilitate pe parcursul a mai bine de două decenii — Festivalul pentru Copii și Tineret „Povești de Iarnă”, un proiect început în anul 2004 de Asociația Culturală „Arlechin” Botoșani.

La început, festivalul a fost un gest simplu și curajos: câteva spectacole de iarnă organizate pentru copii, în școli și grădinițe, cu scenete, colinde, dansuri și momente de teatru. Emoția primelor ediții, zâmbetele copiilor și aplauzele părinților au transformat rapid inițiativa într-o tradiție a comunității. Între 2005 și 2008, „Povești de Iarnă” s-a conturat ca un reper al finalului de an, adunând tot mai mulți participanți și voluntari în jurul scenei.

Perioada 2009–2013 a adus un pas important înainte: festivalul s-a deschis către întreg județul, iar parteneriatele cu instituții publice, organizații de tineret și structuri de voluntariat i-au conferit o dimensiune civică tot mai vizibilă. Atunci, spectacolele au început să capete și un sens caritabil, iar scena s-a transformat într-un loc al solidarității.

Între 2014 și 2017, festivalul a intrat într-o etapă de maturizare. Programul s-a diversificat, au apărut gale artistice, ateliere și spectacole tematice complexe, iar pe scenă au urcat nu doar copii și tineri, ci și artiști profesioniști, mentori și invitați speciali. „Povești de Iarnă” devenise deja un proiect cultural complet, cu impact educațional și social.

Anul 2018, când festivalul a ajuns la ediția a XIV-a, a confirmat acest statut. Evenimentele organizate atunci — de la întâlnirea cu Paula Seling, la seminarul despre terapia prin muzică susținut de Cristina Lupașcu, până la Gala Premiilor „Arlechin” și spectacolele publice — au arătat un festival matur, conectat la nevoile copiilor, ale tinerilor și ale comunității.

Anii 2019 și 2020 au adus încercări, dar și continuitate. În 2019, festivalul și-a păstrat amploarea, iar în 2020, în condițiile impuse de pandemie, s-a adaptat, mutând o parte din activități în spațiul online sau în formule restrânse. „Povești de Iarnă” a rămas, chiar și atunci, un mesaj de speranță. Revenirea la viața culturală normală a venit odată cu 2021, iar în 2022 și 2023 festivalul și-a recăpătat forța de altădată, implicând din nou sute de copii, tineri și voluntari. Dimensiunea de educație nonformală, mentorat artistic și incluziune socială a devenit tot mai puternică.

În 2024, festivalul este deja un pilon al programelor culturale de iarnă ale Asociației „Arlechin”, integrând voluntariatul, acțiunile caritabile și colaborările interinstituționale într-un model solid de dezvoltare comunitară prin cultură.

Iar 2025 se pregătește să-și spună povestea peste câteva zile, prin spectacolul „Magia Sărbătorilor de Iarnă”, care va reuni din nou scena, copiii, tinerii, voluntarii și publicul larg într-un gest comun de dăruire. După mai bine de 20 de ani, Festivalul „Povești de Iarnă” rămâne o poveste vie despre artă, educație, voluntariat și solidaritate, spusă an de an, în prag de sărbătoare, la Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

O botoșăneancă aflată de 25 de ani pe dializă a primit un rinichi nou la Iași, în urma unei intervenții de succes

Publicat

Publicitate

O femeie de 40 de ani din județul Botoșani, care făcea dializă de un sfert de secol, a primit o nouă șansă la viață după un transplant renal realizat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Intervenția a fost posibilă datorită unui donator aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevați ambii rinichi, relatează agerpres.ro.

Potrivit medicilor ieșeni, pacienta din Botoșani este unul dintre cei doi beneficiari ai transplanturilor efectuate zilele trecute. Femeia se afla în program de dializă încă din anul 2000, inițial prin dializă peritoneală, iar din 2005 în programul de hemodializă. După 25 de ani de tratament, a primit șansa unui transplant compatibil.

„Postoperator, ambii pacienți sunt bine, au o evoluție bună. Pacienta efectua dializă de 25 de ani… acum se recuperează în secția de transplant renal”, a declarat prof. univ. dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Cel de-al doilea beneficiar este un bărbat de 65 de ani, din județul Iași, aflat în dializă cronică din 2022. Acesta fusese chemat de patru ori la transplant până acum, însă abia de această dată s-a potrivit perfect cu donatorul.

Conform reprezentanților spitalului, de la începutul anului la „Parhon” au fost realizate 40 de transplanturi renale, dintre care 24 de la donatori aflați în moarte cerebrală și 16 de la donatori vii. Activitatea centrului de transplant din Iași rămâne una dintre cele mai importante pentru pacienții din întreaga regiune de Nord-Est.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending