Rata mortalității infantile a crescut îngrijorător în România, atingând în 2024 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor definitive publicate de Institutul Național de Statistică. În acest context alarmant, județul Botoșani se regăsește printre zonele cu cele mai mari valori ale deceselor în rândul copiilor sub un an.

La nivel național, rata mortalității infantile a urcat de la 5,6 la mie în 2023 la 6,6 la mie în 2024, inversând tendința de scădere înregistrată după 2016. Diferențele dintre județe rămân însă foarte mari, semn că accesul la servicii medicale și dotarea maternităților influențează decisiv șansele de supraviețuire ale nou-născuților.

Conform statisticilor, județul Botoșani a înregistrat în 2024 o rată a mortalității infantile de 9,8 decese la mia de copii născuți vii, situându-se printre cele mai afectate județe din țară. Valori mai ridicate au fost raportate doar în Mureș, Ialomița, Suceava și Satu Mare.

La polul opus, cele mai mici rate s-au înregistrat în municipiul București și în județele Olt, Ilfov, Tulcea și Teleorman, unde mortalitatea infantilă este de aproximativ două-trei ori mai redusă decât în zonele critice.

Specialiștii atrag atenția că viața nou-născuților prematuri sau cu patologii complexe depinde direct de dotarea maternităților cu aparatură performantă, de distanța până la unitățile medicale și de accesul rapid al gravidelor la îngrijiri de specialitate.

România continuă astfel să se situeze printre statele Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate infantilă, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, dublu față de media europeană de 3,3.

Datele arată că principalele cauze ale deceselor în rândul sugarilor sunt bolile aparatului respirator, anomaliile cromozomiale și malformațiile congenitale, dar și afecțiunile infecțioase – multe dintre acestea putând fi prevenite prin diagnostic și tratament precoce.

Organizațiile neguvernamentale implicate în domeniu, precum Organizația Salvați Copiii România, subliniază nevoia urgentă de investiții în maternități, programe de prevenție și acces egal la servicii medicale, inclusiv în județe precum Botoșani, unde indicatorii rămân îngrijorători.

Situație dificilă în orașul Darabani, unde ploaia înghețată a acoperit carosabilul cu un strat periculos de polei, afectând traficul rutier pe întreg teritoriul administrat de autorități.

Primarul orașului, Alin Gîrbaci, a transmis că fenomenul de „ploaie peste pământul înghețat” se manifestă în mare parte din județul Botoșani, inclusiv la Darabani, determinând formarea aproape instantanee a poleiului pe cei peste 100 de kilometri de drumuri aflați în administrarea primăriei.

Edilul explică faptul că, în cazul în care precipitațiile continuă, stratul de polei reapare la scurt timp după împrăștierea materialului antiderapant, ceea ce obligă echipele de intervenție să revină constant pe trasee.

Lucrările de deszăpezire și combatere a poleiului sunt realizate cu personal propriu și cu utilajele din dotarea administrației locale, intervențiile desfășurându-se aproape fără întrerupere, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții.

Autoritățile acționează gradual, cu prioritate pe arterele principale, inclusiv pe traseele microbuzelor școlare, urmând ca ulterior să fie tratate și străzile secundare, în funcție de timpul disponibil și de resursele tehnice existente.

Primarul subliniază că un astfel de episod de ploaie înghețată, întins pe o perioadă atât de lungă, nu a mai afectat orașul de ani buni, ceea ce face ca intervențiile să fie cu atât mai dificile.

În același timp, edilul atrage atenția asupra responsabilității conducătorilor auto de a-și echipa corespunzător autovehiculele pentru condiții de iarnă. Potrivit acestuia, numeroși participanți la trafic circulă cu anvelope neadecvate, punând în pericol siguranța proprie și a celorlalți.

Autoritățile locale le recomandă șoferilor să manifeste prudență maximă, să reducă viteza și să evite deplasările care nu sunt absolut necesare până la ameliorarea condițiilor meteo.

Senatorul Cătălin Silegeanu contestă dreptul PSD de a vorbi despre „relansare economică”, întrucât consideră că partidul este principalul vinovat pentru prăbușirea industriei românești după 1990.

„Marile și controversatele privatizări au început sub dirijarea atentă a defunctului Ion Iliescu, <<tătucul>> care a moșit oligarhia post-comunistă și pe care numai PSD îl poate regreta. Combinate siderurgice, mine de exploatare și baze industriale unde lucrau milioane de români au fost vândute, bucată cu bucată, la prețuri derizorii, clientelei de partid și apropiaților”, susține Cătălin Silegeanu.

Parlamentarul amintește că aproximativ 2,5 milioane de români au rămas fără locuri de muncă în urma privatizărilor din perioada tranziției, orchestrate sub guverne PSD.

„Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, cu rafinării și rețele de distribuție în toată țara, a ajuns în proprietatea OMV Austria, care plătea redevențe de toată jena. Sidex Galați, cel mai mare combinat siderurgic, avea zeci de mii de angajați înainte ca statul să-l vândă Grupului Arcelor, pentru care a șters peste noapte datorii colosale. Banca Comercială Română a fost preluată de Erste Bank, iar Oltchim Râmnicu-Vâlcea și Tractorul Brașov au fost falimentate după multiple privatizări ratate”, arată Cătălin Silegeanu.

El atrage atenția că politica economică a PSD se înțelege și din faptul că „Moldova este cel mai fidel electorat al PSD și, simultan, cea mai săracă regiune a României raportat la PIB pe cap de locuitor”.

Parlamentarul acuză PSD că încearcă să își construiască o imagine de protector al mediului de afaceri, când în paralel risipește banul public și girează creșteri de taxe.

„PSD a livrat cel mai mare deficit bugetar din Europa, sub Cabinetul Ciolacu 2, a aprobat taxele și impozitele mărite, apoi s-a arătat indignat de parcă nu ar participa la guvernare. Mai nou promite stimulente pentru firme și credite cu dobânzi avantajoase, de parcă bugetul de stat nu este și așa fragil, de parcă nu am pierdut deja jumătate din PNRR pentru că au blocat sistematic orice reformă”, adaugă senatorul.

Cătălin Silegeanu conchide că programul economic prezentat de PSD „nu este decât un cârlig pentru naivi” și că „PSD nu se pricepe decât la pomeni electorale”.

Educația pentru mediu și activitățile desfășurate în aer liber au fost temele centrale ale unui workshop organizat recent în cadrul proiectului Erasmus+ „Construind comunitatea verde: incluziune, motivație și sustenabilitate în educație”, proiect implementat de Școala Gimnazială Dan Iordăchescu, Hlipiceni, în perioada octombrie 2024-martie 2026.

Workshopul, intitulat „Erasmus+ în practică: educație ecologică, activități outdoor și resurse digitale pentru o școală sustenabilă”, a fost susținut de prof. Danu Mihaela, prof. Gîscă Aurora și prof. Hemen Andreea, participante la cursul internațional Environmental Education, desfășurat la Roma în perioada 26 mai – 3 iunie. Scopul principal al activității a fost diseminarea experiențelor de formare internațională și transpunerea acestora în exemple concrete de activități educaționale, adaptate realității din școală.

Un prim segment al workshopului a fost dedicat activităților cu caracter ecologic, menite să dezvolte responsabilitatea față de mediul înconjurător și comportamentele sustenabile în rândul elevilor. Profesorii au prezentat exemple de activități precum observarea și investigarea mediului natural, realizarea de jurnale ecologice, proiecte de reutilizare a materialelor reciclabile, jocuri educative bazate pe principiile 3R/5R, dar și inițiative simbolice de tip „Adoptă un copac”. Toate aceste activități pot fi integrate atât în curriculum, cât și în activități extracurriculare.

Un alt palier important l-au reprezentat activitățile outdoor, prezentate ca strategie didactică eficientă pentru învățarea prin experiență. Participanții au analizat exemple de măsurători și investigații realizate în natură, vânători de comori naturale, activități artistice cu materiale din mediul înconjurător, exerciții de orientare cu busola, dar și activități de reflecție și wellbeing în aer liber. Astfel de demersuri contribuie la creșterea motivației elevilor, la dezvoltarea competențelor sociale și la consolidarea legăturii dintre școală și viața reală.

În cadrul workshopului a fost abordată și utilizarea tehnologiei în educația ecologică și outdoor. Au fost prezentate aplicații precum PictureThis, folosită pentru identificarea plantelor, sau GooseChase, care permite organizarea de activități educaționale de tip joc și misiuni în aer liber. De asemenea, participanții au aflat despre platforma „Școala din viitor”, care oferă lecții digitale interdisciplinare și ghiduri didactice utile pentru activități desfășurate atât la clasă, cât și în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”.

Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru interactiv, cu activități demonstrative, simulări practice și momente de reflecție, oferind profesorilor posibilitatea de a experimenta metodele prezentate din perspectiva elevului și de a discuta modalități concrete de aplicare la clasă.

Workshopul se înscrie în demersurile continue ale școlii de a valorifica oportunitățile oferite de programele europene și de a integra bunele practici educaționale în activitatea didactică, cu impact direct asupra calității procesului de învățare.