Publicitate

Reales din nou primar al orașului Flămânzi, Dan Oloeriu a seamnat încă din primele minute ale noului mandat un nou contract pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.

Dan Oloeriu a depus jurământul pentru un nou mandat de Primar la finele acestei săptămâni, iar primul contract care vizează creșterea standardelor de viață din localitate este în valoare de peste 2 milioane de euro.

“Un moment deosebit a fost marcat de prezența Secretarului de Stat din Ministerul Dezvoltării, domnul Eduard Mititelu, alături de care am semnat, chiar în prima zi a noului mandat, un nou contract important pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.

Proiectul „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în Flămânzi, județul Botoșani”, realizat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, va acoperi 24 de kilometri de străzi, cu o valoare de 2 milioane de euro, fiind un pas esențial în creșterea confortului și modernizarea infrastructurii pentru locuitorii zonei”, a transmis primarul orașului Flămâni, Dan Oloeriu, imediat după reinvestirea în funcție.

Publicitate

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, anunţă că a aprobat noul ordin privind bursele studenţilor, prin care acestea au fost majorate.

‘‘Burse mai mari pentru studenţi! Am aprobat noul ordin de ministru privind bursele studenţilor. Cuantumul minim al bursei sociale se propune anual de către Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi trebuie să acopere cheltuielile minime de masă şi cazare’‘, a scris vineri ministrul pe Facebook.

Astfel, pentru acest an universitar, cuantumul minim a fost stabilit la 925 de lei.

”Pe baza autonomiei, universităţile pot majora această sumă”, a arătat ministrul.

De asemenea, au fost majorate şi alte tipuri de burse pentru studenţi:

• bursa de doctorat – de la 3.200 la 3.700;
• bursa de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare/masterat didactic – de la 3.158 lei la 3.700 lei;
• bursele de excelenţă olimpică (rezultate obţinute în liceu) – 3.700 lei pentru premiul I; 2.775 lei – premiul II; 1.850 lei – pentru premiul III.

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

OMUL METARECENT AL LUI VASILE LEFTER

Dacă e să intrăm pe vasta parcelă a literaturii, există, printre multe altele, o schemă care face lumină în ceea ce priveşte alcătuirea lumii. E prezentă  relaţia binară dată de lumea reală şi lumea ficţională, primul pol având denumirea de realitate, al doilea pol cunoscut ca fiind metarealitate.  Realitatea e una şi numai una şi o percepem prin simţurile cunoscute, în timp ce metarealitatea e alcătuită din numeroase lumi pe care le putem percepe doar prin alte simţuri, unele speciale generate de o serie de stări ce pot crea anumite  toposuri, unele profeţii tehnologice sau, cel mai adesea, inventarea de universuri paralele. Cu această scurtă introducere, cred că am intrat în logica de romancier a lui Vasile Lefter şi chiar în arhitectura unor romane precum: „Frica vine din adâncuri”, „Doi metri sub pământ”, sau „Glasul din adânc. Năluca”.

Recentul roman al  lui Vasile Lefter,  „Păpușarii din pustie. Bursucul” (Editura „Agata”, Botoşani, 2024), nu exclude  logica construcţiei romanelor anterioare. Vasile Lefter şi-a propus  să rezolve atât legăturile ascunse cât şi cauzalităţile misterioase dintre omul tradiţional şi omul inventat de el şi pe care eu îl numesc omul metarecent, locuitor al metarealităţii. Omul tradiţional e mereu preocupat de căutarea luminii şi  de  pregătirea  stărilor de învingător ale adevărului. Pentru povestea sa, Vasile Lefter şi-a ales un spaţiu cu adevărat misterios, unul locuit de omul tradiţional, de unde, printr-o serie de mecanisme şi o serie de conexiuni care permit acţiuni neverosimile azi, se poate evada în alte  zone ale Universului. E vorba de Valea Zăbalei văzută astfel de autor:  „un balaur cu trupul inelat, unde mai mereu steaua polară se iveşte de după un pui de nor, unde încă se aud şoaptele tainice ale crestelor sărutate de vântul şăgalnic, unde nopţile sunt pline de fantasme,  unde muntele geme în zi de vară, iar luna răsare mai devreme având mai tot timpul culoarea sângerie, unde stelele se aleargă una pe alta, unde soarele e mai mereu în discordanţă cu ceasurile”..  Cunosc acest spaţiu din Munţii Vrancei în care, pentru a ajunge, o iei la stânga din şoseaua care, prin Tulnici, duce la Braşov. În acest topos  s-au infiltrat o serie de personaje cu anumite însuşiri ce trec dincolo de normalitate, nişte structuri superioare care de obicei se spionează pentru atingerea unor scopuri materiale, dar mai ales pentru a împiedica scopul principal în jurul căruia se clădeşte romanul: studiul „găurilor negre”. Autorul, mare iubitor de Eminescu, nu-şi ascunde faptul că această idee  a pornit de la  patru versuri din „Luceafărul”: „Căci unde-ajunge nu-i hotar / Nici ochi spre a cunoaşte / Şi vremea-ncearcă în zadar / Din goluri a se naşte”. Nu este abandonat nici motivul ielelor, o preocupare mai veche a romancierului, conştient fiind că ele reprezintă tentaţia şi pericolul din lumea păgână. Personajele lui Vasile Lefter se metamorfozează de la o zi la alta, de la o oră la alta, în funcţie de cerinţele şi obiectivele celor interesaţi: Antonică şi Sultana cu copiii lor, pe de o parte,  Marele Păpuşar cu păpuşile şi bursucii lui, pe de altă parte,  Oamenii locurilor trăiesc într-o relaţie de acceptare şi cu vârcolacii, bine reprezentaţi în legendele Văii Zăbalei , cu precădere în spaţiul de la Năruja la Nereju.

Ceea ce caracterizează pe deplin personajele lui Vasile Lefter, unele conducând acţiunea pe întreg romanul, altele  fiind arse  pe traseul discursului, trec imediat de la gest (ca simbol) la acţiune (în urmărirea unui scop). Verbul care face legătura între gest şi acţiune este A CĂUTA. Căutarea  e sângele textului şi pe care eu o definesc cu sensul dat de Andrei Pleşu: „strict corelativ al rătăcirii”. Personajele au momente de rătăcire ca, apoi, să se caute unele pe altele schimbând rapid toposurile sau mijloacele folosite. O notă aparte o face cuplul Alin şi Axinia, ea ducându-mă, după modul cum îi plasează autorul, la celebrul personaj hogaşian. Dintre cele  şapte tipuri stabilite de retorica lui Pierre Fontanie, Vasile Lefter excelează în prosopografie, adică în descrierea calităţilor fizice ale personajelor sale.

Autorul simte că tema aleasă ar putea conduce spre o aprobare a ravagiilor  postmodernităţii şi  sunt momente  multe în care nu permite  ca omul să se piardă de spiritul tradiţionalului,  constituirea satului Nărujelul fiind un exemplu.  Recentul volum al lui Vasile Lefter ne propune un text unde realitatea şi metarealitatea alcătuiesc un substitut al creaţiei sale  şi pe care nu-l va abandona nici în prozele  ce vor urma.

Publicitate

Prim-vicepreședinte al PSD Botoșani, deputatul Marius Budăi, a declarat că solicitarea adresată de PSD președintelui ales al Consiliului Județean, Valeriu Iftime, de a prezenta informații despre afacerile sale cu banii publici ai județului sau cu administrațiile locale conduse de PNL, nu reprezintă un atac politic, ci un apel la transparență și integritate.

Social-democratul consideră că această solicitare nu ar trebui să-l deranjeze pe șeful PNL Botoșani, pentru că îi oferă prilejul de a demonstra că este transparent și integru, așa cum susținea în campania electorală.

„Nu am înțeles de ce s-a enervat domnul Iftime când i-am adresat acea solicitare. Nu l-am jignit și nu l-am acuzat că a furat sau că s-a îmbogățit pe baza relațiilor sale politice. I-am cerut doar informații despre banii publici încasați de firmele sale, adică despre banii contribuabililor din Botoșani sau din restul țării. De luni, devine demnitar și va trebui să răspundă la astfel de întrebări în fața cetățenilor. Toți demnitarii prezintă periodic astfel de informații”, a explicat Marius Budăi.

Social-democratul a explicat că, începând de săptămâna viitoare, Valeriu Iftime nu mai poate face afaceri și că va trebui să renunțe la contractele pe bani publici pe care le are acum în județul Botoșani.

„Am numit acel set de informații <Lista incompatibilităților>, pentru că, de luni, domnul Iftime nu mai poate face afaceri fără a intra în incompatibilitate.  Deci, i-am dat șansa să arate că este transparent, cum promitea în campanie. Dacă n-ar fi avut nimic de ascuns, n-ar fi trebuit să se enerveze”, a mai precizat Budăi.

La începutul săptămânii, PSD Botoșani i-a cerut noului președinte ales al Consiliului Județean să prezinte informații despre afacerile pe care le-a făcut sau le are încă în derulare pe banii publici ai județului Botoșani sau cu administrațiile PNL din toată țara. Cele patru întrebări din „Lista incompatibilităților” sunt următoarele:

1. Numărul și valoarea contractelor încă în vigoare, între firmele pe care le-a administrat (sau la care a fost/este acționar) și autoritățile locale din județul Botoșani.
2. Numărul și valoarea contractelor derulate în ultimii 3 ani, de firmele pe care le-a condus (sau la care a fost/este acționar) și administrațiile locale sau naționale conduse de colegii săi din PNL.
3. Numele firmelor deținute de membrii familiei sale până la gradul al II-lea, care nu ar trebui să aibă relații contractuale cu Consiliul Județean sau cu instituțiile aflate în subordinea sau în coordonarea Consiliului Județean.
4. Beneficiarii reali, în sensul legislației privind combaterea spălării banilor, ai firmelor pe care le-a condus până în acest moment.