Începând cu 1 august 2025, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% se va aplica și asupra veniturilor din pensii private (Pilonul II și III), pentru sumele care depășesc 3.000 de lei lunar, scrie alba24.ro.

Aplicarea CASS pentru pensiile private este controversată, deoarece pensiile private sunt economii personale, nu redistribuții, și provin din salariul net deja taxat.

Măsura vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene pentru reducerea deficitului.

Avertismentul economistului Iancu Guda: „Este dublă taxare!”

Economistul Iancu Guda trage un semnal de alarmă privind efectele acestei decizii, explicând că veniturile din pensii private sunt deja impozitate indirect:

„Venitul din pensii private este compus din contribuțiile pe care le plătești (din economii nete deja taxate) plus câștig acumulat în timp. ATENȚIE: contribuțiile provin din venituri pe care ai plătit deja CASS. Iar la plata pensiei private vei mai plăti încă o dată CASS pe aceleași sume. Adică dublă taxare!” a scris Iancu Guda.

Cum funcționează dublul impozit explicat de Guda: „Când te pensionezi, vei plăti 10% din TOATĂ pensia privată acumulată (contribuție + câștig) care depășește 3.000 lei. Este o sumă consistentă – mii sau zeci de mii de euro pierduți pentru unii.”

Exemplu practic: O persoană care încasează o pensie privată lunară de 4.500 lei va plăti CASS de 10% pentru 1.500 lei (diferența față de pragul de 3.000 lei), adică 150 lei/lună pierdere.

Pensiile private provin din economii personale taxate deja de stat

Guda susține că este corect să se plătească CASS pentru pensia publică, deoarece:

• „Este intergenerațională – nu este bazată pe acumulare personală.”
• „Ai contribuit din salariul brut, nu din venitul net.”
• „Folosești mai intens sistemul medical la bătrânețe.”

În schimb, pensiile private sunt economii personale, nu redistribuții, și provin din salariul net deja taxat.

Pe 31 iulie, la Darabani începe a 11-a ediție a festivalului Zilele Nordului, un eveniment care aduce împreună oameni ai locului, tineri din diaspora și specialiști din toată țara, într-un proiect unic de regenerare comunitară prin cultură.

Inițiat în 2014 de un grup de dărăbăneni plecați prin alte orașe ale României, festivalul își propune să „mobilizeze comunitățile locale și diaspora Nordului în proiecte de regenerare comunitară prin cultură”. În fiecare an, Darabaniul se transformă pentru câteva zile într-un centru efervescent de idei, concerte, dezbateri și ateliere.

Programul evenimentului include:

Concerte și proiecții de film în aer liber;
Dezbateri pe teme culturale și civice;
Lansări de carte și expoziții;
Ateliere interactive pentru copii și tineri;
Competiții sportive și gastronomice.
Anul acesta, la dezbaterile din seria „Întâlnirile Nordului” vor participa invitați de marcă precum Elena Calistru, președintele Funky Citizens, Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, scriitoarea Ala Sainenco, directoarea Memorialului Ipotești, și Iulia Popovici, redactor la „Observatorul Cultural”.

Un moment important al ediției va fi cea de-a doua ediție a Forumului Orașelor Mici, o platformă de dialog dedicată administrațiilor locale din orașele sub 30.000 de locuitori. La Darabani sunt așteptați primari, arhitecți, urbaniști și reprezentanți ai administrației centrale. Printre participanți se numără Liviu Băileșteanu (Ministerul Dezvoltării), Ștefan Bâlici (președintele Ordinului Arhitecților din România), Tiberiu-Constantin Florescu (președintele Registrului Urbaniștilor din România), Nicolas Triboi (președintele Asociației Peisagiștilor din România) și consilierul prezidențial Mihai Jurcă, City Manager al municipiului Oradea.

Zilele Nordului nu este doar un festival, ci o misiune asumată de a aduce în prim-plan potențialul comunităților mici, care pot deveni exemple de bune practici în dezvoltare locală sustenabilă. „Vrem ca oamenii să redescopere Darabaniul și Nordul Moldovei ca pe un loc viu, care merită să crească prin oameni care se întorc acasă cu idei noi”, spun organizatorii.

Evenimentul se va desfășura în perioada 31 iulie – 4 august 2025, iar programul detaliat poate fi consultat pe site-ul oficial al festivalului.

La finalul lunii iunie 2025, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Botoșani figurau 3.989 de șomeri, dintre care 1.773 sunt femei. Rata șomajului a ajuns astfel la 3,63%, marcând o scădere de 0,15 puncte procentuale față de luna aprilie.

Dintre cei aproape 4.000 de șomeri, doar 704 beneficiază de indemnizație de șomaj, restul de 3.285 fiind neindemnizați. Majoritatea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă provin din mediul rural (2.906), în timp ce 1.083 sunt din mediul urban.

Cine sunt, de fapt, șomerii din Botoșani?

Structura șomajului pe nivel de educație arată că cei mai mulți șomeri (45,73%) au studii gimnaziale. Persoanele cu studii primare sau fără școală reprezintă 20,78% din total, în timp ce absolvenții de liceu sunt 13,94%. De asemenea, 16,45% dintre șomeri au terminat o școală profesională, 2,38% au studii superioare, iar doar 0,73% au urmat învățământ postliceal.

Din perspectiva șanselor de angajare, profilarea făcută de AJOFM Botoșani arată că 269 de persoane sunt considerate foarte greu ocupabile, 2.719 greu ocupabile, 977 mediu ocupabile și doar 24 sunt evaluate ca fiind ușor ocupabile.

Această încadrare este stabilită în urma procesului de profilare a fiecărei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în funcție de calificări, experiență și alte criterii relevante.

Pentru detalii complete despre situația șomajului în județul Botoșani, AJOFM pune la dispoziție date actualizate pe site-ul: https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.