Connect with us

Actualitate

A publicat proiectul Ordonanței de Urgență privind facilităţile fiscale acordate celor care-și plătesc datoriile către stat

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul Ordonanței de Urgență privind facilităţile fiscale acordate celor care-și plătesc datoriile către bugetul sau achită în avans taxele curente. Prin acest proiect, Ministerul Finanțelor estimează  că va încasa suplimentar aproximativ 9 miliarde de lei, din care se scade impactul bonificaţiei, evaluat la 1,1 miliarde de lei.

Documentul pus în transparență pe pagina Ministerului Finanțelor Publice propune, între altele, anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, în anumite condiţii.

Anularea se face în baza unei cereri în care solicitantul de obligă să achitate datoriile până în 25 noiembrie.

”În acest sens, se adoptă anularea accesoriilor pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţii publice”, propune Ministerul Finanţelor.

Se propun următoarele facilităţi fiscale:

A. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii: – stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale restante la 31 august 2024 inclusiv; – stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale şi accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; – depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; – depunerea, până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, a cererii de anulare a accesoriilor, sub sancţiunea decăderii.

B. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declaraţie rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii: – declaraţia rectificativă să fie depusă începând cu data de 1 septembrie 2024 până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; – obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie stinsă până la aceeaşi dată; – stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale şi accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; – depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024 ; – depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancţiunea decăderii.

Publicitate

C. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv şi stinse până la această dată, cu următoarele condiţii: – obligaţiile bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, au fost stinse până la această dată; – stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale şi accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; – depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; 8 – depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancţiunea decăderii. Astfel, prin măsura propusă se permite anularea accesoriilor aferente unor obligaţii bugetare principale ce au fost stinse până la data de 31 august 2024 inclusiv, dacă aceste accesorii sunt calculate prin acte administrativ fiscale comunicate de organul fiscal.

D. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadente anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisă ca urmare a controlului fiscal, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, cu următoarele condiţii: – diferenţele de obligaţii bugetare principale să fie achitate în termenul de plată stabilit prin decizia de impunere; – cererea de anulare a accesoriilor să fie depusă în 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, sub sancţiunea decăderii.

ANULAREA UNOR OBLIGAŢII FISCALE PRINCIPALE ÎN CAZUL PERSOANELOR FIZICE

O altă facilitate fiscală prevede ca în cazul debitorilor, persoane fizice, inclusiv cele care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, stinse în procent de 50% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, să se acorde: – anularea unui procent de 50 % din obligaţiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv; – anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv. Prin această măsură fiscală se are în vedere impulsionarea achitării voluntare de către contribuabili persoane fizice, a obligaţiilor fiscale cu o valoare nesemnificativă, ţinând cont de faptul că statul român trebuie să-şi axeze atenţia asupra celor care prezintă un risc fiscal ridicat de neplată din perspectivă bugetară. În acest context, la data de 31 iulie 2024, un număr de 705.432 contribuabili persoane fizice, înregistrează obligaţii fiscale principale restante sub plafonul de 5.000 lei, în cuantum de 0,6 mld. lei, din care 0,45 mld. lei reprezintă obligaţii fiscale principale, iar 0,15 mld. lei reprezintă obligaţii fiscale accesorii.

CORDAEA BONIFICAŢIILOR FINANCIARE

În cazul grupului fiscal, bonificaţia se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă. Bonificaţia se acordă din oficiu de către organul fiscal central, prin emiterea unei decizii şi în situaţia respectării condiţiilor prevăzute de actul normativ. Sumele care fac obiectul bonificaţiei nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu obligaţiile fiscale ale contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin excepţie, obligaţiile fiscale care fac obiectul bonificaţiei, pentru care se împlineşte termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea, se restituie potrivit art. 168 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dacă acestea nu au fost compensate cu alte obligaţii bugetare. Bonificaţia nu se aplică în cazul în care la sfârşitul anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, contribuabilii datorează impozit minim pe cifra de afaceri, potrivit art. 181 din Legea 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Această măsură fiscală are în vedere faptul că obligaţia fiscală reprezentând impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, declarată anual, are un impact financiar semnificativ pentru

contribuabili, din perspectiva lichidităţilor financiare pe care trebuie să le deţină în vederea respectării termenului legal de plată.

Proiect Ordonanță de urgență pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Nota de fundamentare

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM Botoșani în luna septembrie a acestui an

Publicat

Publicitate

La sfârșitul lunii septembrie 2025, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 3.892 șomeri (din care 1.752 femei), rata șomajului fiind de 3,54% în scădere ușoară față de luna august cu 0,04 pp.

Din totalul de 3.892 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 722 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.170 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 2.825 șomeri provin din mediul rural și 1.067 sunt din mediul urban.

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă sugestiv astfel:

 Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,11%, șomerii cu studii primare si fara studii ce reprezintă 19,84% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 16,44%, cei cu învățământ profesional 16,32%,cei cu studii superioare sunt 3,34 % iar cei cu învățământ postliceal 0,95% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 372 persoane foarte greu ocupabile, 2.552 greu ocupabile,949 mediu ocupabile, iar 19 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ce depozite de gaz are România pentru iarnă. Ciclul de injecție al gazelor în depozitele subterane s-a finalizat vineri

Publicat

Publicitate

Ce depozite de gaz are România pentru iarnă: Ciclul de injecție al gazelor în depozitele subterane, început la 31 martie, se finalizează oficial vineri, 31 octombrie și marcăm începutul sezonului rece gazier, scrie alba24.ro.

De sâmbătă, se pot extrage din gazele stocate, dacă vremea o va impune, scrie Economedia.

Gaze se pot extrage (și s-a extras deja) și înainte de 1 noiembrie, dacă vremea este foarte rece iar producția curentă și importul nu ajung să acopere consumul.

Din datele centralizate ale operatorilor de sisteme de transport și responsabili cu înmagazinarea din Europa, România are stocate circa 3,2 miliarde metri cubi de gaze.

Aceasta înseamnă că are un grad de umplere de 99%.

România este pe locul doi în Europa, ca grad de umplere a depozitelor, după Polonia, care este la 100,5% grad de umplere (o specificitate tehnică permite ca un depozit să fie umplut dincolo de 100%).

Ar mai fi Suedia, la 102%, dar cantitatea stocată a suedezilor este insignifiantă – 90 milioane de metri cubi, întrucât scandinavii practic nu au depozite de gaze.

Publicitate

Cu 99% grad de umplere, adică cu depozitele pline, România este la nivelul cerut de Comisia Europeană pentru țările membre – 99% și nu ar trebui să aibă probleme în aprovizionarea cu gaze, chiar și în condițiile unei ierni grele.

Din depozite se pot scoate până la 25-26 milioane de metri cubi zilnic. În plus, din import se mai pot aduce până la 24 milioane de metri cubi zilnic.

Ce depozite de gaz are România pentru iarnă: De ce facem România stocuri. Context

România, ca toate țările din Uniunea Europeană, este obligată prin reglementări europene (Regulamentul UE 2017/1938, modificat după criza energetică din 2022) să asigure rezerve de gaze naturale pentru sezonul rece.

Motivele:

  • Consumul de gaze crește mult iarna, din cauza încălzirii.
  • Importurile pot fi afectate (de exemplu, din cauza problemelor geopolitice sau a cererii mari în regiune).
  • Stocurile asigură stabilitatea sistemului energetic și mențin prețurile sub control.

Guvernul României, prin Ministerul Energiei și compania Transgaz, stabilește anual o țintă minimă de umplere a depozitelor, de obicei peste 90% până la 1 noiembrie. România reușește de regulă să atingă sau chiar să depășească acest prag.

Acestea sunt foste zăcăminte de gaze epuizate, unde gazul este reintrodus sub presiune vara și extras iarna.

Principalele depozite de gaze din România sunt operate de Depogaz Ploiești (filială Romgaz) și Depomureș (asociată cu Engie).

Citeste mai mult

Eveniment

Numărul tichetelor de vacanță, în scădere cu aproape 85%, în septembrie

Publicat

Publicitate

Numărul tichetelor de vacanță emise în luna septembrie a acestui an a fost mai mic cu aproape 85% față de aceeași perioadă din 2024, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere cu 39%, arată datele centralizate de un tur-operator pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor.

Această diminuare a valorii și volumului voucherelor de vacanță afectează unul dintre puținele instrumente directe de sprijin pentru turismul intern, atrage atenția tur-operatorul, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

‘Deși voucherele de vacanță continuă să fie utilizate și în septembrie, datele arată o scădere semnificativă față de anul precedent. Comparativ cu aceeași lună din 2024, numărul tichetelor de vacanță emise a fost mai mic cu aproape 85%, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere de 39% (…) Consecințele se resimt în întreaga industrie a ospitalității, care se confruntă cu presiuni suplimentare și cu o scădere a atractivității pieței locale, încurajând astfel migrarea turiștilor către destinații externe sau forme de turism nefiscalizate din România’, se menționează în comunicatul Bibi Touroperator.

Informațiile furnizate de Ministerul Finanțelor relevă că, în primele nouă luni ale anului 2025, s-au emis cu aproape 70% mai puține vouchere decât în perioada similară din 2024, iar numărul celor decontate a scăzut cu 31%.

‘Diferența dintre ritmul de scădere al voucherelor emise și al celor decontate se explică prin faptul că, în circulație, mai există încă vouchere emise în 2024, în valoare de 1.600 lei. Acestea contribuie temporar la menținerea unui nivel mai ridicat al decontărilor. Odată cu epuizarea acestor tichete, vor rămâne în circulație doar cele emise în acest an, în valoare de 800 lei, al căror volum este, de asemenea, în scădere. Avertismentele formulate anterior de către specialiștii în turism s-au confirmat: deciziile guvernamentale au avut un impact negativ asupra turismului intern, vizibil încă din prima lună de vară’, spune tur-operatorul.

Potrivit sursei citate, reducerea valorii voucherelor de vacanță, creșterea TVA și scăderea puterii de cumpărare au contribuit la deteriorarea progresivă a situației, cu efecte accentuate pentru 2026.

Publicitate

‘Este esențial ca Guvernul să intervină rapid și să stimuleze mecanismele economice. Măsurile de austeritate în sectorul public nu trebuie confundate cu o frânare generală a economiei. În lipsa unor acțiuni corective, riscul declanșării unei spirale recesioniste crește, cu consecințe directe: creșterea șomajului și închiderea unui număr tot mai mare de afaceri. Așteptăm decizia fermă ca TVA nu va crește și mai mult de la 1 ianuarie, ceea ce ar pune definitiv pe butuci turismul. Și mai așteptăm o indexare a valorii voucherelor de vacanță, așa cum s-a anunțat pentru indexarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei/zi’, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și președinte al Bibi Group4travel.

Bibi Touroperator, membru Bibi Group4Travel, este unul dintre cei mai importanți tur-operatori pe piața locală de turism, specializat pentru România, cu o cifră de afaceri a grupului de peste 13 milioane euro. Compania a implementat, în premieră, în România, conceptul ‘Înscrieri Timpurii’. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Beat criță, așa a condus un bărbat de 61 de ani pe drumurile din Șendriceni, până l-au scos polițiștii din trafic

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din  Pomârla au oprit pentru control, în comuna Șendriceni , un autoturism, condus de către un bărbat, de 61 de ani, din aceeași localitate.

 Întrucât acesta emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,04 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

 Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending