Connect with us

Actualitate

A murit scriitoarea Gabriela Melinescu

Publicat

Publicitate

Scriitoarea Gabriela Melinescu a murit, marţi, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm, anunţă Institutul Cultural Român.

„Institutul Cultural Român a aflat cu mare întristare vestea trecerii în nefiinţă a Gabrielei Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975. Scriitoarea a decedat, pe data de 15 octombrie, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm”, informează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook.


Potrivit directorului ICR Stockholm, Bogdan Popescu, „Gabriela Melinescu a fost o neobosită promotoare a literaturii române în Suedia timp de aproape cinci decenii, precum şi o adevărată ambasadoare culturală a Suediei în România, după căderea comunismului, când a putut să călătorească în România, să publice din nou şi să restabilească legătura cu ţara natală”. „Îi suntem profund recunoscători pentru moştenirea sa literară şi pentru tot efortul pe care l-a făcut pentru a crea legături culturale trainice între România şi Suedia”, a adăugat Popescu.

Poetă, prozatoare, traducătoare şi graficiană, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s-a stabilit în Suedia la vârsta de 33 de ani şi s-a impus rapid în elita literară a acestei ţări.

„Poeta a îmbogăţit spaţiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive să îi fie foarte recunoscătoare. Am avut şi bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei româneşti, printre care şi opera Ilenei Mălăncioiu. Am fost onorată că am participat la celebrarea operei Gabrielei Melinescu, la Institutul Cultural din Stockholm, când ea a împlinit 80 de ani”, a declarat scriitoarea suedeză Agneta Pleijel, citată de ICR.

În urmă cu doi ani, chiar de ziua ei, pe 16 august 2022, la aniversarea vârstei de 80 de ani, Institutul Cultural Român de la Stockholm a sărbătorit-o pe Gabriela Melinescu printr-un eveniment, care a constat într-o masă rotundă, o expoziţie şi prezentarea unui film documentar din Arhiva de Aur a Televiziunii Române.

Publicitate

***
Gabriela Melinescu s-a născut la 16 august 1942, la Bucureşti. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, a fost redactor la revistele „Femeia” şi „Luceafărul”. Între 1965 şi 1975 publică volumele de poezie „Ceremonie de iarnă” (EPL, 1965), „Fiinţele abstracte” (Ed. Tineretului, 1967), „Interiorul legii” (EPL, 1968), „Boala de origine divină” (Albatros, 1970), „Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere” (Eminescu, 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Îngânarea lumii” (Albatros, 1972) şi „Împotriva celui drag” (Eminescu, 1975). I-au mai apărut un volum de proză, „Bobinocarii” (EPL, 1969), o carte pentru copii, „Catargul cu două corăbii” (Ed. Tineretului, 1969) şi una de reportaje, „Viaţa cere viaţă” (împreună cu Sânziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).

A publicat numeroase volume de poezie şi proză în limba suedeză şi a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura română, la cel mai înalt nivel, în spaţiul scandinav. Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români şi publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a realizat traduceri din autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar şi din scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Goran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Strom, Stig Dagerman, Gunnar Ekelof şi Kjell Espmark.

În Suedia, unde s-a stabilit din anul 1975, a publicat cinci volume de poezie şi nouă volume de proză, printre care „Zeul fecundităţii” (Coeckelberghs Forlag, 1977), „Lumină spre lumină” (Albert Bonniers Forlag, 1993, poezie), „Copiii răbdării” (Coeckelberghs Forlag, 1979, Oslo), „Lupii urcă în cer” (Coeckelberghs Forlag, 1981), „Regina străzii” (Coeckelberghs Forlag, 1988, apărut şi în franceză la Manya, Paris), „Omul pasăre” (Eva Bonniers Forlag, 1991, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză pentru proză), „Schimbare de pene” (Albert Bonniers Forlag, 1998), „Acasă printre străini” (Albert Bonniers Forlag, 2003, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză).

În 2002 i s-a decernat Premiul Albert Bonniers pentru opera omnia.

După 1989, publică din nou în România volumele de poezie „Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere” (antologie, Litera, 1993), „Poezii” (antologie, Vitruviu, 1997), „Fiinţele abstracte şi alte poeme” (antologie, România Press, 2001), „Cuvinte nou născute” (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 2002) şi „Puterea morţilor asupra celor vii” (Polirom, 2005), romanele „Lupii urcă în cer” (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993), „Regina străzii” (Univers, 1997 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Jurnal suedez I” (1976-1983) (ediţia a II-a, Polirom, 2003), „Jurnal suedez II” (1984-1989) (Polirom, 2002), „Jurnal suedez III” (1990-1996) (Polirom, 2004) – primele trei jurnale au fost coordonate de editoarea Denisa Comănescu, „Jurnal suedez IV” (1997-2002) (Polirom, 2008), romanul „Acasă printre străini” (Polirom, 2004), precum şi volumul de nuvele „Ghetele fericirii” (Polirom, 2006).

La Editura Academiei Române a apărut în 2016 volumul „O sută şi una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.

A fost recompensată cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978. În 1991 şi 2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele „Omul pasăre” şi „Acasă printre străini”. În anul 2001, Academia Română i-a decernat Premiul Nichita Stănescu pentru poezie. A fost distinsă cu Premiul Albert Bonniers în 2002 şi cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră în anul 2004. În 2005 i s-a acordat de către Academia Suedeză Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze în străinătate. Tot în 2005, a fost distinsă cu Premiul Mihai Eminescu pentru Opera Omnia. AGERPRE

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Arafat: Inundațiile au afectat 201 localități; peste 500 de persoane din 12 localități au fost evacuate

Publicat

Publicitate

Un număr de 201 localități din 30 de județe au fost afectate de inundațiile și fenomenele meteo din ultimele zile, a informat, joi, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Au fost evacuate în total 549 de persoane din 12 localități, iar aproximativ 150 au revenit la caselor lor, a precizat secretarul de stat în MAI, în cadrul unei conferințe de presă, la Palatul Victoria. Au fost evacuate persoane din județele Covasna, cele mai multe, Botoșani, Brașov și Vrancea.

Pompierii au intervenit pentru evacuarea apei din 104 case, 17 anexe gospodărești, 339 de curți, șase incinte ale unor instituții publice, un operator economic, 86 de beciuri sau subsoluri și 32 de străzi.

În localitatea Boroșneu Mare (Covasna) au fost afectate aproximativ 100 de gospodării, în urma unei breșe în dig, realizată pentru a preveni inundarea unui număr și mai mare de case. Locatarii au fost evacuați în prealabil.

‘Cele mai multe persoane au fost evacuate în județul Covasna. Au fost evacuări făcute acum o perioadă, acum două zile, oamenii s-au întors, din nou a fost făcută evacuarea azi noapte, fiind riscul de rupere a digului și, cum am zis, sperăm că oamenii se vor întoarce, semnalele sunt pozitive, apa a fost în scădere de astăzi dimineață, oamenii se vor întoarce acasă, însă clar că am rămas mai liniștiți pentru că nu erau sub un risc iminent dacă se rupe digul’, a explicat Arafat.

 

Publicitate

De asemenea, s-a intervenit pentru degajarea a 171 de copaci, a 11 elemente de construcție și a unui stâlp, fiind afectate 126 de autoturisme, 15 din cadrul Inspectoratului Poliției Județene Dâmbovița.

Circulația rutieră a fost afectată pe șase drumuri naționale și pe opt drumuri județene.

Traficul feroviar a fost afectat pe magistrala căii ferate 300, între stațiile Predeal și Timișu de Sus, din cauza surpării terasamentului pe o lungime de circa 50 de metri. Potrivit lui Raed Arafat, situația urmează să fie remediată, iar în prezent trenurile circulă pe un singur fir, ceea ce poate genera întârzieri.

Secretarul de stat a reamintit că o persoană din județul Caraș-Severin a decedat, fiind lovită de trăsnet. O altă persoană a fost rănită, din același motiv, fiind transportată la spital.

‘Sfătuiesc populația, când se dau avertizări, să nu rămână în spații deschise, pe câmp. Să citească pe fiipregatit.ro sau pe aplicația DSU recomandările, ce au de făcut pentru a evita astfel de situații’, a menționat Arafat.

1.078 de persoane din localitatea Ciugheș (Bacău), dar și persoane din Neamț sunt izolate rutier. IGSU a luat măsuri, astfel încât să existe echipe de intervenție în zonă, în caz de situații de urgență.

‘Circulația rutieră este restricționată pe două drumuri naționale la acest moment, drumul național 2B din Galați și drumul național 13E din Covasna, respectiv este blocată pe patru drumuri județene, drumul județean 103B din Covasna, drumul județean 281B din Iași, drumul județean 121G din Covasna și drumul județean 282E din Iași, din cauza apei și a aluviunilor acumulate, precum și a copacilor căzuți’, a menționat secretarul de stat. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

ITM Botoșani: Avantajele și beneficiile contractului colectiv de muncă

Publicat

Publicitate

Legea nr.367/2022 privind Dialogul Social prevede că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători. În cazul în care într-o unitate nu există contract colectiv de muncă, angajatorul sau orice altă persoană îndreptățită să participe la negocierea colectivă, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment (art.108, alin.3 din Legea nr. 367/2022).

  1. Contractul colectiv de muncă aduce avantaje semnificative salariaților, întrucât completează și îmbunătățește prevederile contractului individual de muncă.

Iată cele mai importante beneficii:

  • drepturile salariale îmbunătățite,
  • salarii mai mari decât minime prevăzute de lege sau contract individual de muncă,
  • sporuri suplimentare ( condiții grele de muncă, ore suplimentare, muncă de noapte),
  • tichete de masă, vouchere de vacanță sau alte beneficii extrasalariale.

 

  1. Protecție în fața concedierii

Contractul colectiv de muncă poate prevedea proceduri mai stricte pentru concediere, inclusiv:

  • consultarea sindicatului,
  • perioade de preaviz extinse,
  • compensații la disponibilizare.

 

  1. Drepturi sociale extinse:
  • zile libere suplimentare (ex. pentru evenimente familiale),
  • concedii de studii în condiții avantajoase,
  • ajutoare financiare în caz de boală, deces, naștere.

 

Publicitate
  1. Siguranță și condiții mai bune la locul de muncă

Contractul colectiv de muncă cuprinde obligații clare ale angajatorului privind :

  • echipament de protecție,
  • instruirea periodică,
  • evaluarea riscurilor.

 

  1. Participarea la decizii și transparență

Angajații, prin sindicat sau reprezentanți, pot negocia periodic condițiile de muncă.

Contractul colectiv de muncă poate obliga angajatorul să consulte salariații înainte de:

  • reorganizări,
  • reduceri de personal,
  • schimbări majore în program.

 

  1. Stabilitate și predictibilitate

Contractul colectiv de muncă are o durată determinată (de regulă 1-2 ani), ceea ce oferă un cadrul stabil pentru relații de muncă și se aplică tuturor salariaților, indiferent dacă sunt membrii de sindicat sau nu.

 

  1. Accces la formare profesională

Contractul colectiv de muncă poate conține obligații ale angajatorului privind:

  • cursuri de perfecționare plătite,
  • promovarea internă a angajaților.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Ziua Eroilor a fost sărbătorită la Botoșani

Publicat

Publicitate

Ziua Eroilor a fost sărbătorită joi, 29 mai, la Botoșani. Au fost organizate mai multe evenimente de către autoritățile județene și locale, la Cimitirul Eroilor. 

Joi, de la ora 12:00, la Cimitirul Eroilor a fost organizat un ceremonial religios, urmat de o alocuțiune privind semnificația evenimentului.

Au fost depuse de coroane și a defilat Garda de onoare.

Oficialitățile au  transmis mesaje privind importanța Zilei Eroilor.

Pomenirea eroilor români la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 şi consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească.

Publicitate

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Ziua Eroilor marcată cu solemnitate la Vorona: „Glorie eternă eroilor neamului!”

Publicat

Publicitate

Comunitatea din Vorona a trăit joi momente de profundă emoție și recunoștință, în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Eroilor. Evenimentul s-a desfășurat în centrul localității, acolo unde autoritățile locale, cadre didactice și zeci de elevi ai Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare” s-au adunat pentru a aduce un omagiu celor care s-au jertfit pentru libertatea, demnitatea și valorile naționale ale României.

Cu steaguri tricolore și flori în mâini, copiii au rostit versuri și au intonat cântece patriotice, într-un cadru solemn, dar încărcat de speranță și mândrie națională. Profesorii și reprezentanții administrației locale s-au înclinat în fața monumentului eroilor, în semn de respect pentru sacrificiul suprem al celor căzuți pe câmpul de luptă.

„Cu ocazia Zilei Eroilor, aducem un omagiu profund celor care și-au dat viața pentru libertatea, demnitatea și viitorul țării noastre. Sacrificiul lor nu va fi uitat niciodată, iar memoria lor va rămâne vie în inimile noastre. Glorie eternă eroilor neamului!”, a transmis primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu.

Evenimentul s-a încheiat cu depuneri de coroane, momente de reculegere și rugăciuni rostite pentru sufletele celor care au scris, cu sânge, istoria României.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending