Scriitoarea Gabriela Melinescu a murit, marţi, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm, anunţă Institutul Cultural Român.

„Institutul Cultural Român a aflat cu mare întristare vestea trecerii în nefiinţă a Gabrielei Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975. Scriitoarea a decedat, pe data de 15 octombrie, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm”, informează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook.

Potrivit directorului ICR Stockholm, Bogdan Popescu, „Gabriela Melinescu a fost o neobosită promotoare a literaturii române în Suedia timp de aproape cinci decenii, precum şi o adevărată ambasadoare culturală a Suediei în România, după căderea comunismului, când a putut să călătorească în România, să publice din nou şi să restabilească legătura cu ţara natală”. „Îi suntem profund recunoscători pentru moştenirea sa literară şi pentru tot efortul pe care l-a făcut pentru a crea legături culturale trainice între România şi Suedia”, a adăugat Popescu.

Poetă, prozatoare, traducătoare şi graficiană, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s-a stabilit în Suedia la vârsta de 33 de ani şi s-a impus rapid în elita literară a acestei ţări.

„Poeta a îmbogăţit spaţiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive să îi fie foarte recunoscătoare. Am avut şi bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei româneşti, printre care şi opera Ilenei Mălăncioiu. Am fost onorată că am participat la celebrarea operei Gabrielei Melinescu, la Institutul Cultural din Stockholm, când ea a împlinit 80 de ani”, a declarat scriitoarea suedeză Agneta Pleijel, citată de ICR.

În urmă cu doi ani, chiar de ziua ei, pe 16 august 2022, la aniversarea vârstei de 80 de ani, Institutul Cultural Român de la Stockholm a sărbătorit-o pe Gabriela Melinescu printr-un eveniment, care a constat într-o masă rotundă, o expoziţie şi prezentarea unui film documentar din Arhiva de Aur a Televiziunii Române.

***
Gabriela Melinescu s-a născut la 16 august 1942, la Bucureşti. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, a fost redactor la revistele „Femeia” şi „Luceafărul”. Între 1965 şi 1975 publică volumele de poezie „Ceremonie de iarnă” (EPL, 1965), „Fiinţele abstracte” (Ed. Tineretului, 1967), „Interiorul legii” (EPL, 1968), „Boala de origine divină” (Albatros, 1970), „Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere” (Eminescu, 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Îngânarea lumii” (Albatros, 1972) şi „Împotriva celui drag” (Eminescu, 1975). I-au mai apărut un volum de proză, „Bobinocarii” (EPL, 1969), o carte pentru copii, „Catargul cu două corăbii” (Ed. Tineretului, 1969) şi una de reportaje, „Viaţa cere viaţă” (împreună cu Sânziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).

A publicat numeroase volume de poezie şi proză în limba suedeză şi a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura română, la cel mai înalt nivel, în spaţiul scandinav. Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români şi publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a realizat traduceri din autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar şi din scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Goran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Strom, Stig Dagerman, Gunnar Ekelof şi Kjell Espmark.

În Suedia, unde s-a stabilit din anul 1975, a publicat cinci volume de poezie şi nouă volume de proză, printre care „Zeul fecundităţii” (Coeckelberghs Forlag, 1977), „Lumină spre lumină” (Albert Bonniers Forlag, 1993, poezie), „Copiii răbdării” (Coeckelberghs Forlag, 1979, Oslo), „Lupii urcă în cer” (Coeckelberghs Forlag, 1981), „Regina străzii” (Coeckelberghs Forlag, 1988, apărut şi în franceză la Manya, Paris), „Omul pasăre” (Eva Bonniers Forlag, 1991, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză pentru proză), „Schimbare de pene” (Albert Bonniers Forlag, 1998), „Acasă printre străini” (Albert Bonniers Forlag, 2003, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză).

În 2002 i s-a decernat Premiul Albert Bonniers pentru opera omnia.

După 1989, publică din nou în România volumele de poezie „Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere” (antologie, Litera, 1993), „Poezii” (antologie, Vitruviu, 1997), „Fiinţele abstracte şi alte poeme” (antologie, România Press, 2001), „Cuvinte nou născute” (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 2002) şi „Puterea morţilor asupra celor vii” (Polirom, 2005), romanele „Lupii urcă în cer” (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993), „Regina străzii” (Univers, 1997 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Jurnal suedez I” (1976-1983) (ediţia a II-a, Polirom, 2003), „Jurnal suedez II” (1984-1989) (Polirom, 2002), „Jurnal suedez III” (1990-1996) (Polirom, 2004) – primele trei jurnale au fost coordonate de editoarea Denisa Comănescu, „Jurnal suedez IV” (1997-2002) (Polirom, 2008), romanul „Acasă printre străini” (Polirom, 2004), precum şi volumul de nuvele „Ghetele fericirii” (Polirom, 2006).

La Editura Academiei Române a apărut în 2016 volumul „O sută şi una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.

A fost recompensată cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978. În 1991 şi 2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele „Omul pasăre” şi „Acasă printre străini”. În anul 2001, Academia Română i-a decernat Premiul Nichita Stănescu pentru poezie. A fost distinsă cu Premiul Albert Bonniers în 2002 şi cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră în anul 2004. În 2005 i s-a acordat de către Academia Suedeză Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze în străinătate. Tot în 2005, a fost distinsă cu Premiul Mihai Eminescu pentru Opera Omnia. AGERPRE