Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 în România este marcată în fiecare an în data de 9 martie. Alba24 vă prezintă câteva povești cutremurătoare din spatele gratiilor, cu victime și criminali în serie angajați ca torționari.
În această zi sunt oficiate în majoritatea eparhiilor slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român, potrivit agenției de știri a BOR, Basilica.
Comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști în Ziua Sfinților 40 de Mucenici a fost stabilită de Parlamentul României prin legea 247/05.12.2011.
Între cei pomeniți se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1800 de preoți ortodocși, care au fost anchetați și arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia pentru acuzații total nefondate, dar socotiți periculoși pentru noul regim politic de stat.
Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici.Închisoarea din Aiud, recunoscută şi sub denumirea de ”Zarca Aiudului” a ”găzduit” între zidurile sale sub regimul comunist deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile politice şi sociale.
În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se află osemintele multor deţinuţi decedaţi în penitenciar şi aruncaţi în gropi comune.
Publicitate
O pușcărie cât o țară
IICCR și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din București au identificat în arhive un număr de aproximativ 93.000 de fișe de foști deținuți politici care au trecut prin închisori și lagăre de muncă, în perioada 1945-1989.
Având în vedere că numeroși deținuți politici au fost încarcerați fără procese, iar actele lor de detenție nu au fost întocmite, se estimează că numărul real al condamnărilor politice a fost mult mai mare.Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a ajuns la concluzia că în jur de 600.000 de persoane au fost condamnate pe criterii politice, în perioada 1945-1989.
Conform documentelor oficiale, numărul de decese survenite în rândul celor aflați în cercetări sau în detenție, în perioada 1945-1964, a fost de 3.847, din care decese în timpul cercetărilor – 203, în timpul executării pedepsei – 2.851, condamnați la moarte și executați – 137, decese în lagărele de muncă – 656.
La cifra deținuților politici îi adăugăm și pe cei internați administrativ (aproximativ 200.000), pe țăranii condamnați pentru delicte mascate ca fiind de “drept comun”, pe cei aproximativ 150.000 de prizonieri de război din perioada 23 august – 13 septembrie 1944 (unii ofițeri ajungând deportați inclusiv în Siberia), pe sutele de mii de deportați, evacuați, strămutați, ori persoane cu “domiciliu obligatoriu”, prizonieri, internați în azilele psihiatrice cu caracter politic sau, pur și simplu, oameni trecuți prin anchete, pe basarabenii și bucovinenii repatriați cu forța în URSS, ca și pe cei 520.000 de tineri forțați sã muncească în “armata cenușie”, adevărate lagăre de muncă militarizate, pe zecile de mii de “frontieriști”, ce încercau să treacă frontiera (mulți împușcați pe graniță), pe femeile decedate din cauza politicii demografice.
Astfel, se poate estima că cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridică la 2 milioane de persoane.
Mărturia CUTREMURĂTOARE a unui ucigaș în serie, angajat ca torționar
Torţionarul Franz Ţandără a dat un interviu în anul 2002 în care povestea cu mare emfază ce torturi le aplica oamenilor nevinovaţi şi plăcerea pe care o avea atunci când îi schingiuia.
Mărturia, CUTREMURĂTOARE, a fost postată pe facebook de Daniel Dumitrică. Este o mărturie care arată ce se întâmpla în acele vremuri.
Un alt torționar, Gheorghe Crăciun, a fost directorul penitenciarului de la Aiud. Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea.
Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.
”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.
Copiii închisorilor. Povestea Ilenei Opriș, născută în pușcărie
Și copiii au avut de suferit. Ileana Opriș s-a născut la 10 februarie 1954, în închisoarea-spital Văcăreşti.
Mama sa, Elena Opriş (n. Samoilă) era condamnată la 8 ani temniţă grea pentru „omisiune de denunţ”, iar tatăl, Traian Opriş, a fost şi el condamnat la 5 ani temniţă grea pentru acelaşi delict.
Ileana Opriş a stat 16 luni în închisorile comuniste, alături de mama sa, până când a fost luată de fratele tatălui său. La eliberarea mamei avea 3 ani şi jumătate.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Un proiect de lege depus la Senat propune ca prima zi de școală să fie liberă pentru părinții care au copii în grădiniță, clasele primare sau gimnaziu. Inițiativa prevede acordarea unei zile libere plătite angajaților, astfel încât aceștia să poată participa la festivitățile de deschidere a noului an școlar, relatează alba24.ro.
Potrivit expunerii de motive, măsura vine în sprijinul familiilor, având în vedere că începutul școlii coincide, de regulă, cu o zi lucrătoare. În prezent, mulți părinți sunt nevoiți fie să își ia o zi din concediul de odihnă, fie să solicite învoire de la locul de muncă pentru a putea fi alături de copii. În unele situații, angajatorii au refuzat învoirea sau chiar au sancționat întârzierile.
„Festivitatea de deschidere a fiecărui an şcolar reprezintă un moment încărcat de emoţii, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Din păcate, începutul coincide cu o zi lucrătoare, iar pentru ca părinţii să fie prezenţi la festivitate este nevoie să îşi ia o zi liberă. Statul trebuie să fie partenerul familiei, nu un obstacol în calea ei”, se arată în document.
Proiectul se află în prezent la Senat, urmând ca în perioada următoare să fie stabilite procedurile parlamentare.
Comuna Copălău, supranumită de ani buni „Patria Usturoiului”, se bucură în această toamnă de o recoltă bogată, iar producătorii locali au scos deja pe piață binecunoscutul usturoi alb și roșu.
Usturoiul de Copălău este recunoscut la nivel național pentru aroma sa intensă, gustul puternic și capacitatea de a rezista peste iarnă fără să-și piardă proprietățile. În fiecare an, gospodarii din zonă muncesc terenurile manual, respectând tradiția cultivării acestui aliment care a devenit un adevărat brand al județului Botoșani.
Producătorii spun că cererea este ridicată încă de la primele loturi scoase pe piață. Mulți clienți îl caută special pentru murături și conserve de toamnă, dar și pentru consumul zilnic, fiind preferat în detrimentul usturoiului de import. „Este un produs curat, crescut pe pământurile noastre, cu multă muncă și pricepere. Clienții apreciază faptul că este 100% românesc și revin an de an”, a declarat unul dintre fermieri.
Prețul de vânzare a fost stabilit la 20 de lei kilogramul, o sumă considerată accesibilă de cumpărători, având în vedere calitatea și renumele acestui produs tradițional românesc.
Pe lângă piața locală din Botoșani, usturoiul de Copălău ajunge și la târgurile din județele vecine, unde este la mare căutare. Mulți cumpărători vin special pentru acest produs, considerat un simbol al agriculturii locale.
Recolta bună din acest an le dă speranțe agricultorilor că vor reuși să-și acopere cheltuielile și să obțină un câștig decent, într-un context economic în care multe culturi au fost afectate de secetă și schimbările climatice.
Publicitate
Astfel, Copălău își consolidează încă o dată renumele de „Patria Usturoiului”, oferind consumatorilor un produs natural, autentic și apreciat de generații întregi.
Polițiștii botoșăneni au desfășurat astăzi, 14 septembrie, o amplă acțiune de verificare și prevenire în zona Centrului Vechi și a Pieței Centrale din municipiu. La controale au participat echipe mixte din cadrul Biroului de Investigații Criminale, sprijinite de polițiști de la ordine publică, rutieră, economic și acțiuni speciale, dar și de jandarmi și reprezentanți ai SC Locativa.
Operațiunea a avut ca scop prevenirea și combaterea faptelor antisociale, precum și verificarea situației locative din imobilele administrate de SC Locativa.
Pe parcursul intervenției, polițiștii au legitimat 163 de persoane și au efectuat verificări în mai multe imobile. În paralel, echipajele rutiere au acționat pe arterele din apropiere, vizând prevenirea accidentelor și sancționarea șoferilor care pun în pericol siguranța traficului.
În urma neregulilor constatate, oamenii legii au aplicat 13 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 4.500 de lei. Cele mai multe amenzi au vizat încălcarea normelor de conviețuire socială și abateri la regimul rutier.
Polițiștii transmit că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, cu scopul de a spori siguranța cetățenilor și de a descuraja comportamentele antisociale.
Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani au aplicat peste 100 de sancțiuni în perioada 14 iulie – 12 septembrie 2025 după ce au desfășurat o amplă acțiune de inspecție și control la toate cele 78 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din județ. Scopul verificărilor a fost evaluarea modului în care autoritățile locale gestionează deșeurile și respectă obligațiile legale privind colectarea separată și reciclarea.
Ce au urmărit inspectorii
După cum au transmis responsabilii Gărzii de Mediul Botoșani, controalele au vizat mai multe aspecte esențiale pentru protecția mediului, printre care:
implementarea sistemelor de colectare separată de către ADI și UAT-uri și dotarea corespunzătoare a punctelor de colectare;
respectarea programelor de colectare separată pentru hârtie, metal, plastic și sticlă;
atingerea țintelor de reutilizare și reciclare stabilite pentru anul 2024;
transportul deșeurilor colectate separat fără a fi amestecate;
Publicitate
gestionarea deșeurilor periculoase generate în gospodării;
trasabilitatea deșeurilor de la generator la valorificare sau eliminare;
verificarea amplasamentelor fostelor depozite rurale închise în 2009 și a zonelor unde au fost semnalate abandonări de deșeuri.
Rezultatele controalelor
Toate UAT-urile din județ au beneficiat de servicii de salubrizare și au contracte încheiate cu operatori specializați. Cu toate acestea, niciun UAT nu a reușit să îndeplinească ținta de reutilizare și reciclare pentru anul 2024 în ceea ce privește deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă.
În cadrul Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor din județul Botoșani au fost stabilite cinci zone de delegare a serviciului public de colectare și transport, operate de patru firme de salubrizare. Fiecare zonă are puncte de precolectare dotate cu eurocontainere și pubele, însă platformele nu sunt echipate complet pentru toate tipurile de deșeuri reciclabile.
Situația pe zone
Zona I Transfer Dorohoi – operată de SC Fritehnic SRL, cu 466 puncte de precolectare și aproape 2.000 eurocontainere;
Zona II Transfer Săveni – SC Ritmic Com SRL, cu 182 puncte de precolectare și 853 eurocontainere;
Zona III Transfer Ștefănești – SC Diasil Service SRL, cu 111 puncte de precolectare și 490 eurocontainere;
Zona IV Transfer Botoșani – SC Urban Serv SRL, cu 489 puncte de precolectare și peste 3.600 eurocontainere;
Zona V Transfer Flămânzi – SC Fritehnic SRL, cu 73 puncte de precolectare și 424 eurocontainere.
De asemenea, au fost distribuiți către UAT-uri 18.600 saci albaștri și 58.620 saci galbeni pentru colectarea deșeurilor reciclabile, iar unele localități au optat pentru sistemul „din poartă în poartă”. Printre acestea se numără municipiile Botoșani și Dorohoi, orașul Flămânzi și mai multe comune din jur.
Sancțiuni aplicate
În urma verificărilor, 60 de UAT-uri au fost sancționate, fiind aplicate în total 109 sancțiuni:
55 de avertismente;
54 de amenzi, în valoare totală de 2.240.000 lei.
Cele mai frecvente nereguli constatate au fost: depozitarea deșeurilor în afara spațiilor special amenajate, lipsa colectării separate, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor periculoase și lipsa hotărârilor de consiliu local privind reglementarea gestionării deșeurilor.
Cea mai mică amendă aplicată a fost de 20.000 lei, iar cea mai mare a ajuns la 100.000 lei. Există însă și UAT-uri care nu au primit nicio sancțiune, printre care: Botoșani, Blândești, Broscăuți, Corni, Cristinești, Hănești, Pomârla, Răchiți sau Vârfu Câmpului.
Concluzii: Nerespectarea regulilor atrage și sancțiuni financiare consistente
Reprezentanții Gărzii de Mediu Botoșani atrag atenția că protecția mediului este un obiectiv de interes public major, iar responsabilitatea revine atât autorităților, cât și cetățenilor. Nerespectarea regulilor de colectare separată și reciclare nu doar că afectează mediul, dar atrage și sancțiuni financiare consistente.