Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 în România este marcată în fiecare an în data de 9 martie. Alba24 vă prezintă câteva povești cutremurătoare din spatele gratiilor, cu victime și criminali în serie angajați ca torționari.
În această zi sunt oficiate în majoritatea eparhiilor slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român, potrivit agenției de știri a BOR, Basilica.
Comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști în Ziua Sfinților 40 de Mucenici a fost stabilită de Parlamentul României prin legea 247/05.12.2011.
Între cei pomeniți se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1800 de preoți ortodocși, care au fost anchetați și arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia pentru acuzații total nefondate, dar socotiți periculoși pentru noul regim politic de stat.
Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici.Închisoarea din Aiud, recunoscută şi sub denumirea de ”Zarca Aiudului” a ”găzduit” între zidurile sale sub regimul comunist deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile politice şi sociale.
În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se află osemintele multor deţinuţi decedaţi în penitenciar şi aruncaţi în gropi comune.
Publicitate
O pușcărie cât o țară
IICCR și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din București au identificat în arhive un număr de aproximativ 93.000 de fișe de foști deținuți politici care au trecut prin închisori și lagăre de muncă, în perioada 1945-1989.
Având în vedere că numeroși deținuți politici au fost încarcerați fără procese, iar actele lor de detenție nu au fost întocmite, se estimează că numărul real al condamnărilor politice a fost mult mai mare.Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a ajuns la concluzia că în jur de 600.000 de persoane au fost condamnate pe criterii politice, în perioada 1945-1989.
Conform documentelor oficiale, numărul de decese survenite în rândul celor aflați în cercetări sau în detenție, în perioada 1945-1964, a fost de 3.847, din care decese în timpul cercetărilor – 203, în timpul executării pedepsei – 2.851, condamnați la moarte și executați – 137, decese în lagărele de muncă – 656.
La cifra deținuților politici îi adăugăm și pe cei internați administrativ (aproximativ 200.000), pe țăranii condamnați pentru delicte mascate ca fiind de “drept comun”, pe cei aproximativ 150.000 de prizonieri de război din perioada 23 august – 13 septembrie 1944 (unii ofițeri ajungând deportați inclusiv în Siberia), pe sutele de mii de deportați, evacuați, strămutați, ori persoane cu “domiciliu obligatoriu”, prizonieri, internați în azilele psihiatrice cu caracter politic sau, pur și simplu, oameni trecuți prin anchete, pe basarabenii și bucovinenii repatriați cu forța în URSS, ca și pe cei 520.000 de tineri forțați sã muncească în “armata cenușie”, adevărate lagăre de muncă militarizate, pe zecile de mii de “frontieriști”, ce încercau să treacă frontiera (mulți împușcați pe graniță), pe femeile decedate din cauza politicii demografice.
Astfel, se poate estima că cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridică la 2 milioane de persoane.
Mărturia CUTREMURĂTOARE a unui ucigaș în serie, angajat ca torționar
Torţionarul Franz Ţandără a dat un interviu în anul 2002 în care povestea cu mare emfază ce torturi le aplica oamenilor nevinovaţi şi plăcerea pe care o avea atunci când îi schingiuia.
Mărturia, CUTREMURĂTOARE, a fost postată pe facebook de Daniel Dumitrică. Este o mărturie care arată ce se întâmpla în acele vremuri.
Un alt torționar, Gheorghe Crăciun, a fost directorul penitenciarului de la Aiud. Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea.
Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.
”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.
Copiii închisorilor. Povestea Ilenei Opriș, născută în pușcărie
Și copiii au avut de suferit. Ileana Opriș s-a născut la 10 februarie 1954, în închisoarea-spital Văcăreşti.
Mama sa, Elena Opriş (n. Samoilă) era condamnată la 8 ani temniţă grea pentru „omisiune de denunţ”, iar tatăl, Traian Opriş, a fost şi el condamnat la 5 ani temniţă grea pentru acelaşi delict.
Ileana Opriş a stat 16 luni în închisorile comuniste, alături de mama sa, până când a fost luată de fratele tatălui său. La eliberarea mamei avea 3 ani şi jumătate.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Polițiștii de imigrări din Botoșani, împreună cu reprezentanți ai altor structuri de ordine publică, au desfășurat în această săptămână acțiuni pentru verificarea respectării legislației privind regimul străinilor pe teritoriul României și prevenirea muncii ilegale.
La data de 10 noiembrie a.c., în intervalul orar 08:00–10:00, polițiștii de imigrări din Botoșani, în cooperare cu polițiști din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani, au desfășurat o acțiune pe linia prevenirii șederii ilegale a străinilor.
În cadrul activităților, a fost identificat un cetățean ucrainean căruia polițiștii de imigrări i-au emis un document de protecție temporară, ulterior fiind condus la structura Poliției de Frontieră pentru clarificarea situației juridice.
Publicitate
De asemenea, la data de 13 noiembrie a.c., în intervalul 10:00–13:00, polițiștii de imigrări au desfășurat o nouă acțiune, în cooperare cu reprezentanți ai Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Botoșani și ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani, pentru prevenirea și combaterea muncii ilegale a străinilor.
Controalele au vizat două societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul construcțiilor și fabricării echipamentelor electrice.
Pe parcursul verificărilor, polițiștii au legitimat șase persoane, dintre care patru cetățeni români și doi din Sri Lanka. Nu au fost identificate persoane aflate în ședere ilegală și nu au fost constatate alte abateri de la legislația în vigoare.
Acțiunile de acest tip vor continua și în perioada următoare, polițiștii de imigrări urmărind asigurarea unui climat de ordine și siguranță în domeniul migrației și muncii străinilor în țara noastră.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi seară, referindu-se la situația certificatelor de handicap, că abuzarea acestui sistem creează mari nedreptăți față de cei care au cu adevărat probleme de sănătate, creează dezechilibre în economie și inechitate socială.
‘Țin minte că undeva în județul Mehedinți era un birou vamal, dacă bine țin minte, în care din 11 vameși 9 erau cu certificate de handicap. Un aspect care invalidează statistica și, din nou, în afara cazurilor obiective, abuzarea unui sistem creează mari nedreptăți față de cei care sunt într-adevăr cu probleme grave de sănătate, care poate nu sunt ajutați cât ar trebui să fie ajutați, dar în același timp creează și niște dezechilibre mari în economie, o lipsă a forței de muncă și o inechitate socială și aceste lucruri trebuie corectate’, a afirmat șeful Executivului, într-o emisiune la Euronews România.
În ceea ce privește concediile medicale, șeful Guvernului a punctat, de asemenea, că sunt ‘exagerări’, arătând că, prin măsurile luate, au scăzut concediile medicale ‘cu sume importante’.
‘Zona de certificate medicale, că ne place, că nu ne place, și aici am avut niște exagerări în ultimii ani. Vă rog să vă gândiți că, într-un an de zile, România plătește concedii medicale în valoare de 6 miliarde de lei. Deci 1,2 miliarde de euro este valoarea concediilor medicale pe care le plătește statul român într-un an, în afara sumelor care le plătesc privații, pentru că pentru o parte din zile îți plătește angajatorul concediul medical. Pe de o parte este o sumă foarte mare, pe de altă parte numărul de zile de concediu este exagerat și, analizând distribuția acestor zile ce se constată? Că atunci când trebuie făcută o punte între Crăciun și Anul Nou explodează numărul de concedii medicale, când trebuie făcută o punte între Paștele Ortodox și cel Catolic din nou explodează datele, deci par niște îmbolnăviri programate. Ori luând deja niște măsuri pe care le-am luat (…) în primele pachete, am constatat că, în afara măsurilor care au fost luate, prin care primele zile de concediu medical, cele care sunt suspecte de a fi date prea ușor, le-am diminuat plata și, de asemenea, dispunând controale pentru a verifica aceste lucruri, ne-au scăzut concediile medicale cu sume importante, (…) din câte am înțeles într-o lună de zile au scăzut cu aproape 50.000 de euro, ceea ce este o sumă care, dacă se extrapolează pe 12 luni, înseamnă că practic scăderea, dacă se va menține acest trend, va fi mult mai mare’, a explicat premierul Ilie Bolojan.
El spune că acele concedii medicale ‘date pe ochi frumoși’ înseamnă pierderi atât pentru sistemul de stat, cât și pierderi pentru companiile unde lucrează acești oameni. AGERPRES
Postul este un act liber consimţit, reglementat de disciplina religioasă spre a pregăti creștinii pentru un eveniment important din istoria mântuirii şi reprezintă și o abţinere de la toate lucrurile și gândurile rele.
De ce ține 6 săptămâni?
Postul Crăciunului începe cu ziua de 15 noiembrie și ține până în 24 decembrie inclusiv. Lăsatul Secului are loc anual pe 14 noiembrie, însă, dacă această zi cade miercuri sau vineri, atunci postul începe în ziua de 14 noiembrie. Postul Nașterii Domnului a început anul acesta cu o zi mai devreme întrucât 14 noiembrie 2018 a fost miercuri, zi de post.
Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul.
Prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii, se menţionează în Liturgica generală, a Pr. Ene Branişte.
Durata Postului Crăciunului a fost stabilită în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol, ținut sub președinția patriarhului Luca Hrisoveghi.
Această uniformizare a fost necesară deoarece la început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile, ci unii țineau un post aspru, alții mai ușor, iar unele persoane posteau numai șapte zile, în vreme ce alții șase săptămâni.
Publicitate
Cum a fost aleasă data de 25 decembrie?
Potrivit unei vechi tradiții, recensământul lui Cezar August, în timpul căruia Sfântul Ev. Luca ne spune că S-a născut Domnul (Lc. 2,1) a avut loc în 25 decembrie (14 Nisan), anul 754 de la fondarea Romei.
Sfântul Ioan Gură de Aur confirmă că această tradiție este foarte veche și că Nașterea Domnului ar fi fost serbată la Roma de la început în data de 25 decembrie.
Același lucru îl va afirma mai târziu și Fericitul Ieronim.
Nașterea și Botezul
Cu toate că în majoritatea comunităților creștine Crăciunul se serba în 25 decembrie, creștinii din Orient au celebrat această sărbătoare până în secolul al IV-lea în aceeași zi cu Botezul Domnului, în 6 ianuarie, numind praznicele unite Sărbătoarea arătării Domnului sau Teofania.
După anul 375, acestea s-au serbat în Orient la date distincte, precum în celelalte comunități creștine.
Este despre trup sau despre suflet?
Unul dintre Sfinții care vorbește despre însemnătatea reală a postului Nașterii Domnului este Sfântul Tihon, care spune despre postul adevărat că este „abținerea de la orice rău”.
Dacă vrei, creștine, să-ți fie postul folositor, atunci, postind trupește, să postești și duhovnicește și să postești întotdeauna.
„Cum pui frâu pântecelui tău, tot așa pune-l și gândurilor și patimilor tale celor rele. Să postească mintea ta de gândurile cele deșarte. Să postească mintea ta de ținerea de minte a răului. Să postească voia ta de dorirea cea rea”, notează Sfântul Tihon.
Postul Crăciunului este, deci, o pregătire, o sfințire a gândurilor, a simțirilor, a trupului și a sufletului nostru prin pocăința, prin Spovedanie și Euharistie, prin citirea mai deasă a Sfintei Scripturi și a scrierilor sfinților părinți și printr-o atenție spirituală deosebită.
De ce se colindă în Postul Crăciunului?
Datina colindatului în poporul român este străveche. Chiar dacă nu poate fi precizată cu exactitate data apariţiei acestui obicei, totuşi conţinutul poetico-literar al colindelor indică faptul că ele dinaintea formării poporului nostru, adică din secolul I, din vremea în care Sfântul Apostol Andrei propovăduia Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos pe teritoriul Dobrogei.
Colindul românesc, prin forma sa simplă şi prin mesajul pe care-l exprimă, este glasul sfânt al Evanghelii şi al Bisericii extins sau transmis în sufletele şi-n casele creştinilor.
De ce e perioada cadourilor?
Postul Nașterii Domnului este o perioadă dedicată dăruirii. Darurile se oferă ca milostenie pentru cei aflați în lipsuri. Darurile de Crăciun sunt simbol al răspunsului nostru la multele daruri duhovnicești pe care Dumnezeu Fiul ni le aduce prin întruparea Sa.
De asemenea, această perioadă este legată de daruri datorită Sfântului Ierarh Nicolae, serbat în 6 decembrie, care a îmbinat apărarea Ortodoxiei cu grija față de săraci, de orfani, de oamenii necăjiți, însingurați și înfrigurați.
Așadar, în acest post, pe lângă pregătirea duhovniceasca interioară, creștinul trebuie să facă și milostenie, după modelul Sfântului Nicolae, dăruind altora, ca semn al iubirii frățești, daruri spirituale și daruri materiale sau măcar un cuvânt bun, o mână de ajutor, o încurajarea unui om sărac, singur, deznădăjduit sau întristat.
În unele zone, vizibilitatea este sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.
Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au emis un Cod galben de ceață pentru o parte din județul Botoșani, valabil până la ora 09:00.
Din această cauză, pe drumurile din Dorohoi, Ungureni, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Cristinești, Avrămeni, George Enescu, Manoleasa, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Corlăteni, Mihălășeni, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Concești, Mitoc și Adășeni se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.
Pentru prevenirea unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule, evitați orice manevră riscantă.
Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.