Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 în România este marcată în fiecare an în data de 9 martie. Alba24 vă prezintă câteva povești cutremurătoare din spatele gratiilor, cu victime și criminali în serie angajați ca torționari.
În această zi sunt oficiate în majoritatea eparhiilor slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român, potrivit agenției de știri a BOR, Basilica.
Comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști în Ziua Sfinților 40 de Mucenici a fost stabilită de Parlamentul României prin legea 247/05.12.2011.
Între cei pomeniți se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1800 de preoți ortodocși, care au fost anchetați și arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia pentru acuzații total nefondate, dar socotiți periculoși pentru noul regim politic de stat.
Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici.Închisoarea din Aiud, recunoscută şi sub denumirea de ”Zarca Aiudului” a ”găzduit” între zidurile sale sub regimul comunist deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile politice şi sociale.
În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se află osemintele multor deţinuţi decedaţi în penitenciar şi aruncaţi în gropi comune.
Publicitate
O pușcărie cât o țară
IICCR și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din București au identificat în arhive un număr de aproximativ 93.000 de fișe de foști deținuți politici care au trecut prin închisori și lagăre de muncă, în perioada 1945-1989.
Având în vedere că numeroși deținuți politici au fost încarcerați fără procese, iar actele lor de detenție nu au fost întocmite, se estimează că numărul real al condamnărilor politice a fost mult mai mare.Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a ajuns la concluzia că în jur de 600.000 de persoane au fost condamnate pe criterii politice, în perioada 1945-1989.
Conform documentelor oficiale, numărul de decese survenite în rândul celor aflați în cercetări sau în detenție, în perioada 1945-1964, a fost de 3.847, din care decese în timpul cercetărilor – 203, în timpul executării pedepsei – 2.851, condamnați la moarte și executați – 137, decese în lagărele de muncă – 656.
La cifra deținuților politici îi adăugăm și pe cei internați administrativ (aproximativ 200.000), pe țăranii condamnați pentru delicte mascate ca fiind de “drept comun”, pe cei aproximativ 150.000 de prizonieri de război din perioada 23 august – 13 septembrie 1944 (unii ofițeri ajungând deportați inclusiv în Siberia), pe sutele de mii de deportați, evacuați, strămutați, ori persoane cu “domiciliu obligatoriu”, prizonieri, internați în azilele psihiatrice cu caracter politic sau, pur și simplu, oameni trecuți prin anchete, pe basarabenii și bucovinenii repatriați cu forța în URSS, ca și pe cei 520.000 de tineri forțați sã muncească în “armata cenușie”, adevărate lagăre de muncă militarizate, pe zecile de mii de “frontieriști”, ce încercau să treacă frontiera (mulți împușcați pe graniță), pe femeile decedate din cauza politicii demografice.
Astfel, se poate estima că cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridică la 2 milioane de persoane.
Mărturia CUTREMURĂTOARE a unui ucigaș în serie, angajat ca torționar
Torţionarul Franz Ţandără a dat un interviu în anul 2002 în care povestea cu mare emfază ce torturi le aplica oamenilor nevinovaţi şi plăcerea pe care o avea atunci când îi schingiuia.
Mărturia, CUTREMURĂTOARE, a fost postată pe facebook de Daniel Dumitrică. Este o mărturie care arată ce se întâmpla în acele vremuri.
Un alt torționar, Gheorghe Crăciun, a fost directorul penitenciarului de la Aiud. Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea.
Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.
”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.
Copiii închisorilor. Povestea Ilenei Opriș, născută în pușcărie
Și copiii au avut de suferit. Ileana Opriș s-a născut la 10 februarie 1954, în închisoarea-spital Văcăreşti.
Mama sa, Elena Opriş (n. Samoilă) era condamnată la 8 ani temniţă grea pentru „omisiune de denunţ”, iar tatăl, Traian Opriş, a fost şi el condamnat la 5 ani temniţă grea pentru acelaşi delict.
Ileana Opriş a stat 16 luni în închisorile comuniste, alături de mama sa, până când a fost luată de fratele tatălui său. La eliberarea mamei avea 3 ani şi jumătate.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Orașul Bucecea se pregătește pentru un eveniment special, care aduce tradiția muzicii populare mai aproape de cei tineri. Marți, 18 noiembrie 2025, de la ora 11:00, sala de spectacole a Centrului Cultural Bucecea va găzdui un concert-lecție susținut de Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă”, un proiect educativ dedicat elevilor din învățământul local.
Evenimentul, organizat cu sprijinul administrației locale, îi va aduce în fața copiilor atât pe membrii orchestrei, cât și pe soliștii vocali Alina Huțu, Constantin Petrescu și Loredana Călin, alături de instrumentiștii Alexandru Todirel Marin (clarinet), Oleg Sacaliuc (vioară), Petru Oloieru (țambal) și Ionuț Scripcariu (trompetă).
Pe parcursul lecției interactive, elevii vor putea descoperi îndeaproape instrumentele muzicale, vor înțelege modul de organizare al unei orchestre populare și vor primi informații despre parcursul profesional al unui muzician, de la primele studii până la scena mare.
Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, subliniază importanța unor astfel de activități care completează educația formală și oferă copiilor acces la experiențe culturale autentice. „Astfel de întâlniri îi ajută pe elevi să cunoască patrimoniul cultural și să înțeleagă ce înseamnă munca din spatele unei cariere artistice. Ne bucurăm că putem susține evenimente care aduc comunitatea mai aproape de artă.”, a transmis primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu.
Organizatorii adresează mulțumiri Orchestrei Populare „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă”, managerului Dan Doboș, dirijorului Ion Oloieru, precum și conducerii Liceului Tehnologic Bucecea – director Carolina Enea și coordonator Simona Filote – pentru sprijinul acordat în desfășurarea proiectului.
Foto ilustrativ: Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă”
Polițiștii de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț au descoperit, în urma unui control de rutină, un autoturism fabricat în 2020 care figura în bazele de date ca fiind furat din Slovacia. Mașina „fantomă”, înmatriculată în Lituania, a fost reținută, iar cercetările continuă pentru clarificarea situației.
Incidentul a avut loc pe 14 noiembrie 2025, în jurul orei 22:55, când la punctul de frontieră s-a prezentat o femeie de 56 de ani, cu cetățenie română și ucraineană, aflată la volanul autoturismului. Comportamentul conducătoarei auto și unele neconcordanțe observate în acte au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii au decis efectuarea unor verificări suplimentare.
În urma controlului, autoritățile au stabilit că certificatul de înmatriculare prezentat nu îndeplinea condițiile de formă și fond ale unui document autentic, fiind fals. Mai mult, într-o a doua etapă a verificărilor, s-a confirmat că autoturismul era semnalat furat în Slovacia.
Femeia a declarat că fiul ei ar fi cumpărat mașina din Cehia, de la doi conaționali, contra sumei de 15.000 de euro, și că ea nu ar fi avut cunoștință despre faptul că vehiculul era implicat într-un dosar de furt sau în vreun litigiu. Aceasta a spus că doar a fost rugată să ducă autoturismul acasă.
Polițiștii de frontieră au deschis un dosar penal pentru tăinuire, uz de fals și conducerea unui autoturism cu numere false de înmatriculare. Vehiculul, evaluat la aproximativ 150.000 de lei, a fost confiscat în vederea continuării cercetărilor și pentru stabilirea întregii filiere care a facilitat tranzacționarea mașinii furate.
Românii din diaspora vor putea suna acasă la același tarif ca apelurile locale din România, fără costuri suplimentare și fără limită de minute.
Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a precizat că măsura va avea un impact direct asupra milioanelor de români care trăiesc în statele Uniunii Europene.
„Pentru milioane de români care formează cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană, apelurile către țară vor fi curând la același cost ca apelurile locale, fără limită de minute”, a transmis ministrul, subliniind că noile reguli reprezintă un pas important în apropierea comunităților românești din afara granițelor de cei de acasă.
Schimbarea este prevăzută de Actul privind Infrastructura Gigabit, care a intrat în vigoare miercuri și care stabilește eliminarea treptată, până în anul 2029, a tarifelor suplimentare pentru apelurile internaționale efectuate dintr-un stat UE către altul. Practic, convorbirile între statele membre vor fi tarifate ca apeluri interne.
„Astăzi a intrat în vigoare Actul privind Infrastructura Gigabit care prevede eliminarea treptată, până în 2029, a costurilor suplimentare pentru apelurile telefonice efectuate dintr-un stat UE către altul. Astfel, românii din străinătate vor vorbi cu cei dragi din țară la costul unui apel local”, a mai precizat Oana Țoiu, citată de Mediafax.
Măsura este cu atât mai importantă cu cât România se află pe primul loc în Uniunea Europeană atât ca număr de cetățeni stabiliți în alte state membre, cât și ca procent din populația națională care locuiește în interiorul UE.
Meteorologii au emis pentru această dimineață, un Cod galben de ceață pentru o mare parte din județul Botoșani. Fenomenul afectează traficul în numeroase zone, cu vizibilitate scăzută sub 200 de metri, iar pe alocuri chiar sub 50 de metri, ceea ce crește semnificativ riscul de accidente.
Localitățile vizate sunt Dorohoi, Ungureni, Hudești, Ștefănești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Călărași, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți, Mileanca, Dângeni, Pomârla, Santa Mare, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Dobârceni, Corlăteni, Mihălășeni, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Concești, Românești, Lozna, Mitoc, Dimăcheni și Adășeni.
Pe aceste drumuri, șoferii sunt îndemnați să circule cu maximă atenție, deoarece ceața densă poate apărea brusc și poate reduce drastic capacitatea de observare a traficului și a obstacolelor.
Autoritățile recomandă reducerea vitezei, folosirea luminilor de întâlnire și a celor de ceață, creșterea distanței dintre vehicule și evitarea oricăror manevre riscante, în special depășirile care, în astfel de condiții, pot avea consecințe grave.
Pompierii militari botoșăneni transmit că sunt la datorie 24 de ore din 24 și pregătiți să intervină în orice moment, în cazul în care condițiile meteo nefavorabile generează situații de urgență.