Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 în România este marcată în fiecare an în data de 9 martie. Alba24 vă prezintă câteva povești cutremurătoare din spatele gratiilor, cu victime și criminali în serie angajați ca torționari.
În această zi sunt oficiate în majoritatea eparhiilor slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român, potrivit agenției de știri a BOR, Basilica.
Comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști în Ziua Sfinților 40 de Mucenici a fost stabilită de Parlamentul României prin legea 247/05.12.2011.
Între cei pomeniți se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1800 de preoți ortodocși, care au fost anchetați și arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia pentru acuzații total nefondate, dar socotiți periculoși pentru noul regim politic de stat.
Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici.Închisoarea din Aiud, recunoscută şi sub denumirea de ”Zarca Aiudului” a ”găzduit” între zidurile sale sub regimul comunist deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile politice şi sociale.
În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se află osemintele multor deţinuţi decedaţi în penitenciar şi aruncaţi în gropi comune.
Publicitate
O pușcărie cât o țară
IICCR și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din București au identificat în arhive un număr de aproximativ 93.000 de fișe de foști deținuți politici care au trecut prin închisori și lagăre de muncă, în perioada 1945-1989.
Având în vedere că numeroși deținuți politici au fost încarcerați fără procese, iar actele lor de detenție nu au fost întocmite, se estimează că numărul real al condamnărilor politice a fost mult mai mare.Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a ajuns la concluzia că în jur de 600.000 de persoane au fost condamnate pe criterii politice, în perioada 1945-1989.
Conform documentelor oficiale, numărul de decese survenite în rândul celor aflați în cercetări sau în detenție, în perioada 1945-1964, a fost de 3.847, din care decese în timpul cercetărilor – 203, în timpul executării pedepsei – 2.851, condamnați la moarte și executați – 137, decese în lagărele de muncă – 656.
La cifra deținuților politici îi adăugăm și pe cei internați administrativ (aproximativ 200.000), pe țăranii condamnați pentru delicte mascate ca fiind de “drept comun”, pe cei aproximativ 150.000 de prizonieri de război din perioada 23 august – 13 septembrie 1944 (unii ofițeri ajungând deportați inclusiv în Siberia), pe sutele de mii de deportați, evacuați, strămutați, ori persoane cu “domiciliu obligatoriu”, prizonieri, internați în azilele psihiatrice cu caracter politic sau, pur și simplu, oameni trecuți prin anchete, pe basarabenii și bucovinenii repatriați cu forța în URSS, ca și pe cei 520.000 de tineri forțați sã muncească în “armata cenușie”, adevărate lagăre de muncă militarizate, pe zecile de mii de “frontieriști”, ce încercau să treacă frontiera (mulți împușcați pe graniță), pe femeile decedate din cauza politicii demografice.
Astfel, se poate estima că cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridică la 2 milioane de persoane.
Mărturia CUTREMURĂTOARE a unui ucigaș în serie, angajat ca torționar
Torţionarul Franz Ţandără a dat un interviu în anul 2002 în care povestea cu mare emfază ce torturi le aplica oamenilor nevinovaţi şi plăcerea pe care o avea atunci când îi schingiuia.
Mărturia, CUTREMURĂTOARE, a fost postată pe facebook de Daniel Dumitrică. Este o mărturie care arată ce se întâmpla în acele vremuri.
Un alt torționar, Gheorghe Crăciun, a fost directorul penitenciarului de la Aiud. Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea.
Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.
”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.
Copiii închisorilor. Povestea Ilenei Opriș, născută în pușcărie
Și copiii au avut de suferit. Ileana Opriș s-a născut la 10 februarie 1954, în închisoarea-spital Văcăreşti.
Mama sa, Elena Opriş (n. Samoilă) era condamnată la 8 ani temniţă grea pentru „omisiune de denunţ”, iar tatăl, Traian Opriş, a fost şi el condamnat la 5 ani temniţă grea pentru acelaşi delict.
Ileana Opriş a stat 16 luni în închisorile comuniste, alături de mama sa, până când a fost luată de fratele tatălui său. La eliberarea mamei avea 3 ani şi jumătate.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Mai multe site-uri web au fost indisponibile marți din cauza unor probleme ale serviciilor Cloudflare, care între timp au fost remediate, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
‘În cursul zilei de astăzi, mai multe site-uri web (inclusiv site-ul DNSC, dar și site-uri ale unor entități de presă sau rețele de socializare) au devenit indisponibile din pricina unor probleme de furnizare a serviciilor companiei Cloudflare. Problemele semnalate au fost remediate între timp’, au anunțat reprezentanții DNSC pe pagina de Facebook a instituției.
Cloudflare este o companie care oferă servicii de securitate și de creștere a performanței site-urilor web, funcționând ca un proxy invers care direcționează traficul dintre vizitatori și serverul unui site. Din cauza acestui rol intermediar, indisponibilitatea serviciilor companiei determină erori la accesarea site-urilor web aflate sub gestiune, fără să semnaleze o problemă cu infrastructura site-ului respectiv, explică sursa citată.
‘DNSC transmite că acest eveniment a fost datorat unor erori operaționale și nu este o consecință a unui atac cibernetic. Analiza tehnică nu a identificat elemente care să indice o compromitere a sistemelor’, precizează specialiștii în cybersecurity. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Atunci când muzica schimbă existențe. Destinul tragic a două personalități de referință ale scenelor muzicale și ale artelor spectacolului austriece și europene – Alma (1906-1944) și tatăl ei, Arnold Rosé (1863-1946) – este explorat în expoziția eveniment „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé”, care va putea fi vizitată între 21 noiembrie 2025 și 1 februarie 2026, la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” (vernisaj – 21 noiembrie, ora 17.00). Evenimentul este organizat de Memorialul Ipotești, în colaborare cu Asociația „Un concept Luna” și Forumul Cultural Austriac.
Cei doi prodigioși instrumentiști aveau o relație destul de puțin cunoscută cu România – Arnold Rosé s-a născut la Iași, în 1863, înainte ca familia sa să se mute la Viena; de asemenea, în anii 1920, cvartetul Rosé cânta nu rareori cu George Enescu. Cariera celor doi violoniști Rosé, ca și cea a multor altor muzicieni, s-a încheiat brusc în 1938, când Austria a fost anexată de Reich-ul nazist. În timp ce tatăl ei a reușit să se refugieze în Marea Britanie, Alma Rosé a fost arestată și deportată în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Aproape din întâmplare, Alma Rosé a fost auzită cântând și, la ordinul conducătorilor lagărului, ea a creat și dirijat o adevărată orchestră de femei. Astfel, ea a reușit să salveze viețile a numeroase muziciene evreice înainte de a muri ea însăși în acel lagăr, în 1944. Majoritatea instrumentistelor din această orchestră au supraviețuit și au fost eliberate în 1945. Peste 66.000 de evrei austrieci au căzut victime ale Holocaustului.
Expoziția de la Ipotești prezintă totodată o cercetare a muzicologului Vlad Văidean despre turneele realizate de Cvartetul Rosé în România, la începutul secolului 20, precum și despre relația dintre Arnold Rosé și George Enescu. Această secțiune este realizată cu sprijinul Muzeului Național „George Enescu” din București.
Oferită de Haus der Geschichte Österreich (Muzeul de istorie recentă a Austriei) și de Forumul Cultural Austriac, expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé” este prezentată într-un concept scenografic supervizat de Luana Popa și Dinel Teodorescu („Un concept Luna”), special pentru Memorialul Ipotești.
Expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé” este însoțită de o prezentare extinsă a dezvoltării proiectului VR HUMAN VIOLINS – PRELUDE, scris și regizat de Ioana Mischie. HUMAN VIOLINS – PRELUDE este un proiect VR interactiv, despre puterea de transformare a muzicii în cele mai întunecate vremuri. A fost premiat cu Smart Award (FIPADOC, FR, 2025), cu Premiul european XR pentru cea mai bună regie artistică (Festivalul Stereopsia, BE, 2024) și a fost selectată in cadrul primei competiții Cannes Immersive, fiind menționată printre cele mai bune opt proiecte imersive din întreaga lume în anul 2024. Este totodată prima co-productie romano-franceza in domeniul VR.
Proiectul este inspirat de un fapt real: în timpul Holocaustului, evreilor li s-a permis să aleagă un singur obiect înainte de a pleca în lagăre și mulți au ales să-și ia cu ei viorile. HUMAN VIOLINS PRELUDE urmărește povestea ficționalizată a unei fete, pe nume Alma, pasionată de sunetul viorii sale, publicul având posibilitatea de a duce mai departe moștenirea muzicii ei.
Publicitate
HUMAN VIOLINS PRELUDE este scris și regizat de Ioana Mischie, produs de STORYSCAPES în colaborare cu DAPROD, co-finanțat de AFCN. Parteneri: Studioset si Noe-Fi Studios.
Pachetul fiscal, ADOPTAT: Parlamentul a adoptat marți, 18 noiembrie, cu 253 de voturi „pentru”, pachetul fiscal care majorează impozitele pe locuințe și autoturisme și introduce noi obligații pentru firme și PFA-uri, scrie alba24.ro.
Proiectul, blocat inițial la Curtea Constituțională, merge acum la promulgare, după ce articolele declarate neconstituționale, cele privind testele poligraf, au fost eliminate. Noile taxe ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Votul final a fost unul categoric: 253 de parlamentari au votat „pentru”, 128 „împotrivă”, în timp ce 3 aleși nu au votat și alți 3 s-au abținut.
Singurele articole eliminate sunt cele declarate neconstituționale de Curtea Constituțională (CCR), referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și ai Autorității Vamale, în timp ce avizul psihologic de integritate a fost păstrat, potrivit Digi24.
Legea face parte din cele cinci proiecte pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea la 1 septembrie 2025, transmite Europa Liberă, care a făcut și un inventar al măsurilor.
Pachetul fiscal, ADOPTAT: Ce conține legea votată marți în Parlament
1. Impozite mai mari pe locuințe și terenuri (din 2026)
Publicitate
Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.
2. Modificări la contribuțiile sociale
Se stabilește o extindere a bazei de calcul pentru contribuția la sănătate (CASS) pentru persoanele independente, până la 72 de salarii minime.
3. Măsuri pentru disciplină financiară
Firmele care nu au cont bancar în România sau nu depun situațiile financiare timp de 5 luni pot fi declarate inactive.
Firmele inactive pot fi dizolvate după un an.
Devine obligatoriu contractul de fideiusiune pentru eșalonările la plată.
Se elimină pragul de 50.000 lei pentru utilizarea POS-urilor.
4. Reguli noi pentru capitalul social și acționariat
Capitalul social rămâne neschimbat până la depășirea cifrei de afaceri de 400.000 lei.Dacă depășește acest prag, capitalul social minim devine 5.000 lei.
Pentru SRL-urile nou înființate: capital social minim de 500 lei.
Vânzarea părților sociale va fi permisă doar cu notificarea prealabilă a Fiscului.
5. Noi taxe: auto și ecologice
Impozit auto calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică.
Mașinile electrice: taxă fixă de 40 lei/an.
Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.
6. Impozit minim pentru marile companii
Se menține IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro.
Deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate este plafonată la 1% din cheltuieli.
7. Taxe în turism
Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%.
Pentru proprietăți cu peste 7 camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă.
8. Fiscalizarea criptomonedelor
Impozitare de 16% pe câștigurile din monede virtuale.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) reorganizează dispeceratele județene din poliții. Aproximativ 20% din personal va fi redirecționat pentru munca în teren.
Apelul de la 112 va fi trimis de la dispeceratul județean direct la echipele din teren. Nu vor mai fi dispecerate locale de poliție, doar cel la nivel de județ.
Prin ordinul ministerial semnat marți, s-a dispus punerea etapizată în aplicare a Noului Sistem de Dispecerate al Ministerului Afacerilor Interne.
Realocarea de personal către structurile operative din teren
”În prezent, în sistemul Ministerului Afacerilor Interne funcționează 802 servicii de permanență operate cu aproape 6.000 de posturi, majoritatea la nivel județean.
Noul model prevede realocarea a aproximativ 20% din personal către structurile operative din teren.
Un sistem unitar de organizare la nivelul MAI, prin care apelul la 112 este transmis direct de la dispeceratul județean de Poliție către echipele de intervenție din teren, procesarea rapidă a datelor și redistribuirea optimă a resurselor.
Publicitate
Deci, munca birocratică va fi preluată de tehnologie, iar polițiștii de birou vor merge acum în stradă lângă cetățean sau în structuri operative care combat diverse tipuri de infracționalitate”, a anunțat ministrul Cătălin Predoiu.
Implementarea noului sistem, etapizat
Potrivit oficialului MAI, ”modernizarea este posibilă prin noile platforme digitale dezvoltate intern de MAI, de ex. aplicațiile iTrack și Geoportal”.
Implementarea se va realiza etapizat, la nivelul fiecărei arme, cu proiecte pilot de integrare inter-arme (poliție, jandarmerie, frontieră) la frontiera internă și externă Schengen, mai precizează ministrul.
”În cadrul acestui proces vom consulta și organizațiile sindicale, obiectivul rămâne clar: o intervenție MAI mai rapidă, mai interoperabilă, mai eficientă, pentru a crește protecția cetățeanului simultan cu utilizarea mai eficientă a banului public”, susține Predoiu.
Cum vor fi rezolvate sesizările cetățenilor
Reprezentanții MAI au menționat, marți, în conferință de presă, că mare parte a sesizărilor la dispeceratele de poliție vin prin sistemul 112.
Majoritatea serviciilor de dispecerat sunt la nivel județean, însă acestea există și la polițiile municipale, în orașe și zona rurală, dar și în sectoarele și secțiile de poliție din București.
Reforma prevede un singur dispecerat, la nivel județean. Cetățenii au solicitat o operaționalizare cât mai rapidă a solicitărilor, precizează aceștia.
”În prezent un cetățean care sună la 112 este preluat de operatorul de la STS, este direcționat la dispeceratul de la nivel județean, apoi direcționat către alt dispecerat, la nivel de localitate, dacă este cazul. Avem trei niveluri. Ne propunem să avem un singur nivel de discuție, între personalul MAI (operator) și cetățean. Sesizarea va fi direcționată direct de operatorul din dispecerat, într-o formulă rapidă, către patrula, echipa din teren, fără a mai trece prin alt intermediar”, spune secretarul de stat MAI, Bogdan Despescu.
Operatorii vor vedea, prin intermediul localizării GPS ale autospecialelor și sistemelor de colectare a datelor, unde se află echipele din teren. Astfel, acestea vor putea fi direcționate unde este nevoie sau suplimentate, potrivit sursei citate.
Calendarul de implementare a noilor măsuri începe din decembrie 2025 și va continua în 2026.