Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 în România este marcată în fiecare an în data de 9 martie. Alba24 vă prezintă câteva povești cutremurătoare din spatele gratiilor, cu victime și criminali în serie angajați ca torționari.
În această zi sunt oficiate în majoritatea eparhiilor slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român, potrivit agenției de știri a BOR, Basilica.
Comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști în Ziua Sfinților 40 de Mucenici a fost stabilită de Parlamentul României prin legea 247/05.12.2011.
Între cei pomeniți se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1800 de preoți ortodocși, care au fost anchetați și arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia pentru acuzații total nefondate, dar socotiți periculoși pentru noul regim politic de stat.
Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici.Închisoarea din Aiud, recunoscută şi sub denumirea de ”Zarca Aiudului” a ”găzduit” între zidurile sale sub regimul comunist deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile politice şi sociale.
În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se află osemintele multor deţinuţi decedaţi în penitenciar şi aruncaţi în gropi comune.
Publicitate
O pușcărie cât o țară
IICCR și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din București au identificat în arhive un număr de aproximativ 93.000 de fișe de foști deținuți politici care au trecut prin închisori și lagăre de muncă, în perioada 1945-1989.
Având în vedere că numeroși deținuți politici au fost încarcerați fără procese, iar actele lor de detenție nu au fost întocmite, se estimează că numărul real al condamnărilor politice a fost mult mai mare.Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a ajuns la concluzia că în jur de 600.000 de persoane au fost condamnate pe criterii politice, în perioada 1945-1989.
Conform documentelor oficiale, numărul de decese survenite în rândul celor aflați în cercetări sau în detenție, în perioada 1945-1964, a fost de 3.847, din care decese în timpul cercetărilor – 203, în timpul executării pedepsei – 2.851, condamnați la moarte și executați – 137, decese în lagărele de muncă – 656.
La cifra deținuților politici îi adăugăm și pe cei internați administrativ (aproximativ 200.000), pe țăranii condamnați pentru delicte mascate ca fiind de “drept comun”, pe cei aproximativ 150.000 de prizonieri de război din perioada 23 august – 13 septembrie 1944 (unii ofițeri ajungând deportați inclusiv în Siberia), pe sutele de mii de deportați, evacuați, strămutați, ori persoane cu “domiciliu obligatoriu”, prizonieri, internați în azilele psihiatrice cu caracter politic sau, pur și simplu, oameni trecuți prin anchete, pe basarabenii și bucovinenii repatriați cu forța în URSS, ca și pe cei 520.000 de tineri forțați sã muncească în “armata cenușie”, adevărate lagăre de muncă militarizate, pe zecile de mii de “frontieriști”, ce încercau să treacă frontiera (mulți împușcați pe graniță), pe femeile decedate din cauza politicii demografice.
Astfel, se poate estima că cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridică la 2 milioane de persoane.
Mărturia CUTREMURĂTOARE a unui ucigaș în serie, angajat ca torționar
Torţionarul Franz Ţandără a dat un interviu în anul 2002 în care povestea cu mare emfază ce torturi le aplica oamenilor nevinovaţi şi plăcerea pe care o avea atunci când îi schingiuia.
Mărturia, CUTREMURĂTOARE, a fost postată pe facebook de Daniel Dumitrică. Este o mărturie care arată ce se întâmpla în acele vremuri.
Un alt torționar, Gheorghe Crăciun, a fost directorul penitenciarului de la Aiud. Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea.
Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.
”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.
Copiii închisorilor. Povestea Ilenei Opriș, născută în pușcărie
Și copiii au avut de suferit. Ileana Opriș s-a născut la 10 februarie 1954, în închisoarea-spital Văcăreşti.
Mama sa, Elena Opriş (n. Samoilă) era condamnată la 8 ani temniţă grea pentru „omisiune de denunţ”, iar tatăl, Traian Opriş, a fost şi el condamnat la 5 ani temniţă grea pentru acelaşi delict.
Ileana Opriş a stat 16 luni în închisorile comuniste, alături de mama sa, până când a fost luată de fratele tatălui său. La eliberarea mamei avea 3 ani şi jumătate.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Zilnic, 45% dintre adolescenți petrec între două și patru ore din timpul lor liber pe mai multe dispozitive (telefon, calculator, televizor), relevă studiul „Reziliența digitală a adolescenților”, realizat de către organizația Mind Education în rândul elevilor de 13-19 ani din școlile care fac parte din rețeaua Digitaliada.
Potrivit EduPedu, informațiile din studiu arată că cei mai mulți dintre adolescenții participanți la studiu, 23%, își verifică notificările sau accesează platformele de 6-10 ori/ zi, 17% o fac de 2-5 ori/ zi, iar 16%, de 11-40 de ori/ zi.
Petrecerea, în mod excesiv, a timpului în fața ecranelor are efecte negative la nivel cognitiv, precum scăderea capacității de concentrare și a performanței școlare.
În plan social, expunerea la conținut neconform cu realitatea le poate amplifica anxietatea, depresia și sentimentul de insuficiență.
Nu în ultimul rând, expunerea prelungită le afectează somnul, ceea ce duce la oboseală.
Răspunderea părinților
Publicitate
Studiul „Reziliența digitală a adolescenților” evidențiază un nivel scăzut de implicare a părinților în viața online a copiilor. 42% dintre adolescenți spun că părinții lor nu știu ce fac pe internet, iar 45% afirmă că aceștia nu sunt la curent cu ce postează sau ce mesaje trimit.
Potrivit autorilor studiului, această lipsă de conectare dintre părinți și copii crește riscul ca adolescenții să fie expuși la conținut nepotrivit, interacțiuni riscante și presiuni sociale.
Studiul arată, totodată, că relația dintre adolescenți și părinți are un impact direct asupra comportamentului online. Adolescenții care se simt apropiați de părinți și pot vorbi deschis cu ei sunt mai dispuși să împărtășească experiențele din mediul digital, să accepte îndrumarea adulților și să adopte un comportament mai echilibrat online.
În schimb, atunci când relația părinte–copil este rece sau conflictuală, adolescenții tind să își ascundă activitatea online, acționează mai impulsiv și devin mai vulnerabili la manipularea algoritmică sau la situații periculoase.
Romfilatelia și Poșta Română anunță introducerea în circulație, joi, a unei emisiuni de mărci poștale dedicate Zilei Culturii Naționale.
‘Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc aniversează Ziua Culturii Naționale, în emisiunea cu același titlu, prin care aduce un omagiu unor personalități de seamă ale culturii naționale: Nicolae Iorga (marcă poștală cu valoarea nominală de 5,50 Lei), Andrei Mureșanu (marcă poștală cu valoarea nominală de 10 lei) și Ștefan Luchian (marcă poștală cu valoarea nominală de 25 Lei)’, a transmis, miercuri, Romfilatelia.
Emisiunea mai are în componență, alături de cele trei mărci poștale, un plic ‘prima zi’, un set de trei cărți poștale maxime pentru pasionații de maximafilie și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat.
Aceasta va fi disponibilă de joi în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și online. AGERPRES
Un tânăr în vârstă de 20 de ani, din județul Botoșani, este dat dispărut după ce familia nu a mai reușit să ia legătura cu el de mai bine de o lună. Este vorba despre Gabriel Feraru, născut la data de 14 martie 2005, în Trușești, domiciliat în localitatea Măscăteni, județul Botoșani.
Potrivit informațiilor disponibile, Gabriel a plecat la muncă în Irlanda, în cursul lunii ianuarie 2025, stabilindu-se în zona Galway. Până în luna decembrie, acesta a ținut legătura periodic cu familia din țară, însă din data de 14 decembrie 2025, orice contact cu tânărul a fost întrerupt, fără nicio explicație.
Îngrijorați, apropiații au alertat autoritățile, iar cazul a fost încadrat ca dispariție, fiind demarate procedurile legale pentru identificarea acestuia.
Semnalmentele tânărului sunt următoarele: are o înălțime de aproximativ 1,60 metri, greutatea de circa 50 de kilograme, păr negru și ochi căprui.
Familia face un apel public către orice persoană care deține informații despre Gabriel Feraru sau care l-ar fi văzut pe teritoriul Irlandei, în special în zona Galway, să anunțe de urgență autoritățile sau să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție.
Orice detaliu, oricât de mic, poate fi esențial pentru găsirea tânărului și pentru liniștirea familiei sale.
Miercuri, 14 ianuarie, 30 de elevi de la Liceul Tehnologic ,,Elie Radu” din municipiul Botoșani au participat la o activitate preventiv-educativă desfășurată de Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani.
Discuțiile jandarmilor botoșăneni cu elevii au abordat, ca de obicei, siguranța școlară, evitarea victimizării și a bullyingului, precum și consecințele legale ale săvârșirii unor fapte de natură penală sau contravențională.
Un alt domeniu adus în discuție a fost utilizarea responsabilă a rețelelor de socializare, deoarece ,,prietenii” virtuali nu au întotdeauna cele mai bune intenții, în acest sens fiind făcute recomandări privind accesarea în siguranță a rețelelor de socializare și riscurile la care se pot expune utilizatorii acestora, prin acceptarea unor „provocări”, expunerea la pericolul hărțuirii sau furtului de date.
De asemenea, jandarmii le-au vorbit elevilor despre posibilitatea urmării unei cariere militare în Jandarmeria Română, prin înscrierea la concursurile de admitere organizate de Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” București și Școlile Militare de Subofițeri Jandarmi Fălticeni și Drăgășani.
Activitatea preventivă s-au încheiat cu explicarea modului de folosire rațională a numărului unic pentru apeluri de urgență 112 și situațiile în care acesta poate fi apelat.