Connect with us
Publicitate

Eveniment

8 martie – Ziua internaţională a femeii

Publicat

Publicitate

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie, informează romania24.ro.

Potrivit ONU (www.un.org), promovarea egalităţii de gen în contextul crizei climatice şi al reducerii riscului de dezastre este una dintre cele mai mari provocări globale ale secolului XXI.

Este din ce în ce mai mult recunoscut faptul că femeile sunt mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice decât bărbaţii, deoarece ele constituie majoritatea săracilor din lume şi sunt mai dependente de resursele naturale pe care schimbările climatice le ameninţă cel mai mult.

Publicitate

În acelaşi timp, femeile şi fetele sunt lideri eficienţi şi puternici şi factori de schimbare pentru adaptarea şi atenuarea schimbărilor climatice, arată ONU. Ele sunt implicate în iniţiative de sustenabilitate din întreaga lume, iar participarea şi conducerea lor au ca rezultat o acţiune mai eficientă în domeniul schimbărilor climatice.

Tema Zilei internaţionale a femeii din acest an – „Gender equality today for a sustainable tomorrow” – face apel la acţiuni pentru schimbări climatice pentru femei, de către femei.

În 2021, la Forumul Generaţia Egalităţii a fost lansată Coaliţia pentru acţiunea feministă pentru justiţia climatică, care reuneşte guverne, companii din sectorul privat, sistemul ONU şi societatea civilă pentru asumarea unor angajamente concrete faţă de justiţia climatică. De Ziua internaţională a femeii, Coaliţia ajută la impulsionarea acţiunilor şi investiţiilor globale, cu accent pe finanţarea soluţiilor climatice echitabile de gen, creşterea leadershipului femeilor în economia verde, creşterea rezistenţei femeilor şi fetelor la impactul şi dezastrele climatice şi creşterea utilizării de date privind egalitatea de gen şi climă.

Publicitate

Tema zilei în 2021 – „Women in leadership: Achieving an equal future in a COVID-19 world” – privea eforturile uriaşe ale femeilor şi fetelor din întreaga lume în conturarea unui viitor mai sigur şi privind recuperarea în contextul pandemiei COVID-19.

De asemenea, „Achieving an equal future in a COVID-19 world” a fost aliniată cu tema prioritară a celei de-a 65-a sesiuni a Comisiei pentru Statutul Femeilor (Commission on the Status of Women) – „Women in public life, equal participation in decision making” – şi cu campania „Generation Equality”, care cerea dreptul femeilor la luarea deciziilor în toate domeniile vieţii, plata egală, împărţirea egală a sarcinilor neplătite şi a muncii casnice, sfârşitul tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor şi serviciile de îngrijire a sănătăţii care să răspundă nevoilor lor.

Ziua internaţională a femeii, celebrată astăzi în ţări din lumea întreagă, a apărut pe fondul mişcărilor sociale legate de muncă de la începutul secolului XX, în America de Nord şi în Europa.

Publicitate

Prima Zi naţională a femeii a fost marcată în Statele Unite, la 28 februarie 1909. Partidul Socialist a desemnat această zi în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

În anul 1910, Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga a hotărât instituirea unei zile dedicate femeii, fără a stabili însă o dată anume, data de 8 martie fiind aleasă abia în 1913.

Ca urmare a iniţiativei de la Copenhaga, în 19 martie 1911, Ziua internaţională a femeii a fost marcat pentru prima dată în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. La manifestaţiile organizate cu acel prilej, s-au cerut pentru femei dreptul la locul de muncă, dreptul la formarea profesională, să se pună capăt discriminării la locul de muncă. În plus s-au cerut dreptul de vot şi dreptul de a ocupa o funcţie publică.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

Punctul de plecare pentru o strategie pe termen lung privind drepturile femeii şi pentru ca fiecare femeie să îşi atingă adevăratul potenţial îl constituie Declaraţia de la Beijing şi Platforma de acţiune, o foaie de parcurs istoric, semnată de 189 de state, în cadrul Conferinţei mondiale a ONU privind femeile, organizată la Beijing în septembrie 1995.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua femeii şi 19 noiembrie – Ziua bărbatului. Cele două zile, Ziua femeii şi Ziua bărbatului, urmând să fie sărbătorite anual în zilele de 8 martie, respectiv, 19 noiembrie.

Potrivit documentului, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestor zile. De asemenea, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate promovării drepturilor femeii sau, după caz, drepturilor bărbatului.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Primăria Mihai Eminescu: Toți locuitorii comunei sunt rugați să nu obstrucționeze drumurile publice

Publicat

Publicitate

ÎN ATENȚIA CETĂȚENILOR, PRIMĂRIA COMUNEI MIHAI EMINESCU,
vă anunță că în baza Reglementării Tehnice „Normativ privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, indicativ AND 525-2013, elaborată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. din 17.06.2013,  începând cu data de 20.11.2023 Unitatea Administrativ Teritoriala a început pregătirea activităților specifice sezonului rece.

 

 

Publicitate

Așadar, toți locuitorii comunei sunt rugați sa nu obstrucționeze drumurile publice cu diverse materiale (lemne, materiale de construcții, resturi vegetale, etc) sau cu utilaje ori autovehicule.

În conformitate cu Art.12, pct. 13, din Regulamentul privind stabilirea unor masuri pentru gospodărirea Comunei Mihai Eminescu, aprobat prin H.C.L. Nr. 136 din data de 09.10.2024, ocuparea sau parcarea pe domeniul public (drumuri) a autovehiculelor de orice fel, care împiedică procesul de deszăpezire în sezonul rece (15 noiembrie – 15 martie) se sancționează cu amendă cuprinsă între 1.000 lei și 2.500 lei pentru persoanele fizice și 1.500 lei și 2.500 lei pentru persoanele juridice.

Parcarea se va face în curțile sau garajele proprietarilor acestora.

Publicitate

Pentru a nu risca lovirea accidentală sau atingerea autovehiculelor, străzile pe care vor fi parcate acestea, nu vor fi deszăpezite, iar proprietarii autovehiculelor vor fi sancționați cu amendă conform regulamentului mai sus menționat.

Primăria Comunei Mihai Eminescu vă reamintește ca Regulamentul privind stabilirea unor masuri pentru gospodărirea Comunei Mihai Eminescu, aprobat prin H.C.L. Nr 136 din data de 09.10.2024, îl puteți găsi pe site-ul oficial al Primăriei:  http://comunamihaieminescu.ro.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Gălăgie la bloc: Ce drepturi au locatarii. Sancțiunile prevăzute de lege pentru tulburarea liniștii publice

Publicat

Publicitate

Gălăgie la bloc: legislația actuală prevede reguli privind respectarea orelor de liniște în blocurile de apartamente, dar și sancțiuni pentru vecinii care fac zgomot și îi deranjează pe ceilalți. Mai mult, sunt prevăzute și situații în care astfel de fapte sunt considerate infracțiuni, scrie alba24.ro.

Ordinea și liniștea publică sunt reglementate de Legea nr. 61/1991. Aceasta care stabilește sancțiuni pentru încălcarea normelor de conviețuire socială și a ordinii publice, scrie alba24.ro. Actul normativ prevede intervale orare în care trebuie respectat un nivel de zgomot redus.

Orele de liniște sunt în intervalul 22.00-8.00, respectiv 13.00-14:00.

Publicitate

Dacă se produce zgomot peste limitele admise, locatarii pot apela la autorități competente (de exemplu, poliția locală).

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor – când este considerată contravenție
Legea prevede situațiile în care se pot aplica amenzi, pentru contravenții de încălcarea liniștii și ordinii publice, potrivit daos.legal.

Acestea sunt:

Publicitate
  • tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă
  • tulburarea liniştii locatarilor între orele 22.00-8.00 şi 13.00-14.00 de către orice persoană, în locuinţele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinaţia de locuinţe ori situat în imediată vecinătate a acestora, prin:producerea de zgomote, larmă, folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice
  • organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor. Amenzi

Amenzile sunt între 100 și 6000 lei, în funcție de gravitatea faptei.

Pot fi impuse sancțiuni complementare, cum ar fi suspendarea sau retragerea autorizației de funcționare pentru anumite unități, aplicarea de sancțiuni persoanelor juridice implicate și confiscarea bunurilor folosite în comiterea contravențiilor.

Publicitate

Dacă contravenția se repetă într-un interval de 24 de ore, se vor aplica sancțiuni majorate:

între 500 lei și 1500 lei amendă sau prestare 50-100 ore de activități în folosul comunității pentru tulburarea liniștii publice prin strigăte, alarme, alte zgomote deranjante

între 2000 lei și 3000 lei amendă sau prestare 70-120 ore de activități în folosul comunității pentru tulburarea liniștii locatarilor între orele 22.00-8.00 și 13.00-14.00 prin zgomote, muzică dată tare, larmă

între 3000 lei și 6000 lei amendă sau prestare 100-150 ore de activități în folosul comunității pentru organizarea de petreceri private în corturi și alte tipuri de amenajări, în exterior, în apropierea imobilelor de locuințe și cu caracter social, fără autorizație și drept.

Procesul-verbal de constatare a contravenției se poate ataca în instanță în termen de 15 zile de la comunicare. Taxa judiciară de timbru este de 20 de lei.

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor. Când este considerată infracțiune

Fapta persoanei care, în spațiul public, prin acte de amenințare sau prin atingeri grave aduse demnității persoanelor, provoacă perturbarea ordinii și liniștii publice (art. 371 Cod Penal) se consideră infracțiune.

Pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Gălăgie la bloc: legislația actuală prevede reguli privind respectarea orelor de liniște în blocurile de apartamente, dar și sancțiuni pentru vecinii care fac zgomot și îi deranjează pe ceilalți. Mai mult, sunt prevăzute și situații în care astfel de fapte sunt considerate infracțiuni.

Ordinea și liniștea publică sunt reglementate de Legea nr. 61/1991. Aceasta care stabilește sancțiuni pentru încălcarea normelor de conviețuire socială și a ordinii publice.

Actul normativ prevede intervale orare în care trebuie respectat un nivel de zgomot redus.

Orele de liniște sunt în intervalul 22.00-8.00, respectiv 13.00-14:00.

Dacă se produce zgomot peste limitele admise, locatarii pot apela la autorități competente (de exemplu, poliția locală).

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor. Când este considerată infracțiune
Fapta persoanei care, în spațiul public, prin acte de amenințare sau prin atingeri grave aduse demnității persoanelor, provoacă perturbarea ordinii și liniștii publice (art. 371 Cod Penal) se consideră infracțiune.

Pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Cu închisoare de la 1 la 5 ani se va pedepsi fapta persoanei care, în spațiul public, prin acte de violență îndreptate împotriva persoanelor sau bunurilor, cauzează tulburarea ordinii și liniștii publice.

Dacă persoana are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce prezintă potențial de a pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa se majorează cu o treime.

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Candidații PNL Botoșani invită la dezbateri publice candidații PSD

Publicat

Publicitate

Astăzi, 20 noiembrie, candidații la Parlamentul României din partea echipei PNL Botoșani invită mai mai mulți candidați PSD la dezbateri publice. Mesajele fiind publicate pe rețelele de socializare ale candidaților.

Echipa lui Valeriu Iftime propune dezbateri deschise, la orice post de televiziune convenabil candidaților PSD, scopul lor fiind cel de a vorbi deschis despre problemele județului Botoșani. În mesajele publicate de aceștia deja sunt enunțate câte un va dintre subiectele dezbaterilor: problema apei și stadiul lucrărilor în compania dată, spitalul Mavromati și cel de Maternitate, dar și planul inexistent al PSD-ului pentru dezvoltarea județului Botoșani.

Doina Federovici și Marius Budăi au fost invitați la dezbatere de către Ovidiu Jitaru, candidat la Senat în Parlamentul României din partea PNL: „Botoșănenii au dreptul să știe care este stadiul lucrărilor făcute la compania de apă. [..] Dacă domnul Budăi vrea să participe, de asemenea îl invit și pe dumnealui.”

Publicitate

Doamna Federovici, ex-președintă a Consiliului Județean Botoșani, este invitată și de către Luciana Buliga și Alexandru Dumitriu, candidați la Camera Deputaților în Partidul României din partea PNL. Fiind farmaciști, ambii candidați își doresc să discute despre problemele sistemului de sănătate, iar subiectul va fi starea în care se află Spitalul Mavromati și cel de Maternitate din Botoșani. „Aș vrea să o invităm pe doamna Federovici Doina la o dezbatere publică în care să lămurim pentru totdeauna problemele și cum s-a ajuns în acest hal la Botoșani!” – declară Luciana Buliga, candidată PNL la Camera Deputaților.

Pe lista candidaților invitați la dezbatere se numără și Mircea Magdalena. Avocata Ionela Aiftincă, candidat la Senat în Parlamentul României pe listele PNL Botoșani, îl provoacă pe Magdalena să se prezinte singur la dezbatere, la orice televiziune publică îi este dumnealui pe plac: „Văd că dumneavoastră veniți însoțit la emisiuni cu ajutoare, ajutat de inculpatul Cosmin Andrei care răspunde în numele dumneavoastră. Dumneavoastră sunteți candidatul, haideți, curaj!”.

Candidații PNL au un mesaj comun în toate invitațiile: botoșănenii trebuie să-și cunoască candidații, acesta este dreptul lor fundamental. Totodată botoșănenii trebuie informați despre cauzele care au făcut ca județul Botoșani să ajungă în starea actuală de subdezvoltare, dar și să afle ce pot face candidații PSD pentru Botoșani din moment ce în ultimii ani la conducerea acestui județ s-au aflat anume ei – actualii candidați doamna Federovici, domnul Budăi și domnul Magdalena.

Publicitate

În urma acestor apeluri publice, se așteaptă răspunsul la invitații din partea candidaților PSD: Doina Federovici, Marius Budăi și Mircea Magdalena.

Citeste mai mult

Eveniment

Primăriile din Bucecea şi Vârfu Câmpului, percheziţionate în dosarul documentelor de identitate pentru moldoveni, ucraineni şi ruşi

Publicat

Publicitate

Primăriile din oraşul Bucecea şi comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani sunt vizate de percheziţiile din cursul dimineţii de miercuri efectuate de poliţiştii de frontieră din cadrul Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi ai inspectoratelor teritoriale ale poliţiei de frontieră Iaşi şi Sighetu Marmaţiei, în dosarul documentelor de identitate pentru cetăţeni moldoveni, ucraineni şi ruşi.

De asemenea, zeci de locuinţe din Bucecea şi Vârfu Câmpului sunt percheziţionate.

Ancheta, care se derulează sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Publicitate

Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici din două servicii de evidenţă a populaţiei din cadrul unor primării, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparţineau unor cetăţeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecaţi în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de evidenţă al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani figurează aproximativ 10.000 de cetăţeni originari din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, majoritatea având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declaraţii de luare în spaţiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverinţe emise de reprezentanţi ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Publicitate

Sumele de bani plătite pentru obţinerea unei cărţi de identitate româneşti ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro şi variau în funcţie de serviciile oferite de către intermediar.

Percheziţiile au loc şi în judeţul Suceava şi în municipiul Bucureşti.

AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending