Instanţa supremă a respins marţi o contestaţie depusă de Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale, prin care acesta cerea anularea unui hotărâri a Biroului Electoral Central prin care i-a fost refuzată solicitarea de a avea un reprezentant în BEC.

Pe 11 octombrie, Mircea Geoană a propus desemnarea unui reprezentant al său în cadrul BEC, însă solicitarea i-a fost respinsă două zile mai târziu.

Biroul Electoral Central susţine că prevederile Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu acordă candidaţilor independenţi posibilitatea desemnării unui reprezentant în BEC, ci doar partidelor parlamentare şi neparlamentare care au propus candidaţi.

Mircea Geoană a atacat decizia BEC în instanţă, însă contestaţia sa a fost respinsă.

Pe de altă parte, Instanţa supremă a admis o solicitare a lui Geoană privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor mai multor articole din Legea nr. 370/2004, prevederi care se referă la modul de constituire a Biroului Electoral Central şi Birourilor electorale judeţene. AGERPRES

Cel mai important proiect de infrastructură rutieră pentru județul Botoșani avansează într-un ritm accelerat!

Documentația tehnică realizată de firma Consitrans a fost aprobată în prima etapă a Analizei Multicriteriale (AMC). În urma analizei celor trei variante de traseu, au fost selectate două, urmând ca în etapa a doua a AMC să fie stabilită varianta finală a drumului de mare viteză Botoșani – Suceava, care va conecta municipiul Botoșani la Autostrada „Moldovei” (A7).

„Prin realizarea AMC1, am făcut un pas important pentru construirea Drumului Expres Botoșani – Suceava. Ambele variante de traseu includ nodul de descărcare de la Huțani, esențial atât pentru succesul proiectului, cât și pentru oportunitățile de dezvoltare ale județului nostru. Am solicitat în mod expres acest nod de descărcare pentru a maximiza potențialul de dezvoltare al zonei. La Bucecea se dezvoltă un parc industrial, iar prin DJ291 se va colecta traficul dinspre Dorohoi și cele două puncte vamale: Siret și Racovăț. Astfel, Huțani devine un punct strategic pentru județul nostru”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

În perioada următoare, proiectul va fi supus analizei CTE al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În paralel, proiectanții vor pregăti documentația pentru AMC2, care va stabili varianta finală de traseu și se vor realiza foraje în teren. „Dorim să lăsăm acest proiect într-o fază avansată, astfel încât administrația viitoare să nu poată renunța la el. Credem cu tărie că acest proiect este «pașaportul nostru pentru dezvoltare», nu un proiect fantezist, așa cum a declarat președintele ales al Consiliului Județean Botoșani”, a adăugat Doina Federovici.

Drumul de mare viteză Botoșani – Suceava va fi o construcție nouă, care va porni din apropierea Aeroportului Salcea, de pe A7, și va ocoli localitățile Dumbrăveni – Huțani – Vlădeni – Baisa, până în zona Mănăstirea Doamnei, unde va conecta cu viitoarea centură a municipiului Botoșani. Aceasta va reduce la 20 de kilometri distanța dintre Salcea (Autostrada A7) și viitoarea centură a municipiului Botoșani. Va avea câte două benzi pe sens, va permite o viteză de deplasare de 120 de km/h, iar sensurile de mers vor fi delimitate prin separatoare.

Angajații din sistemul public sau privat ar putea beneficia de două zile libere plătite pe an, în care vor putea merge la medic pentru efectuarea screening-ului în vederea depistării precoce a bolilor grave, scrie alba24.ro.

Plenul Senatului a adoptat, luni, un proiect iniţiat de parlamentari PNL, susţinut de PSD, UDMR, minorităţi şi parlamentari neafiliaţi, ce are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru promovarea screening-ului, în sensul acordării a două zile libere de către angajatorii din sistemul public şi privat, de către unităţile de învăţământ preuniversitar, de către instituţiile de învăţământ superior, precum şi de către unităţile militare pentru efectuarea de verificări în scopul depistării precoce a bolilor.

Un amendament admis la proiect prevede că cele două zile libere acordate de angajatori pentru efectuarea screening-ului nu se includ în durata concediului de odihnă şi sunt oferite la cererea angajaţilor din sistemul public şi privat, scrie Agerpres.ro.

De asemenea, nu se includ în durata concediului de odihnă cele două zile de permisie într-un an calendaristic pentru efectuarea screening-ului acordate şi plătite de structurile MAPN, MAI, SRI, SIE, STS şi ale SPP, la cererea cadrelor militare în activitate, a soldaţilor şi a gradaţilor profesionişti.

Potrivit altei modificări la proiectul de act normativ, titularii drepturilor menţionate „au obligaţia de a depune cererea cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de prima opţiune de programare a screening-ului”, iar angajatorul „are obligaţia de a aproba cererea pentru acea opţiune de programare care nu îi afectează activitatea în mod semnificativ”.

Dovada screening-ului se face cu adeverinţa eliberată de medicul de familie, care trebuie depusă în termen de 10 zile lucrătoare de la data efectuării.

Nerespectarea de către angajatori a obligaţiilor ce le revin în acest sens se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei, conform modificărilor aduse proiectului de act normativ.

Fundamentarea acestei propuneri legislative a vizat în principal costurile tratamentelor efectuate în stadiile precoce ale bolii, care sunt mai ieftine şi mai eficace; lipsa de informare privind bolile oncologice şi lipsa programelor de screening sunt cauzele principale ale depistării tardive a cancerului; accesarea serviciilor de screening, potrivit expunerii de motive.

Senatul este primul for legislativ sesizat în acest caz.

Publicitate

Polițiștii din Darabani au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, din comuna Havârna, bănuit de comiterea infracțiunii de furt calificat.

În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că acesta, în noaptea de 13 spre 14 octombrie 2024, ar fi pătruns fără drept, prin distrugerea sistemului de asigurare, în incinta unui local public, de unde ar fi sustras aproximativ 4.000 de lei.

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională a fost recuperat integral și restiuit persoanei vătămate.

Tânărul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani.