Connect with us

Eveniment

5 iunie: 154 de ani de la nașterea istoricului Nicolae Iorga, unul dintre geniile neamului românesc

Publicat

Publicitate

Se împlinesc zilele acestea 154 de ani de la nașterea istoricului Nicolae Iorgaa celui mai prolific scriitor român, Nicolae Iorga, numit pe drept cuvânt „patriarhul culturii române”. Prin monumentala sa operă, s-a înscris în rândul marilor valori născute pe pământ moldav care au dus faima spiritualităţii româneşti în lume, fiind om de legendă, încă din timpul vieţii.

Născut la 17 ianuarie 1871 într-o familie iubitoare de carte, tânărul Nicolae a finalizat cursurile primare şi gimnaziale în urbea natală, cu rezultate de excepţie: premiul I la sfârşitul fiecărei clase. Încă de pe atunci se întrezărea în fiul avocatului Nicu Iorga şi al soţiei sale, Zulnia, un june cu o memorie extraordinară. Citea foarte mult, reţinând pagini întregi cu o uşurinţă de invidiat. Între anii 1881-1886 a urmat prima parte a învăţământului mediu tot în oraşul Botoşani. În adolescenţă, a început să dea meditaţii ca să-şi câştige banii necesari procurării cărţilor atât de trebuincioase unui om însetat de cunoaştere. Ca elev de liceu, a publicat primele articole în foaia „Românul”, scoasă de unchiul său, Emanuel Arghiropol, în oraşul Roman.

Între 1886-1888 și-a continuat studiile liceale la Iaşi, cu aceleaşi excelente rezultate. Și-a însușit neobişnuit de repede încă două limbi, greaca şi latina, căci pe altele două, franceza şi italiana, deja le cunoştea. După promovarea bacalaureatului, tânărul botoşănean s-a înscris la Universitatea ieşeană; cu dispensă de la Ministerul Învăţământului, a susţinut toate examenele într-un singur an, absolvind Facultatea de Litere, specialitatea Literatură franceză, cu calificativul „Magna cum laude”.

Dornic de a-şi desăvârşi instrucţia cărturărească, proaspătul licenţiat s-a orientat către École Pratique des Hautes Études din Paris, Secţia Istorie-Filosofie, beneficiind aici de o bursă de cercetare. În anul 1891 și-a pregătit lucrarea de diplomă; concomitent, învăța asiduu engleza, adăugându-şi în palmaresul limbilor vorbite daneza, olandeza, suedeza şi norvegiana.

Doctor în drept la 23 de ani, membru al Academiei Române la 38 de ani.

Anul 1893 a adus multe împliniri în viaţa lui Iorga. Și-a continuat studiile postuniversitare la Berlin şi Leipzig, luându-şi doctoratul la doar 23 de ani. Cariera didactică a început-o la 25 de ani, ca profesor la Universitatea din Bucureşti, la Catedra de Istorie. În această perioadă munceşte enorm: conferenţiază la Ateneul Român ori la alte instituţii culturale însemnate din ţară, publică numeroase scrieri, fapt pentru care, după doar doi ani, 1897, ajunge membru corespondent al Academiei Române. Urmează o etapă la fel de prolifică din punctul de vedere al cercetării şi publicării de studii sau lucrări în volum, colaborând totodată la reviste de specialitate româneşti ori străine. În 1908 şi-a stabilit domiciliul la Vălenii de Munte, unde a organizat celebra Universitate Populară. Pentru imensa contribuţie la cunoaşterea trecutului istoric al neamului, la doar 38 de ani, a fost ales membru activ al celui mai prestigios for cultural al ţării, Academia Română. Anul 1918 l-a găsit pe inimosul patriot Iorga militând, prin conferinţe şi luări de poziţie, pentru victoria poporului român în lupta de reîntregire naţională, documentându-şi atitudinea prounionistă prin lucrări ce tratau despre apartenenţa Transilvaniei la România. Cât adevăr exprima afirmaţia lui Ion Agârbiceanu: „Scrisul d-lui Iorga era menit pentru sufletul românesc de pretutindenea. Nu voi greşi de voi spune că prin scrisul d-lui Iorga se deştepta mai întâi mândria noastră naţională”. Atât de mult a dorit unitatea naţională, încât şi-a făcut din ea un deziderat într-un moment special al vieţii. Apropiaţii povesteau că, în timpul săvârşirii slujbei cununiei cu Ecaterina Bogdan, oficiată la Şcheii Braşovului, de unde provenea soţia, în Biserica Sfântul Nicolae, când preotul le punea cununiile, Nicolae Iorga a strâns-o de mână pe Catinca, şoptindu-i: „De acum voi lupta toată viaţa pentru Unirea Transilvaniei cu România”.

Publicitate

Doctor Honoris Causa al Universității din Oxford

După Marea Unire, academicianul Nicolae Iorga a fost ales deputat, apoi preşedinte al primei Adunări a Deputaţilor din România recent reunită. La împlinirea a 50 de ani de viaţă, face un dar deosebit vieţii culturale româneşti: înfiinţează Şcoala Română de la Fontenay-aux-Roses lângă Paris. Este sărbătorit la acest ceas aniversar în ţară şi străinătate, prilej cu care se editează un volum omagial despre viaţa şi activitatea lui. În 1923, înfiinţează „Fundaţia Iorga”, donându-i casa şi biblioteca din Capitală, iar peste un an, la Bucureşti, organizează şi conduce primul congres internaţional de bizantinologie. Manifestarea a avut un succes cu rezonanţă europeană. Neobositul cărturar şi-a împletit numele cu istoria, căci perioada premergătoare celei de-a doua conflagraţii mondiale şi-o dedică exclusiv trudnicei jertfe de cercetare şi punere în lumină a multor pagini strălucite din istoria şi civilizaţia românească. Călătoreşte şi conferenţiază neobosit în toate ţările europene; marile universităţi îl primesc cu fast, acordându-i distincţii academice. Bunăoară, în 1930, îl găsim pe Nicolae Iorga la Oxford, cu prilejul decernării titlului de Doctor Honoris Causa. Pe tărâm didactic i s-au recunoscut meritele în afirmarea învăţământului universitar, căci în anul 1929 devine rector al Universităţii din Bucureşti. Simultan cu responsabilităţile pe tărâm administrativ şi politic, Iorga publică, aidoma unui vulcan în erupţie, mare parte din cărţile sale, o veritabilă capodoperă a culturii româneşti. Cele peste 1.200 de volume şi 25.000 de articole ale lui Iorga l-au făcut pe părintele Nicolae Steinhardt să afirme: „E de neconceput, citindu-i bibliografia, să crezi că a mâncat, a dormit, a întemeiat o familie, a alcătuit un «ministeriu», a ţinut jurnale şi a predat cursuri, n-a lipsit de la nici o şedinţă parlamentară ori academică, de la nici o comemorare, de la nici o împărţire de premii, că a fost prezent «supt trei regi» în toate domeniile de activitate şi gândire, nu s-a dat în lături de a ţine vreun discurs ori a publica o broşură, că a străbătut lumea şi a uimitu-o”.

O viaţă monumentală, curmată violent

Într-o zi posomorâtă de toamnă târzie, 27 noiembrie 1940, existenţa remarcabilului creator de cultură s-a frânt violent şi dramatic, însă numele şi făptuirile sale au rămas, uluindu-ne şi astăzi.

Adversarii politici veniţi să-i curme viaţa l-au găsit slujind cu nesfârşită ardoare pe altarul culturii „liturghia cuvântului scris”. Lucra la o istoriografie universală, una din cele mai complexe cărţi ale monumentalei sale opere.

Nicolae Iorga, spunea Mircea Eliade, prin viaţa şi opera sa, reprezintă o „veritabilă civilizaţie”. Subscriem aprecierii, plecându-ne cu pioşenie în faţa acestui mare român care a dăruit şi istoriei Bisericii Ortodoxe Române scrieri de referinţă. Dintre ele, să amintim doar câteva: Istoria lui Ştefan cel MarePovestea neamului românescSate şi mănăstiri din RomâniaIstoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilorConcepţia românească a ortodoxieiIstoria românilor în chipuri şi icoaneBizanţ după Bizanţ.

Prin întreaga lui viaţă şi activitate, Nicolae Iorga reprezintă un dar luminos făcut de Moldova culturii şi spiritualităţii româneşti.

Arhimandritul Mihail Daniliuc

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (400)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Răzvan Voncu, în „România literară” nr.  23 din 2020,  ne îndeamnă să renunţăm numai  la clişeul de „ poet-filosof” al lui Lucian Blaga, spre a-l cunoaşte şi pe cel plin de pasiune, plin de sevă, care preferă materia în spirit. Scrie eseul „Lucian Blaga marele degustător” din care reţinem: 1. „Lui Lucian Blaga îi place, întâi de toate, via, ca privelişte a preaplinului naturii, şi viţa, ca plantă ce simbolizează rezistenţa şi regenerarea”; 2. „dacă via are mai degrabă o dimensiune feminină, a senzualităţii şi fertilităţii, poetul îi atribuie vinului frumuseţea prieteniei şi extazul”;

Ştefan Borbely, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2020, despre viaţa literară de azi: „saturată de experimentalisme dintre cele mai năstruşnice, zgomotoase, de poeme suprasexualizate exacerbat, sau infuzate de un sarcasm apter, adolescentin, de joasă calitate”;

Din „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020,  poemul „Secret” de poeta croată Ana Brnardic: „Mi-am forjat un secret de o mare gravitate / din faptul că mă duc uneori, pe-ascuns, să trăiesc / într-o altă ţară / curăţ usturoi şi-mi fac o cafea în bucătăria altcuiva / mă duc până  la mănăstire şi aprind o lumânare / dincolo de gard o congregaţie de mesteceni vorbeşte / într-o limbă mută. / în oglindă chipul meu e dublu / trist şi rotund o cântare de aur îl acoperă // noaptea, îmi las deoparte trupul, degetele, îmi smulg / scoarţa / în dormitorul rece ne-nveleşte cu barba lui lungă / de dimineaţă sunt un copac tânăr sădit în faţa casei / un os descărnat care se crapă de ziuă.” Cu siguranţă că aţi recunoscut ţara în care pleacă poeta, „pe-ascuns”, să trăiască;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020,  despre poeţii de azi: „În general, autorii, mai ales cei cu pretenţii, sunt blazaţi, afişează un jemanfişism toxic, fug de vorbe mari, se închid într-un orgoliu sumbru. Dar ei sunt poeţii pe care-i respectăm. La naivi nu prea ne uităm. Nu-i vorbă că mulţi dintre ei scriu prost, sunt patetici până la a fi stridenţi, nu au cultură poetică şi nu ştiu care sunt tendinţele actuale.”;

Publicitate

Martin S. Martin, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, prezintă punctele nodale, marile „vertrebe” ale sistemului de educaţie din SUA: 1. „infrastructura (clădiri, autobuze şcolare, materiale educative, laboratoare şi biblioteci dotate, aparatură digitală, manuale) – foarte dependentă de bani”; 2. „profesorii de calitate şi devotaţi, metodele de predare şi curricula  aduse la zi, sistemele de control. Şi această componentă depinde de resursele financiare, dar nu integral. Valoarea profesională şi dedicaţia corpului profesoral primează”; 3.”implicarea activă, devotată şi constantă a familiei”;

Mihaela Helmis, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2020, publică un interviu cu Eugen Simion. Reţinem: 1. „Am debutat cu o carte despre proza lui Eminescu, pe care n-am mai citit-o din 1964. S-a găsit, totuşi, un grup în frunte cu Mihai Cimpoi, să reimprime această carte, şi am mers pe mâna lui şi a celor de la Chişinău”; 2. „Cea dintâi carte a mea care mă reprezintă este „Lovinescu, scepticul mântuit”. A fost o confruntare cu un mare critic, cu creatorul modernităţii”; 3. „Dumnezeu nu pune talentul întotdeauna într-o bibliotecă, în conac. Poate să-l pună şi într-o casă părăsită din Câmpia Dunării, cum se întâmpla cu Preda, cu Creangă…”; 4. „De mulţi ani am părerea că a dispărut ca instituţie intelectuală critica literară. Critica literară nu mai este instituţia pe care a fondat-o Saint-Beuve la jumătatea secolului al XIX-lea, devenit un gen al literaturii”; 5. „Cultura noastră se bazează pe marii poeţi şi marii critici. Este absolut miraculos să ai un critic precum Lovinescu, care să-şi consacre viaţa creării modernităţii, să ai un critic genial cum este Călinescu; 6. „Critica literară şi literatura  au doi piloni dintre cei mai importanţi. Primul e pilonul naţional. O literatură nu se naşte în neant, se naşte undeva, unde printre rădăcini, are un sol, un spaţiu, ceea ce înseamnă o istorie, o tradiţie spirituală, mentalităţi specifice, un mod de a fi.  Stâlpul al doilea este autonomia estetică. Un roman poate să aibă o ideologie extraordinară, să fie o carte morală: dacă nu are valoare estetică, nimic nu e”;  7. „După Revoluţie a dispărut critica literară ca instituţie, şi anume instituţia literară şi intelectuală, care face selecţia, care dă o justificare estetică operei literare, care pune opera într-o ierarhie, care stabileşte câteva modele literare”;

George Vulturescu, în „Tribuna” nr. 426 din 1-15 iunie 2020, scrie despre orfismul „poemului fără sunet” la Şt. Aug. Doinaş. Reţin: 1. „Orfeul lui M. Eminescu „azvârle” harfa „sfărâmată” în mare, Lucian Blaga eliberează „harfa” de formele ei de prisos închipuindu-şi o „harfă de-ntuneric, iar Şt. Aug. Doinaş tinde spre …”poezia fără sunet”. Extrapolând, sunt, împreună, în vecinătatea lui Constantin Brâncuşi, cel care a  „eliberat sculptura de tot ce era de prisos şi ne-a redat conştiinţa formei pure, cum spunea răspicat Henry Moore”; 2. „Ne putem întreba – cum tace sunetul în „poezia fără sunet”? Se pare că poezia la care râvnea Doinaş este a unei materialităţi fonice care dilată cuvântul, răbufneşte prin coaja lui precum mugurii pe creangă, devine el însuşi sunet-cuvânt, precum ghinda devine copacul. Desigur, nu ştim unde – şi cât de departe –  ar fi dus / ajuns cu „experimentul” poemului fără sunet: poetul şi-a reinventat poezia de mai multe ori din magma sa proteică drept „melodie a timpului circular.”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2020, publică un interviu cu Silviu Lupescu, directorul Editurii „Polirom”, la împlinirea unui sfert de veac. M-am oprit la două afirmaţii: 1. „Profesorul meu de matematică, Traian Cohal, transforma cel puţin o oră pe trimestru într-una de citit poezii – Minulescu, Blandiana, Brumaru, în fine, poezii pentru adolescenţi de liceu. Liceul „Negruzzi” avea un cenaclu, o revistă literară…”; 2. „Degeaba ne lăudăm cu Enescu (deşi nu avem nici măcar o singură integrală a operelor sale muzicale în ultimii 30 de ani), cu Brâncuşi (pentru care nu s-a găsit bani pentru „Cuminţenia pământului”) sau Eminescu (din a cărui poezie, un recent ministru al Culturii, de la o universitate de rang doi,  nu a fost în stare să recite nici măcar două versuri). Suntem ultimii în Europa la consumul cultural, nu doar la carte, în oricare dintre statisticile realizate independent, nu în cele ale institutelor aservite politic.”;

Adrian Alui Gheorghe citându-l pe Umberto Eco: „Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr.  Reţelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivităţii. Erau imediat puşi sub tăcere, în timp ce acum au acelaşi drept la cuvânt ca şi un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor.” (vezi „România literară” nr. 24 din 2020)

Cum defineşte Honore de Balzac, la nivelul anului 1844, boemul: „Cuvântul boem spune tot. Boemul nu deţine nimic şi trăieşte din ceea ce are. Speranţa-i este religie, încrederea în sine este regulă, iar caritatea îi este bugetul. Toţi aceşti tineri sunt mai mari decât nefericirea lor, se plasează sub auspiciile norocului şi înfruntă destinul”. Nu-i aşa că v-aţi gândit la cine m-am gândit şi eu, la Florentin Florescu?;

Citeste mai mult

Eveniment

Accident la Ungureni: O mașină a intrat într-o căruță. Un bărbat de 43 de ani a ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Un bărbat în vârstă de 43 de ani a fost transportat la spital, în această după-amiază, în urma unui accident rutier produs pe Drumul Național 29, în localitatea Ungureni. În coliziune au fost implicate un autoturism și un atelaj hipo.

La locul evenimentului au intervenit pompierii din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere dotată cu modul de descarcerare, precum și două echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Potrivit primelor informații, salvatorii au constatat că niciuna dintre persoanele implicate nu era încarcerată. Unul dintre bărbații aflați în căruță a suferit răni și a fost preluat de echipajul medical, fiind transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au acționat ulterior pentru înlăturarea pericolului de incendiu, întrucât în urma impactului exista risc de scurgeri de combustibil.

Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani atrag atenția conducătorilor auto să circule cu prudență și să respecte regulile de circulație, pentru a evita producerea unor evenimente similare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Se alege praful din turismul românesc: Numărul voucherelor de vacanță s-a redus cu 85% față de 2024

Publicat

Publicitate

Numărul tichetelor de vacanță emise în luna septembrie a acestui an a fost mai mic cu aproape 85% față de aceeași perioadă din 2024, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere cu 39%, arată datele centralizate de un tur-operator pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor.

Această diminuare a valorii și volumului voucherelor de vacanță afectează unul dintre puținele instrumente directe de sprijin pentru turismul intern, atrage atenția tur-operatorul, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

‘Deși voucherele de vacanță continuă să fie utilizate și în septembrie, datele arată o scădere semnificativă față de anul precedent. Comparativ cu aceeași lună din 2024, numărul tichetelor de vacanță emise a fost mai mic cu aproape 85%, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere de 39% (…) Consecințele se resimt în întreaga industrie a ospitalității, care se confruntă cu presiuni suplimentare și cu o scădere a atractivității pieței locale, încurajând astfel migrarea turiștilor către destinații externe sau forme de turism nefiscalizate din România’, se menționează în comunicatul Bibi Touroperator.

Informațiile furnizate de Ministerul Finanțelor relevă că, în primele nouă luni ale anului 2025, s-au emis cu aproape 70% mai puține vouchere decât în perioada similară din 2024, iar numărul celor decontate a scăzut cu 31%.

‘Diferența dintre ritmul de scădere al voucherelor emise și al celor decontate se explică prin faptul că, în circulație, mai există încă vouchere emise în 2024, în valoare de 1.600 lei. Acestea contribuie temporar la menținerea unui nivel mai ridicat al decontărilor. Odată cu epuizarea acestor tichete, vor rămâne în circulație doar cele emise în acest an, în valoare de 800 lei, al căror volum este, de asemenea, în scădere. Avertismentele formulate anterior de către specialiștii în turism s-au confirmat: deciziile guvernamentale au avut un impact negativ asupra turismului intern, vizibil încă din prima lună de vară’, spune tur-operatorul.

Potrivit sursei citate, reducerea valorii voucherelor de vacanță, creșterea TVA și scăderea puterii de cumpărare au contribuit la deteriorarea progresivă a situației, cu efecte accentuate pentru 2026.

Publicitate

‘Este esențial ca Guvernul să intervină rapid și să stimuleze mecanismele economice. Măsurile de austeritate în sectorul public nu trebuie confundate cu o frânare generală a economiei. În lipsa unor acțiuni corective, riscul declanșării unei spirale recesioniste crește, cu consecințe directe: creșterea șomajului și închiderea unui număr tot mai mare de afaceri. Așteptăm decizia fermă ca TVA nu va crește și mai mult de la 1 ianuarie, ceea ce ar pune definitiv pe butuci turismul. Și mai așteptăm o indexare a valorii voucherelor de vacanță, așa cum s-a anunțat pentru indexarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei/zi’, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și președinte al Bibi Group4travel.

Bibi Touroperator, membru Bibi Group4Travel, este unul dintre cei mai importanți tur-operatori pe piața locală de turism, specializat pentru România, cu o cifră de afaceri a grupului de peste 13 milioane euro. Compania a implementat, în premieră, în România, conceptul ‘Înscrieri Timpurii’.

Citeste mai mult

Educație

Ziua porților deschise la Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești: Lucrările de modernizare, aproape finalizate

Publicat

Publicitate

Lucrările de reabilitare și modernizare a Liceului „Ștefan D. Luchian” din orașul Ștefănești se apropie de final, iar administrația locală a anunțat organizarea unui eveniment special dedicat comunității. Primarul Florin Buțura a invitat locuitorii orașului să participe, astăzi, la Ziua Porților Deschise, programată să înceapă la ora 12:00.

„Bună dimineața cu cele mai bune gânduri și o invitație! Lucrările de reabilitare și modernizare a liceului sunt aproape gata, iar toți cei interesați sunt așteptați să vadă cum arată interiorul școlii, sălile de clasă și investițiile realizate”, a transmis primarul Florin Buțura.

Evenimentul oferă șansa localnicilor, părinților și elevilor să descopere noile spații modernizate, dotările educaționale și îmbunătățirile aduse unității de învățământ, în cadrul unui proiect amplu de reabilitare susținut de administrația locală.

Potrivit edilului, elevii și profesorii își vor relua cursurile în noile săli imediat după încheierea minivacanței, într-un mediu modern, luminos și adaptat cerințelor actuale ale procesului educațional.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending