Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a organizat, în 2013, o reuniune la nivel înalt pentru a evalua Planul Global de Acţiune pentru Combaterea Traficului de Persoane. Statele membre au adoptat, de asemenea, rezoluţia A/RES/68/192 şi au desemnat ziua de 30 iulie drept Ziua mondială împotriva traficului de persoane. Această rezoluţie menţionează că o astfel de zi este necesară pentru “conştientizarea situaţiei victimelor traficului de persoane şi pentru promovarea şi protejarea drepturilor acestora”. (sursa: https://www.un.org)
Traficul de persoane este o infracţiune care exploatează femei, copii şi bărbaţi în numeroase scopuri, inclusiv munca forţată şi sexul. Din 2003, Oficiul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) a colectat informaţii despre aproximativ 225.000 de victime ale traficului de persoane detectate în întreaga lume, potrivit https://www.un.org.
La nivel global, ţările detectează şi raportează mai multe victime şi condamnă mai mulţi traficanţi. Acest lucru poate fi rezultatul unei capacităţi crescute de identificare a victimelor şi/sau al unui număr crescut de victime traficate, arată sursa citată.
În 2006, ca răspuns la solicitarea Consiliului Economic şi Social (ECOSOC) de cooperare în continuare a agenţiilor interguvernamentale pentru a consolida asistenţa tehnică acordată ţărilor în domeniul traficului de persoane, Guvernul Japoniei a găzduit o reuniune de coordonare a organizaţiilor internaţionale care lucrează pentru combaterea traficul de persoane. Organizaţiile participante (Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, UNICEF, UN Women, UNHCR şi UNODC) au decis să continue efortul iniţiat şi au propus crearea unui grup de coordonare, potrivit https://www.un.org.
Grupul de coordonare între agenţii împotriva traficului de fiinţe umane (ICAT) a fost înfiinţat oficial în martie 2007, arată sursa citată.
În 2010, Adunarea Generală a ONU a adoptat Planul Global de Acţiune pentru Combaterea Traficului de Persoane, îndemnând guvernele din întreaga lume să ia măsuri coordonate şi consecvente pentru a învinge acest flagel. Planul solicită integrarea luptei împotriva traficului de persoane în programele mai largi ale ONU pentru a stimula dezvoltarea şi a consolida securitatea la nivel mondial. Una dintre cele mai importante prevederi ale Planului este înfiinţarea unui Fond fiduciar voluntar al ONU pentru victimele traficului, în special femei şi copii, potrivit https://www.un.org.
În septembrie 2015, a fost adoptată Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi au fost stabilite obiective şi ţinte privind traficul de persoane, potrivit https://www.un.org.
Traficul de persoane este o infracţiune gravă şi o încălcare gravă a drepturilor omului. În fiecare an, mii de bărbaţi, femei şi copii cad în mâinile traficanţilor, în propriile ţări şi în străinătate. Aproape fiecare ţară din lume este afectată de trafic, fie ca ţară de origine, de tranzit sau de destinaţie pentru victime.
Oficiul Naţiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor şi Criminalităţii (UNODC), în calitate de apărător al Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (UNTOC) şi al Protocoalelor la aceasta, sprijină statele în eforturile lor de a implementa Protocolul privind traficul de persoane.
Protocolul pentru prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane defineşte traficul de persoane ca fiind recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin ameninţarea sau folosirea forţei sau alte forme de constrângere, de răpire, de fraudă, a înşelăciunii, a abuzului de putere sau a unei poziţii de vulnerabilitate ori a acordării sau primirii de plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra altei persoane, în scopul exploatării. Exploatarea include, cel puţin, exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau prelevarea de organe, potrivit https://www.un.org. AGERPRES