Connect with us
Publicitate

Eveniment

26 iunie – Ziua Drapelului Naţional

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.

Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul „Deşteaptă-te române” şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit https://www.presidency.ro/.

Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.

Publicitate

Este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.

Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.

Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

Publicitate

Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.

Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are reglementările sale).

Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă.

Publicitate

Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.

În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.

Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.

La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Conform Art. 2. alin. (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1; alin. (2) În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 şi ale Art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi drapelul Uniunii Europene, şi cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.

* * *
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit https://www.presidency.ro/. Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”, iar deviza, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi compusă din cuvintele „Dreptate – Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Conducerea PNL a fost preluată de Ilie Bolojan. Partidul va susține candidatura Elenei Lasconi în turul doi

Publicat

Publicitate

Conducerea PNL a fost preluată de Ilie Bolojan, șeful PNL Bihor. Decizia a fost luată în biroul executiv al partidului, după demisia lui Nicolae Ciucă. Bolojan a anunțat că PNL va sprijini, fără niciun fel de negociere, candidatura Elenei Lasconi la prezidențiale, în turul doi, scrie alba24.ro

„Vom susține direcția pro-europeană a României și politicile de centru-dreapta. În acest sens, am luat o decizie astăzi, ca pentru alegerile prezidențiale, pentru turul al doilea, în situația celor doi competitori, Partidul Național Liberal să susțină, fără niciun fel de negociere, candidatura doamnei Elena Lasconi, varianta pro-europeană, iar Partidul Național Liberal este promotorul acestei direcții”, a anunțat noul lider liberal.

De asemenea, în perioada următoare, liberalii vor prezenta politicile publice pe care le are PNL și pe care, dacă va primi votul românilor, le va susține din Parlament.

Publicitate

„Eficiența statului pentru a reduce risipa, politici publice care să permită dezvoltarea comunităților locale prin descentralizare, prin programe de susținere pentru aleșii locali, pentru că țara nu se schimbă doar din București, ci din fiecare localitate, politici care să susțină statul de drept, un sistem de justiție independent și politici care țin de echitate, de meritocrație, de reguli care să genereze comportamente corecte în societate”, a detaliat Bolojan, potrivit Mediafax.

Conducerea PNL

Ilie Bolojan a acceptat, luni seara, să conducă PNL și a nominalizat alături de el 5 persoane, între care Emil Boc.

Publicitate

„Suntem la finalul acestei ședințe a conducerii PNL, într-o situație dificilă pentru Partidul Național Liberal și o situație de cumpănă pentru democrația din România. În urma unor alegeri prezidențiale, un prim tur, în care, indiferent de influențele, de lucrurile care sunt neclare, românii au dat un vot de protest împotriva lumii politice și Partidul Național Liberal a învățat această lecție”, a declatrat Ilie Bolojan.

În această situație, conducerea PNL, respectiv Nicolae Ciucă, cei 4 primi vicepreședinți și secretarul general au demisionat.„La solicitarea colegilor, am acceptat să preiau această situație dificilă în calitate de președinte al Partidului Național Liberal, împreună cu colegii pe care i-am propus, în cele patru poziții de prim-vicepreședinți, și în poziția de secretar general. Sunt aici, alături de mine, domnul primar Emil Boc, domnul Adrian Veștea, care va fi secretar general, domnul primar Ciprian Ciucu, de la sectorul 6, domnul Dan Motreanu, președintele PNL Giurgiu, și domnul Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, în așa fel încât zonele României să fie reprezentate, iar organizațiile și oamenii noștri performanți să se regăsească în conducerea partidului”, a declarat Bolojan.

Acesta a spus că, în zilele următoare, PNL va comunica corect cu românii toate angajamentele PNL: „Pentru alegerile parlamentare vor fi lucruri pe care, dacă românii ne vor acorda creditul lor, le vom respecta. Nu vom face niciun fel de angajament care nu are acoperire”.

Publicitate

Rareș Bogdan, Iulian Dumitrescu și Gheorghe Flutur au fost înlocuiți în funcțiile de prim-vicepreședinte. În locul lor au fost numiți Emil Boc, Ciprian Ciucu și Valeriu Iftime. Dan Motreanu a rămas prim-vicepreședinte.

Lucian Bode a fost înlocuit din funcția de secretar general, cu Adrian Veștea.

PNL va asigura funcționarea Guvernului

PNL va asigura funcționarea Guvernului să pregătească cele două runde de alegeri și să predea guvernarea, anunță Ilie Bolojan.

„Tot în ședința de astăzi am luat o altă decizie care ține de responsabilitatea PNL, și anume ca în următoarea lună Partidul Național Liberal, prin miniștrii pe care-i are, să asigure funcționarea Guvernului să pregătească atât cele două runde de alegeri și predarea guvernării pentru că, așa cum știți, din luna decembrie vom avea un alt guvern”, afirmă Bolojan.

Ieșirea de la Guvernare doar într-un scop electoral în această situație de final de ciclu electoral nu ar face altceva decât să creeze instabilitate, probleme în funcționarea Guvernului și „cred că este o chestiune de responsabilitate să ne asigurăm de aceste lucruri”, a adăugat Ilie Bolojan.

foto: captură video Facebook/Ilie Bolojan

Citeste mai mult

Eveniment

„O țară ca afară nu e legionară!”. Sute de studenti din București au ieșit în stradă! Tinerii acuză că au fost manipulați prin tiktok: „Nu fascism, nu război, nu Georgescu în turul doi!”

Publicat

Publicitate
Peste 300 de studenți protestează în fața Teatrului Național din București, după ce în primul tur al alegerilor prezidențiale primul loc a fost câștigat de Călin Georgescu, candidat pro-rus cu mesaje neolegionare. Cei peste 300 de studenți care participă în această seară la protestul din fața Teatrului Național scandează: „Călin Georgescu, noul Antonescu! Ne-am săturat, de aia nu plecăm, lupta antifascistă noi o câștigăm”.

UPDATE 20:00 La protest și-a făcut apariția și un grup de 10 tineri care s-au prezentat ca fiind comuniști și care au stârnit hohotele de râs ale mulțimii.

Cei peste 300 de studenți care au ieșit în Piața Universității încă de la orele 18:30 scandează: „Iubirea de țară nu e legionară!” / „Și penal, și legionar, Georgescu la tribunal!” / „Georgescu Georgescu te cheamă Antonescu

În jurul orei 19:40, la fața locului a sosit jandarmeria, potrivit reporterului Edupedu.ro de la fața locului.

Publicitate

Tinerii scandează: „Legiunea nu face națiunea!” / „O țară ca afară nu e legionară!”.

„Viitorul suntem noi, nu-l vrem pe Codreanu doi!” / „20% nu ne fură țara” – se numără printre mesajele lansate studenții care protestează în centrul Capitalei și care fac trimitere la procentul românilor care l-au votat pe Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Amintim că poziționarea lui Călin Georgescu în fruntea clasamentului electoral nu a fost surprinsă de niciun sondaj și de nicio instituție a statului, fiind atribuită mai ales unei strategii de comunicare intense pe TikTok, platformă care i-a permis să-și răspândească mesajele ultra-naționaliste, anti-europene și pline de dezinformări, arată o analiză G4Media.ro și InfoSudEst.
Sursa : edupedu.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Valeriu Iftime: Chiar nu a văzut nimeni că oamenii stau în frig în stații, fără niciun adăpost

Publicat

Publicitate

Este a nu știu câta sesizare pe care o primesc privind lipsa stațiilor de așteptare pentru mijloacele de transport public. O altă situație care mă face să mă întreb dacă cei aflați la conducerea județului au avut ochii închiși când au făcut administrație.

Chiar nu a văzut nimeni că oamenii stau în frig în stații, fără niciun adăpost, în fiecare zi în drum spre muncă?
Atâta ignoranță și lipsă de empatie rar mi-a fost dat să văd…

Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este că nu este deloc o situație unică la noi în județ. Mi-au fost semnalate zeci de astfel de cazuri și deja am început să iau măsuri. Pentru că ne-am pus serios pe treabă și îmi doresc să readuc în normalitate tot ceea ce PSD a neglijat cu aroganță și sfidare față de botoșăneni.

Publicitate

 

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Valeriu Iftime (PNL Botoşani): Iohannis are o vină enormă pentru eşecul lui Ciucă

Publicat

Publicitate

Liderul PNL Botoşani, Valeriu Iftime, consideră că preşedintele României, Klaus Iohannis, are o vină „enormă” în eşecul lui Nicolae Ciucă în alegerile prezidenţiale.

El a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că şeful statului „a stricat PNL” şi l-a atras într-o cursă pe Nicolae Ciucă.

„Iohannis a stricat PNL şi el i-a tras o cursă domnului preşedinte, numai că domnul preşedinte Ciucă, din prea multă eleganţă şi prea mult bun simţ, nu a ştiut să se despartă”, a afirmat Iftime.

Publicitate

Liderul PNL Botoşani s-a arătat dezamăgit de comportamentul lui Iohannis de duminică la ieşirea de la vot.

La nivel naţional, Nicolae Ciucă a obţinut 8,79% din voturile electoratului, în timp ce în judeţul Botoşani a atras voturile a 8,87% dintre alegători. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending