În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.
Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul „Deşteaptă-te române” şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit https://www.presidency.ro/.
Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.
Este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.
Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.
Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.
Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are reglementările sale).
Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă.
Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.
În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.
Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.
La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Conform Art. 2. alin. (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1; alin. (2) În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.
Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 şi ale Art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi drapelul Uniunii Europene, şi cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.
* * *
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit https://www.presidency.ro/. Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”, iar deviza, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi compusă din cuvintele „Dreptate – Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).
De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). AGERPRES
Google News
Economie2 ani ago
Eveniment2 ani ago
Eveniment2 ani ago
Eveniment3 ani ago
Actualitate1 an ago
Actualitate1 an ago
Eveniment3 ani ago
Eveniment2 ani ago
