Connect with us

Eveniment

26 iunie – Ziua Drapelului Naţional

Publicat

acum 8 luni

Publicitate

În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.

Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul „Deşteaptă-te române” şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit https://www.presidency.ro/.

Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.

Este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.

Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.

Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

Publicitate

Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.

Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are reglementările sale).

Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă.

Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.

În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.

Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.

La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Conform Art. 2. alin. (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1; alin. (2) În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 şi ale Art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi drapelul Uniunii Europene, şi cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.

* * *
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit https://www.presidency.ro/. Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”, iar deviza, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi compusă din cuvintele „Dreptate – Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Noua regulă pentru românii care călătoresc în Marea Britanie din 2 aprilie 2025: Ce este ETA, cât costă și cum se poate obține

Publicat

acum 9 ore

vineri, 07.03.2025

de

Publicitate

Noua regulă pentru românii care călătoresc în Marea Britanie din 2 aprilie 2025: Ce este ETA, cât costă și cum se poate obține, scrie alba24.ro. Cetățenii români care călătoresc în Marea Britanie, trebuie să obțină o autorizație electronică de călătorie (ETA) și să plătească o taxă, începând cu 2 aprilie 2025. 

Până acum, călătorii puteau urca în avion și să facă controlul pașapoartelor doar la sosire, însă, de acum înainte, vor trebui să obțină o autorizație înainte de a pleca, pentru a putea zbura spre Regatul Unit.

Acest lucru se datorează introducerii, în două etape, a unui sistem numit ETA (Electronic Travel Authorisation – Autorizație Electronică de Călătorie).

Acesta va înregistra digital persoanele ce nu au nevoie de viză pentru a intra în Regatul Unit, potrivit economedia.ro.

Autorizația va fi necesară pentru fiecare călătorie în Marea Britanie, indiferent de scop (vizită, turism etc.), inclusiv pentru tranzitul prin teritoriul britanic, chiar și atunci când se află în aeroport.

Regulă pentru românii care călătoresc în Marea Britanie. Ce este ETA

ETA este un nou permis de călătorie digital, obligatoriu pentru cetățenii țărilor care pot vizita Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord) fără viză pentru călătorii scurte. Printre aceștia se numără și cetățenii români.

Publicitate

Acesta va facilita călătoriile pentru românii care doresc să viziteze familia și prietenii în Regatul Unit, precum și pentru cei aproximativ 500.000 de români care vizitează anual Marea Britanie pentru agrement, afaceri sau studii, potrivit uk-eta.ro.

Cât costă ETA

ETA costă 10 lire sterline și poate fi solicitată prin aplicațiile oficiale pentru iPhone și Android sau direct online pe site-ul guvernului britanic.

Procesul durează aproximativ 20 de minute, iar decizia este luată de obicei în trei zile, deși poate dura mai mult.

Este important să aplicați prin canale oficiale pentru a evita taxe suplimentare.

Va trebui să încărcați o fotografie a pașaportului și să răspundeți la câteva întrebări. Deși obținerea unei ETA nu garantează intrarea în Marea Britanie, aceasta va fi valabilă timp de doi ani și permite multiple intrări.

Dacă vă schimbați pașaportul în această perioadă, va trebui să solicitați o nouă autorizație.

Cine trebuie să obțină ETA?

Toți cei care nu au nevoie de viză pentru a călători în Regatul Unit vor trebui să solicite o ETA.

Din data de 8 ianuarie 2025, acest sistem s-a aplicat și călătorilor non-europeni, inclusiv celor aproximativ șase milioane de vizitatori din SUA, Canada și Australia care ajung anual în Marea Britanie.

Statele care vor avea nevoie de ETA din 2 aprilie 2025

Potrivit Economedia, cetățenii din următoarele state vor trebui să obțină o ETA pentru a călători în Regatul Unit din 2 aprilie 2025:

  • Andorra
  • Austria
  • Belgia
  • Bulgaria
  • Croația
  • Cipru
  • Cechia
  • Danemarca
  • Elveția
  • Estonia
  • Finlanda
  • Franța
  • Germania
  • Grecia
  • Ungaria
  • Islanda
  • Italia
  • Letonia
  • Liechtenstein
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Malta
  • Monaco
  • Norvegia
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • San Marino
  • Slovacia
  • Slovenia
  • Spania
  • Suedia
  • Țările de Jos
  • Vatican

 

   

Citeste mai mult

Eveniment

Alertă de securitate pe dispozitivele cu Android. Utilizatorii, sfătuiți să descarce cea mai recentă actualizare de la Google

Publicat

acum 10 ore

vineri, 07.03.2025

de

Publicitate

Alertă de securitate pe dispozitivele cu Android. Cei care dețin telefoane cu sistemul de operare Android sunt sfătuiți să verifice imediat setările și să descarce cea mai recentă actualizare de la Google, scrie alba24.ro.

O alertă de securitate a fost emisă după ce au fost descoperite o serie de erori îngrijorătoare în cadrul acestui sistem de operare popular, care ar putea expune utilizatorii la atacurilor hackerilor.

Alertă de securitate pe dispozitivele cu Android

Un total de 55 de defecțiuni au fost remediate în ultima versiune a sistemului de operare, două dintre ele – numite CVE-2024-50302 și CVE-2024-43093 – primind temuta clasificare „zero-day”, scrie The Mirror.

Pentru cei care nu știu, „zero-day” înseamnă că hackerii sunt deja conștienți de problemă și o exploatează în mod activ.

Reprezentanții Google au transmis că una dintre noile vulnerabilități este „severă” și a explicat că aceasta „ar putea duce la executarea de cod la distanță fără a fi necesare privilegii de execuție suplimentare”.

Publicitate

Tradus în limbaj simplu, acest lucru înseamnă că persoanele rău intenționate ar putea – teoretic – să obțină acces la informații sensibile de pe dispozitivul dumneavoastră.

Este o problemă îngrijorătoare, dar odată ce actualizarea este descărcată, toate dispozitivele vor fi din nou în siguranță.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cabinet Parlamentar Elisabeta Lipa, la Dorohoi

Publicat

acum 11 ore

vineri, 07.03.2025

de

Publicitate

Vineri, 7 martie 2025, s-a deschis în Dorohoi un Cabinet parlamentar unde sunt invitați toți cetățenii din municipiu și din celelalte localități ale județului la un dialog apropiat.

„Cabinetul parlamentar l-am inaugurat în prezența președintelui organizației Județene a Partidului Social Democrat, doamna Doina Federovici. Au venit alături de mine domnul deputat Marius Budăi, domnii Bogdan Morariu, primar comuna George Enescu, , Laurențiu Barbacariu, primar comuna Mihăileni, Viorel Lozneanu, primar comuna Lozna, Coțofrec Ștefan, primar comuna Cândești, Cristian Dumitraș, comuna Cordăreni, Mihai Cazacu, comuna Dersca, colegi parlamentari PSD.

Deschiderea oficială a avut parte și de binecuvântarea creștinească concretizată într-o slujbă de sfințire ținută de părintele Petre Ionuț.

Prin intermediul cabinetului meu parlamentar vreau să preiau într-un mod eficient și rapid problemele tuturor cetățenilor județului Botoșani, precum și cele ale administrațiilor locale, asumându-mi astfel și misiunea de a găsi soluții pentru fiecare în parte.

Așa cum pe parcursul întregii mele cariere sportive am luptat pentru atingerea celor mai înalte obiective și în cariera politică voi face tot ce îmi stă în puteri pentru ca drepturile și interesele botoșănenilor să fie protejate și promovate.

Îmi doresc ca cetățenii și reprezentanții administrațiilor locale să privească acest cabinet parlamentar ca fiind locul în care vor găsi sprijin și îndrumare în soluționarea problemelor lor. Dincolo de aceste aspecte, o componentă importantă a misiunii acestui cabinet va fi aceea de a uni forțe, idei și proiecte pentru transformarea județului Botoșani într-un centru al sportului pentru întreaga regiune a Moldovei.

Publicitate

Mi-am asumat acest obiectiv încă de la începutul mandatului de deputat și îl voi duce la îndeplinire, pentru că suntem un județ al campionilor, un județ cu un potențial sportiv extraordinar, care trebuie valorificat.

Țin să le mulțumesc tuturor celor care au fost prezenți alături de mine, chiar am simțit că mă aflu între prieteni”, se arată într-un comunicat remis redacției.

Cabinetul parlamentar se află în Municipiul Dorohoi, strada A. I. Cuza nr. 2.

Citeste mai mult

Eveniment

Singurul județ din România în care sunt mai puține femei decât bărbați

Publicat

acum 11 ore

vineri, 07.03.2025

de

Publicitate

Cu ocazia Zilei Femeii, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat o serie de informații inedite care aduc în prim-plan realitatea demografică și socială a femeilor din România, scrie playtech.ro.

În cadrul acestui raport, INS subliniază atât aspecte legate de structura populației feminine, cum ar fi speranța de viață, vârsta medie, dar și datele referitoare la natalitate, căsătorii și divorțuri. Una dintre cele mai interesante constatări este legată de județul Vaslui, singurul județ din România în care femeile sunt mai puține decât bărbații.

Județul Vaslui, un caz aparte

Într-o țară în care populația feminină este predominantă, cu un procent de 51,4% femei din totalul populației rezidente, județul Vaslui iese din tipar. Aici, pentru fiecare femeie, există mai mulți bărbați, un fenomen rar în România.

Deși național femeile trăiesc în majoritate în mediul urban (52,8%), acest județ pare să aibă o structură demografică diferită, ceea ce face ca datele statistice despre Vaslui să fie cu adevărat remarcabile, scrie playtech.ro

Cu ocazia Zilei Femeii, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat o serie de informații inedite care aduc în prim-plan realitatea demografică și socială a femeilor din România. În cadrul acestui raport, INS subliniază atât aspecte legate de structura populației feminine, cum ar fi speranța de viață, vârsta medie, dar și datele referitoare la natalitate, căsătorii și divorțuri. Una dintre cele mai interesante constatări este legată de județul Vaslui, singurul județ din România în care femeile sunt mai puține decât bărbații.

Publicitate

Județul Vaslui, un caz aparte
Într-o țară în care populația feminină este predominantă, cu un procent de 51,4% femei din totalul populației rezidente, județul Vaslui iese din tipar. Aici, pentru fiecare femeie, există mai mulți bărbați, un fenomen rar în România.

Deși național femeile trăiesc în majoritate în mediul urban (52,8%), acest județ pare să aibă o structură demografică diferită, ceea ce face ca datele statistice despre Vaslui să fie cu adevărat remarcabile. Diferențe în creșterea fizică: Bărbații au crescut de două ori mai mult decât femeile în ultimul secol. Ce spun cercetătorii
Vârsta medie a femeilor: o diferență semnificativă față de bărbați
Potrivit INS, vârsta medie a femeilor din România este semnificativ mai mare decât a bărbaților, o diferență de 3,6 ani. Astfel, în 2024, vârsta medie feminină era de 44,3 ani, comparativ cu 40,7 ani în cazul bărbaților.

Acesta este un semnal clar al longevității femeilor, care, în ciuda contextului național general, continuă să reprezinte o majoritate a populației vârstnice din România. De asemenea, datele arată că femeile trăiesc mai mult decât bărbații, cu o speranță de viață de 79,16 ani în 2023.

Natalitate și căsătorii: femeile în centrul societății românești

În ceea ce privește natalitatea, INS a observat o ușoară scădere a numărului de nașteri în 2023, față de 2022, dar România rămâne totuși peste media Uniunii Europene, cu o rată a natalității de 8,4 născuți-vii la 1.000 de locuitori.

Cele mai mari rate de fertilitate au fost înregistrate în județele Suceava, Sălaj și Ialomița, în timp ce cele mai scăzute valori au fost în Mehedinți și Ilfov.

În ceea ce privește căsătoriile, INS menționează o ușoară scădere a ratei nupțialității, însă România rămâne în continuare cu un nivel mai ridicat decât media europeană. Astfel, în 2023, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 31,7 ani, iar cea la prima căsătorie de 29,1 ani.

În ciuda acestor statistici, datele arată că România încă se confruntă cu o instabilitate demografică, iar raportul dintre bărbați și femei continuă să fie un subiect important în analiza structurilor sociale.

De asemenea, ponderea femeilor care intră pe piața muncii crește treptat, iar participarea acestora în domenii diverse, inclusiv în conducerea administrației publice și în domeniul educațional, se îmbunătățește constant.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending