Connect with us

Eveniment

26 iunie – Ziua Drapelului Naţional

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.

Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul „Deşteaptă-te române” şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit https://www.presidency.ro/.

Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.

Este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.

Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.

Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

Publicitate

Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.

Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are reglementările sale).

Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă.

Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.

În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.

Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.

La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Conform Art. 2. alin. (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1; alin. (2) În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 şi ale Art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi drapelul Uniunii Europene, şi cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.

* * *
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit https://www.presidency.ro/. Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”, iar deviza, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi compusă din cuvintele „Dreptate – Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Românii de peste 40 de ani beneficiază anual de analize gratuite de prevenție. Cei mai mulți nu le folosesc

Publicat

Publicitate

Persoanele de peste 40 de ani beneficiază anual, gratuit, de analize și consultații medicale oferite de stat, cu scopul de a preveni apariția unor afecțiuni grave, scrie alba24.ro

Casa Națională de Sănătate vrea să schimbe regulile, astfel încât mai multe persoane să beneficieze de investigațiile care pot depista din timp boli grave. În alte țări, acest set de analize este obligatoriu.

Pachetul anual de prevenție pentru persoanele asimptomatice care au depășit vârsta de 40 de ani include până la 3 consultații pe an și 16 analize medicale.

În cadrul acestora se evaluează:

  • stilul de viață
  • riscul cardiovascular (tensiune arterială, colesterol, glicemie)
  • riscul oncologic
  • riscul unei boli cronice de rinichi
  • riscul privind sănătatea mintală
  • riscul privind sănătatea reproducerii
  • riscul de melanom malign

Anul trecut, mai puțin de 250.000 de persoane peste 40 de ani au beneficiat de analizele incluse în pachetul gratuit de prevenție.

Aceasta în condițiile în care reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate susțin că nu există nicio limitare de buget pentru aceste servicii, potrivit PRO TV.

Publicitate

Românii de peste 40 de ani pot beneficia anual de analize gratuite

Medicii de familie spun că trebuie să facă aceste consultații printre urgențe și pacienții cu boli cronice.

Dr. Mihaela Udrescu, medic primar medicină de familie: „O astfel de examinare, o primă examinare de exemplu, durează o jumătate de oră. Trebuie evaluat, cântărit, măsurat, circumferința abdominală, făcut interviu, completată o riscogramă, lucruri care durează”.

Dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, a declarat că intenția este ca aceste consultații să fie realizate în afara programului obișnuit al medicului de familie, astfel încât să poată fi plătite suplimentar în medie 2-3 consultații de prevenție pe zi, ceea ce ar crește motivarea medicilor de familie.

Așadar, analizele preventive ajută la depistarea din timp a bolilor și pot preveni complicații serioase.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Accident grav la Mășcăteni: Un rănit după ce un tren de călători a lovit un autoturism

Publicat

Publicitate

O coliziune puternică între un tren de călători și un autoturism a avut loc în urmă cu puțin timp, la o trecere la nivel cu calea ferată, fără barieră, în localitatea Mășcăteni. În urma impactului, o persoană a fost rănită. Trenul implicat circula pe ruta Iași – Dorohoi.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii Gărzii de Intervenție Trușești și Detașamentului Botoşani, cu o autospecială de stingere cu apă, una de descarcerare, autospeciala de transport personal și victime multiple, două ambulanțe SMURD, printre care și cea de terapie intensivă mobilă SMURD, dar și o ambulanță SAJ.

Aceștia au constatat faptul că șoferița autoturismului, o femeie, în vârstă de 27 de ani, era încarcerată. Cu ajutorul accesoriilor specifice, pompierii militari au tăiat caroseria care bloca accesul la victimă. Femeia, conștientă și cooperantă, a fost scoasă din autovehicul. Aceasta a fost preluată de un echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD și transportată la spital pentru îngrijiri de specialitate.
Cele 35 de persoane din tren au fost evaluate medical. Un copil, în vârstă de 11 ani, a suferit un atac de panică, fiind preluat de echipajul SMURD, care i-a acordat îngrijiri medicale la fața locului. Celelalte persoane din tren nu au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Pompierii au acționat pentru prevenirea izbucnirii unui incendiu.

Cazul a rămas în atenția Poliției pentru cercetări.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Elevii de la profil artistic, pedagogic, sportiv vor fi transferați la alte clase dacă nu au media 6 la discipline de specialitate

Publicat

Publicitate

Elevii de la profiluri vocaționale riscă transferul dacă nu obțin media 6 la materiile de specialitate.

Ministerul Educației propune, printr-un nou proiect aflat în consultare publică, ca elevii înscriși la profiluri artistice, pedagogice sau sportive să fie transferați către alte specializări, dacă nu obțin cel puțin media 6 la disciplinele de specialitate.

Potrivit proiectului, elevii în cauză ”se vor transfera, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/specializări, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză”.

Legislația actuală prevede că acești elevi ”se pot transfera, pentru anul școlar următor, la alte profiluri/specializări, cu respectarea legislației în vigoare și a regulamentelor de organizare și funcționare a unităților în cauză”, notează edupedu.ro.

Criterii pentru transfer la alte profiluri/specializări

Ministerul citează condițiile de la alin. (1)-(4) de la articolul 116 din ROFUIP, prin care se face transferul elevilor. Criteriile de medie sunt următoarele:

  • „(1) Elevii de la clasele cu profil artistic sau sportiv trebuie să obțină media cel puțin 6 la disciplina principală de specialitate, pentru aceste profiluri/specializări.
  • (2) Elevii de la clasele cu specializările muzică, coregrafie și arta actorului trebuie să obțină cel puțin nota 6 pentru specializarea respectivă la examenul de sfârșit de an școlar.
  • (3) Elevii de la clasele cu specializările arte vizuale, arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, conservare-restaurare bunuri culturale trebuie să obțină la toate disciplinele practice de specialitate media anuală cel puțin 6.
  • (4) Elevii de la clasele cu profil pedagogic trebuie să obțină la sfârșitul anului școlar medii anuale de cel puțin 6 la disciplinele limba și literatura română/limba și literatura maternă, matematică/aritmetică și la disciplinele pedagogice de profil.”

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Educația fierbe: Sindicatele anunță proteste. Ce revendicări au profesorii

Publicat

Publicitate

Sindicatele din Educație încep protestele: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret și Federația Națională Sindicală Alba Mater au anunțat pentru miercurea viitoare proteste în unitățile de învățământ preuniversitar, în instituțiile de învățământ superior, în bibliotecile centrale universitare și în institutele de cercetare. Membrii de sindicat vor purta un semn distinctiv – banderolă, ecuson – în timpul activităților desfășurate la locul de muncă.

”Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret și Federația Națională Sindicală Alba Mater își exprimă totalul dezacord față de informațiile apărute în spațiul public, atribuite grupului de lucru de la Cotroceni, privind măsurile care ar urma să fie luate împotriva salariaților din învățământ pentru reducerea deficitului bugetar.

Aceste măsuri, dacă vor fi puse în practică, îi vor afecta grav pe colegii noștri, ceea ce va conduce inevitabil și la afectarea calității actului educațional”, afirmă reprezentanții celor trei federații sindicale într-un comunicat remis vineri Agerpres.

Sindicatele din Educație încep protestele: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret și Federația Națională Sindicală Alba Mater au anunțat pentru miercurea viitoare proteste în unitățile de învățământ preuniversitar, în instituțiile de învățământ superior, în bibliotecile centrale universitare și în institutele de cercetare. Membrii de sindicat vor purta un semn distinctiv – banderolă, ecuson – în timpul activităților desfășurate la locul de muncă.

”Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret și Federația Națională Sindicală Alba Mater își exprimă totalul dezacord față de informațiile apărute în spațiul public, atribuite grupului de lucru de la Cotroceni, privind măsurile care ar urma să fie luate împotriva salariaților din învățământ pentru reducerea deficitului bugetar.

Aceste măsuri, dacă vor fi puse în practică, îi vor afecta grav pe colegii noștri, ceea ce va conduce inevitabil și la afectarea calității actului educațional”, afirmă reprezentanții celor trei federații sindicale într-un comunicat remis vineri Agerpres.

Publicitate

În opinia sindicaliștilor, creșterea normei didactice de predare ar fi o decizie ”iresponsabilă” întrucât cadrele didactice sunt deja supraîncărcate cu activități didactice și extrașcolare/extracurriculare, cu activități de formare continuă și cu sarcini administrative.

”O creștere a normei ar compromite iremediabil calitatea predării, ar spori epuizarea profesională și ar descuraja și mai mult tinerii să aleagă cariera didactică.

Solicităm menținerea normei de predare actuale și, pe termen lung, o analiză reală a condițiilor de muncă, pentru a asigura un echilibru optim între volumul de muncă și eficiența didactică”, transmit sindicatele.

Potrivit acestora, coborârea pragului salarial în funcție de care se acordă voucherele de vacanță și indemnizația de hrană va determina eliminarea acestor drepturi pentru un număr semnificativ de salariați și va conduce la o scădere a puterii de cumpărare, care va afecta, în special, personalul de predare aflat la început de carieră, personalul didactic auxiliar și personalul administrativ.

”Eliminarea indemnizației pentru titlul științific de doctor reprezintă o dovadă că viitorul guvern nu este interesat de performanță/calitate, de dezvoltarea personalului didactic și a personalului de cercetare.

În plus, veniturile salariaților care dețin titlul de doctor ar scădea cu aproximativ 550 de lei în valoare netă.

Reducerea personalului din institutele naționale de cercetare-dezvoltare și din instituțiile Academiei Române va conduce la colapsul cercetării și inovării.

Dimpotrivă, ar trebui asigurată finanțarea INCD-urilor prin Programul Nucleu și deblocată finanțarea programului IOSIN în vederea menținerii infrastructurii în institutele de cercetare-dezvoltare (instalații de interes național, de o importanță deosebită în dezvoltarea experimentelor de cercetare și de menținere a siguranței și a securității naționale)”, mai explică sindicatele.

Sindicatele din Educație încep protestele: nemulțumiri legate de programul de 8 ore
Personalul didactic de predare este ”profund neliniștit și revoltat” de propunerile care au apărut în spațiul public referitoare la modificarea statutului de titular în învățământ și la faptul că ar urma să-și desfășoare activitatea timp de 8 ore pe zi în unitățile de învățământ, se mai arată în comunicatul citat.

”Zilele acestea s-au împlinit doi ani de la finalizarea grevei generale din învățământ.

Cu această ocazie, dorim să amintim clasei politice că încă mai sunt promisiuni neonorate, că salarizarea nemotivantă și neconformă cu importanța muncii prestate de către salariații din învățământ ține tinerii departe de acest sistem.

Așteptăm să vă țineți promisiunile: atât din anul 2023, cât și din campaniile electorale de anul trecut și de anul acesta”, menționează sindicaliștii.

Conform acestora, există o stare de ”profundă și justificată” nemulțumire în rândul personalului didactic de predare cauzată de faptul că nu s-au asigurat sumele pentru plata drepturilor câștigate în instanțele judecătorești, în condițiile în care au fost alocate doar fondurile pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 48/2022.

Cele trei federații sindicale atrag atenția că, în situația în care protestul de miercuri va fi tratat cu indiferență, iar viitorul Guvern va pune în practică propunerile de măsuri apărute în spațiul public care vor afecta salariații din învățământ sunt hotărâte să declanșeze ample acțiuni de protest.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending