Connect with us
Publicitate

Eveniment

26 iunie – Ziua Drapelului Naţional

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.

Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul “Deşteaptă-te române” şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit https://www.presidency.ro/.

Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.

Publicitate

Este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.

Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.

Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

Publicitate

Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.

Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are reglementările sale).

Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă.

Publicitate

Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.

În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.

Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.

La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Conform Art. 2. alin. (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1; alin. (2) În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 şi ale Art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi drapelul Uniunii Europene, şi cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.

* * *
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit https://www.presidency.ro/. Guvernul provizoriu întărea că “Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”, iar deviza, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi compusă din cuvintele “Dreptate – Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii, potrivit lucrării “Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Nu mai luptă pentru Botoșani, dar a câştigat derby-ul Moldovei. Cornel Șfaițer fericit după ce Poli Iaşi a câștigat în fața Oțelului

Publicat

Publicitate

Echipa lui Cornel Șfaițer, Poli Iaşi, a câştigat duminică derby-ul Moldovei, disputat cu Oţelul Galaţi, după ce a fost condusă la pauză cu 1-0.

Poli Iaşi a câştigat duminică derby-ul Moldovei, disputat acasă, cu Oţelul Galaţi. La partidă au asistat peste 4.700 de spectatori.

Galăţenii au deschis scorul în minutul 2, prin Maciel.

Publicitate

Scorul a rămas nemodificat până în minutul 71, când Tailson a egalat.

Ieşenii au marcat golul victoriei trei minute mai târziu prin Gheorghiţă.

Iașiul face 20 de puncte și urcă pe un nesperat loc 7 în clasament, în timp ce criza Oțelului se prelungește.

Publicitate

În runda următoare, a 16-a, prima a returului, Poli Iași va juca tot acasă, cu Sepsi Sf. Gheorghe, în timp ce Oțelul va primi replica FC Botoșani, echipa de la care a plecat în urmă cu ani de zile foarte supărat Cornel Șfaițer.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 3 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 3 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 3 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 8, 21, 19, 20, 42, 18

Publicitate

Loto 5/40: 37, 10, 27, 20, 16, 11

Joker: 41, 15, 18, 16, 7 + 2

Noroc: 2 6 9 2 6 8 3

Publicitate

Noroc Plus: 5 1 8 0 1 2

Super Noroc: 6 8 4 9 9 4

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Școlile din Dorohoi, dotate cu mobilier nou cumpărat cu bani de la Uniunea Europeană

Publicat

Publicitate

Municipalitatea de la  Dorohoi a anunțat că a semnat 2 contracte de furnizare mobilier şcolar în valoare totală de 2,423,560.87 lei inclusiv T.V.A., finanţate prin Planul Național de Redresare şi Reziliență de către Uniunea Europeană.

Administrația publică dorohoiană a explicat că, ca urmare a procedurii desfăşurate a fost desemnat câştigător S.C. MOBILIER DELAGRAVE S.R.L. DARABANI atât pentru lotul 1 – „Mobilier pentru sălile de clasă” (bănci, scaune, catedre pentru profesori, dulapuri pentru elevi şi pentru materiale didactice) în valoare de 2.275.736,77 lei cu T.V.A., cât şi pentru lotul 2 – „Mobilier specific pentru laboratoare” în valoare de 147.824,10 lei cu T.V.A.

În baza unui calendar bine stabilit, toate unitățile de învăţământ beneficiare vor putea folosi noul mobilier la începutul lunii decembrie 2024”, a transmis primarul municipiului Dorohoi, ing. Dorin Alexandrescu.

Publicitate

Mobilierul şcolar vine în completarea celorlalte dotări de care copiii dorohoieni beneficiază deja, respectiv echipamente digitale  (sisteme all-in-one, display-uri interactive, calculatoare, laptopuri, scanere, imprimante, camere foto și video) şi materiale didactice (filme didactice, dicţionare, culegeri, atlase, enciclopedii, cărţi, planşe educaţionale, jocuri educaţionale, benzi desenate, hărţi interactive, truse geometrice, kit-uri de experimente pentru elevi, microscoape, mulaje pentru biologie, instrumente muzicale).

Investiţia „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din municipiul Dorohoi, județ Botoșani”, în valoare totală de 10.453.632,51 lei cu T.V.A., are ca scop creșterea calității actului educațional la standarde europene”, a mai adăugat administrația publică de la Dorohoi pe pagina de socilizare.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Mii de firme lăudate că și-au plătit la timp datoriile: ANAF a publicat “lista albă” pentru al treilea trimestru al anului 2024

Publicat

Publicitate

Agenţie Naţională de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista contribuabililor, persoane juridice, care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante în T3 2024, conform legislaţiei în vigoare, potrivit zf.ro, citat de mediafax.ro.

În “lista albă” sunt incluse firmele care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante în T3 2024.

Această obligaţie, survine ca urmare a publicării în 2022 a Ordinului ANAF 1.923/2022 – Procedură din 1 noiembrie 2022 de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligaţii restante, publicată în Monitorul Oficial nr. 1058 din 1 noiembrie 2022.

Publicitate

Obligaţiile fiscale pentru T3 2024 sunt aferente perioadei iulie – septembrie 2024.

Condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili la întocmirea listei:

a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;

Publicitate

b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege, obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;

c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

În categoria contribuabililor care sunt cuprinşi în listă fac parte şi contribuabilii care se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, inlcusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, care se află în derulare.

Publicitate

Având în vedere faptul că pentru o parte din obligaţiile declarative nu există un termen clar de depunere a declaraţiei (ex. declaraţia de accize se depune la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul fiscal – data cunoscută doar de către contribuabil), condiţia de declarare se verifică la data întocmirii listei, respectiv dacă până la această dată, sunt depuse toate declaraţiile, conform vectorului fiscal, indiferent de termenul legal de declarare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending