Connect with us

Actualitate

25 Decembrie, Nașterea Domnului (Crăciunul): a treia mare sărbătoare dintre cele 12 praznice împărătești ale a lumii creștine

Publicat

Publicitate

În fiecare an, pe data de 25 decembrie, se sărbătorește Nașterea Domnului Iisus Hristos. Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, notează alba24, o sărbătoare care marchează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus Hristos și este celebrat în lumea întreagă.

Vezi AICI: CALENDAR Ortodox 2022

Naşterea Domnului (întruparea Fiului lui Dumnezeu), sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau la 7 ianuarie (după calendarul iulian), face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) ale Bisericii Ortodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

Mesia Hristos a venit pe pământ cu o fire străină de a Sa, adică cu fire omenească, în cetatea Betleemului (Beit Lehem – Casa pâinii), care se află la o distanţă de 7 km de Ierusalim.

În oraşul natal al regelui David, s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Tim. III, 16).

Peştera care, după tradiţie, este locul unde a venit pe lume Iisus Hristos se află pe o colină din partea de est a oraşului. Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena au înălţat aici, în anul 330, o biserică, care ulterior a fost restaurată de împăratul Iustinian (527-565). Este cea mai veche biserică din Ţara Sfântă. Sub altarul acestui aşezământ se află peştera naşterii Domnului, intrarea în acest spaţiu se face prin partea de nord şi cea de sud a altarului.

Naşterea Domnului, eveniment unic în istoria omenirii

Publicitate

Naşterea Domnului, eveniment unic în istoria omenirii, s-a petrecut pe vremea regelui Irod cel Mare, care domnea peste Galileea (Nazaretul) şi Iudeea (unde era Betleemul). Amândouă regiunile făceau parte din Imperiului Roman şi erau guvernate de către un procurator. Imperiul era condus de Octavian Augustus (27 î.Hr-14 d.Hr), reorganizator al administraţiei şi armatei romane.

În acea perioadă, a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.

Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, mergând cu Iosif de la Nazaret la Betleem, spre a împlini porunca autorităţilor, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus, într-un staul de animale de la marginea cetăţii.

Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci şi tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.

Naşterea Domnului, numită şi Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, dar nu este tot atât de veche ca Paştile (Învierea Domnului) sau Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Despre vechimea sărbătoririi Naşterii Domnului, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că în vremea sa (în cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea), sărbătoarea era cunoscută numai de câţiva ani, dar ea strălucea prin cinstirea care i se dădea.

Marele părinte al Bisericii spune însă că Naşterea Domnului ar putea fi numită sărbătoare nouă şi veche. Nouă, pentru că ea se făcuse cunoscută de puţin timp; veche, pentru că era trăită cu aceeaşi intensitate ca sărbătorile mai vechi (Paştile sau Rusaliile).

Pentru a întări spusele sale, Sfântul Ioan Gură de Aur citează din Faptele Sfinţilor Apostoli cuvântul învăţătorului de Lege iudaică, Gamaliel, adresat sinedriului. Gamaliel era conducător al unei celebre şcoli rabinice şi membru în sinedriu (instituţie evreiască care avea funcţie de conducere religioasă şi politică). El a cerut cu autoritate şi argumentat să nu mai fie urmăriţi şi prigoniţi apostolii lui Hristos.

„Şi acum zic vouă: Feriţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i, căci dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici; Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu”, spunea cărturarul evreu. (Fapte 5; 38-39)

Tot la fel se va întâmpla şi cu praznicul Naşterii Domnului, spune profetic Sfântul Ioan Gură de Aur, când va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o cinste mult mai mare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Concertul „Koinonia”, un eveniment religios de o rară intensitate, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani. „Așa erau cântările la Popăuți, la Coșula, la Zosin altădată”

Publicat

Publicitate

Joi seară, sub amprenta harului și a veșniciei, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani a devenit loc de întâlnire între cer și pământ. Aici a avut loc concertul „Koinonia”, un eveniment religios de o rară intensitate, cum puține orașe au binecuvântarea să trăiască. În cadrul Festivalului Internațional de Muzică Bizantină de la Iași, această întâlnire a fost mai mult decât un concert, a fost o epifanie sonoră, o adevărată liturghie a sufletului, în care fiecare notă a devenit rugăciune, iar fiecare voce un ecou al unei frumuseți cerești.

Concertul a fost prezentat cu blândețe părintele Teodor Cenușă și soția sa, Iustina Cenușă, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani. Prin glasurile lor calde și bine așezate, spectatorii au fost călăuziți ca printr-o poartă de lumină, pășind cu inimile deschise în taina muzicii psaltice.

Prezentarea nu a fost doar o introducere, ci o chemare spre adânc. Cu cuvinte alese, rostite cu simțire și evlavie, cei doi au trezit în public nu doar curiozitatea, ci și dorul după frumusețea uitată a cântării sacre. Au țesut, între istorie și duh, un fir nevăzut care i-a legat pe toți cei prezenți într-o comuniune vie, începutul unei seri în care fiecare ascultător a devenit, fără să-și dea seama, un pelerin al inimii.

Pentru prima dată în istoria acestui festival, concertul inaugural s-a desfășurat în afara capitalei Moldovei. Și nu întâmplător. Pe 22 mai, în seara unei primăveri adânc pătrunse de har, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Botoșani a devenit un loc unde sufletul credincios a simțit, poate pentru o clipă, că este pelerin în Bizanțul de odinioară.

Sub numele grăitor de „Koinonia”, „comuniune” , concertul a adunat sub cupola sa sfințitoare vocile Ansamblului „Cappella Romana” din Portland, SUA, și ale Grupului „Emanuel Zmeu” al Protopopiatului Botoșani, într-o întâlnire sonoră și duhovnicească ce a unit continente și inimi.

Grupul „Emanuel Zmeu”, o surpriză minunată

Publicitate

Seara a început cu debutul public al Grupului „Emanuel Zmeu”, format în februarie 2025, care, sub îndrumarea prof. Gheorghe Bulboacă, a dăruit audienței cântări psaltice, imne care au evocat taina Sinodului de la Niceea, ecoul psalmilor versificați de Sfântul Ierarh Dosoftei și suflarea liturgică a vremurilor sfinte. A fost o adiere de curăție, o ofrandă adusă cu smerenie și lumină.

Apoi, vocile binecuvântate ale Ansamblului „Cappella Romana”, conduse de prof. dr. Alexander Lingas, au răsunat ca un ecou al veacurilor în sfințenie. Fiecare sunet, născut dintr-o smerenie străveche, a ridicat inimile spre Ierusalimul ceresc, purtând ascultătorii prin liturghiile de demult, prin Psalmodia biblică a celor ce au văzut și trăit taina prezenței divine.

Ansamblul Cappella Romana din Portland, o coloană de lumină către Cer

Într-o lume adesea copleșită de zgomot și grabă, Ansamblul Cappella Romana din Portland se înalță ca o coloană de lumină, purtând sufletele spre cer prin cântările sale bizantine. Mai mult decât un ansamblu muzical, Cappella Romana este o punte între timp și eternitate, între pământ și Împărăția cea neînserată.

Fiecare concert este o liturghie nesfârșită a sunetului, în care vocile, parcă desprinse din zidurile mânăstirilor athonite sau din adâncul unei catacombe străvechi, se înalță ca o rugăciune rostită de întreaga Biserică. Muzica lor nu este doar auzită. Este trăită, respirată, simțită în fiecare fibră a ființei.

Prin interpretările lor, bizantinul renaște în inimile ascultătorilor cu o prospețime ce pare de dincolo de timp. Fiecare ison vibrează ca o bătaie de inimă divină, iar melismele lor plutesc, tăcute și răsunătoare, ca niște aripi de îngeri peste adunarea mută de uimire.

Ansamblul Cappella Romana nu cântă doar despre Dumnezeu, ci și lui Dumnezeu, iar cei care le ascultă glasurile simt cum li se luminează sufletul, cum li se înmoaie inima, cum li se trezesc doruri de cer și de liniște veșnică.

Acolo unde ei cântă, locul se sfințește. Timpul se oprește. Și omul își amintește cine este: chip al lui Dumnezeu, chemat la frumusețea cea negrăită.

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a fost prezent în mijlocul credincioșilor botoșăneni care au umplut cu recunoștință sala teatrului. Cuvintele sale de final au fost o binecuvântare și o chemare la aducere-aminte:

„O seară de rugăciune, o seară de priveghere, o seară de pelerinaj în lumea uimitoare a Bizanțului, câteva clipe petrecute în cetatea imperială de la Niceea, câteva clipe în Sfânta Sofia de la Constantinopol, cântările tinerilor, tinerelor de la Botoșani, dar și cântarea celor veniți de peste ocean, ne-au amintit cum, poate, erau cântările la Popăuți, la Coșula, la Zosin altădată, cum mănăstirile și parohiile noastre au preluat, cu specificitate românească, ceea ce era lauda adusă lui Dumnezeu în cetatea sfântă a marelui Constantin. Se cuvine să-I mulțumim lui Dumnezeu că l-a ales pe robul Său, Constantin cel Mare, fondatorul Constantinopolului, și tot ceea ce a urmat, de-a lungul și de-a latul lumii, datorită deciziilor pe care el, sub inspirația preasfintei sale maici, le-a luat pentru Imperiul Roman de atunci, cu tot ceea ce a constituit Bizanț după Bizanț  în țările române, în Balcani și, de ce nu, în duh și adevăr, în toată lumea cunoscută. Mulțumim, așadar, lui Dumnezeu că ne-a oferit această seară, mulțumim tinerilor și tinerelor din Botoșani. M-a bucurat nespus prezența lor aici, reprezentând parcă tot poporul lui Dumnezeu din parohii și mănăstiri, și o mulțumire aleasă celor din Statele Unite, pentru cântarea frumoasă din această seară, pentru că ne-ați ajutat să pătrundem în lumea cea fantastic de adâncă a Bizanțului de altădată”.

A fost, cu adevărat, o seară în care municipiul Botoșani a devenit, pentru câteva ceasuri, o răscruce de lumi, iar duhul Bizanțului a suflat iarăși peste inimile însetate de Hristos.

Foto: Iasi Byzantine Music Festival

Citeste mai mult

Eveniment

Sute de participanți la Bursa Generală a locurilor de Muncă, la Botoșani

Publicat

Publicitate

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Botoşani a organizat  “Bursa Generală a Locurilor de Muncă”,  una dintre cele mai importante acţiuni implementate  la nivel judeţean  pentru persoane aflate în căutarea uui loc de muncă  şi agenţi economici.

 

Numărul total al persoanelor participante a fost de 594 persoane din care 505  persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, 70 viitori absolvenți din clasele terminale din cadrul Colegiului Tehnic “Gheorghe Asachi” din Municipiul Botoșani ,10 tineri instituționalizați în cadrul centrelor de plasament  și 9 persoane private de libertate care urmează a se elibera în perioada imediat următoare din cadrul Penitenciarului Botoșani.

Numărul agenților economici participanți a fost de 32 care au pus la dispoziție 323 locuri de muncă în diverse domenii de activitate iar  dialogul direct dintre cerere și ofertă pe piața muncii a avut ca rezultat selectarea în vederea ocupării unui număr total de 159 persoane care vor participa în perioada imediat următoare la probe de lucru la sediul angajatorilor .

În cadrul evenimentului, reprezentanți din cadrul Centrului Militar Județean Botoșani, Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani ,Inspectoratul Județean de Jandarmi Botoșani, Penitenciarul Botoșani și Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au oferit persoanelor interesate informații utile cu privire la posibilitatea de a dezvolta o carieră în aceste domenii de activitate. In special viitorii absolvenți de liceu participanți la această acțiune au manifestat interes deosebit față de oferta educațională a instituțiilor de apărare și ordine publică iar cei care doresc să urmeze o carieră în unul din aceste domenii de activitate au fost consiliați cu privire la modalitatea de acces de către reprezentanții acestor instituții .

Considerăm că obiectivul principal  al acestei acțiuni și-a atins scopul în sensul că s-a facilitat  contactul direct dintre angajatori și viitorii angajați .

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: LIVIU APETROAIE – DUMITRU IFTIME – ADRIAN LESENCIUC

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, luni, 26 mai 2025, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii mai sunt poeții Liviu Apetroaie, Dumitru Iftime, Adrian Lesenciuc. Întâlnirea va avea loc, începând cu ora 12.00, la Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și va fi moderată de Lucia Țurcanu; profesoară coordonatoare – Mihaela Pintilei.

Cei trei poeți invitați sunt absolvenți ai Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc.

LIVIU APETROAIE (n. 28 ianuarie 1974, Vadu-Moldovei, jud. Suceava), absolvent al Colegiului Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, și-a făcut studiile de licență și masterat la Facultatea de Filozofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi. Este licenţiat în Managementul activităţilor culturale (Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional din România, 2003). A fost redactor la Radio Iași, TVR Iași, redactor cultural la „Ziua de Iași”, referent cultural al Centrului Cultural al Americii Latine şi Caraibelor, consilier de presă al Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi. În prezent, este muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iaşi; membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A debutat cu proză scurtă în 1991, în revista „Ateneu”, iar primele poeme le-a publicat în 1999, în  revista „Convorbiri literare”. Laureat al Premiului Editurii Junimea şi al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iaşi la Concursul Naţional de Poezie „Porni luceafărul…” (Botoşani-Ipoteşti), a publicat, în anul 2000, primul volum de poezie, „Alegorii sub papirus”, pentru care a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2001). Au urmat volumele de poezie: „Geometria deşertului” (Editura Junimea, 2002), „Oglinda sumară” (Editura Opera Magna, 2008), „Sau nu” (Editura Junimea, 2024). Este autorul studiului foto-documentar „Sadoveanu şi Iaşii (1904-2004)” (Editura Opera Magna, 2004), al volumului de publicistică „Minutul de prelungire” (Editura Feed Back, 2008) și al studiului monografic „Emil Iordache. Un univers de personaje” (Editura Vasiliana, 2012). În 2008, i-a fost acordat Premiul „Vasile Pogor” pentru literatură al Primăriei Municipiului Iaşi.

DUMITRU IFTIME (n. 2 decembrie 1955, Zlătunoaia, jud. Botoșani) a absolvit Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc (1974) și Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1978). A fost, între 1978 și 1998, ofițer în marina militară (copilot de minisubmarin de cercetare, comandant de grup de scafandri, scafandru de mare adâncime). Între 1998 și 2018, a fost director PL Constanța, Elsaco Electronic – Botoșani, vicepreședinte al Asociației Naționale a Scafandrilor Profesioniști și Salvamarilor din România (2007–2009), iar din 2018 este pensionar și atlet.

E autorul volumelor de poezie: „Viața Morgana (Editura Ex Ponto, 2008), „Surâde și nu cerceta (Editura Ex Ponto, 2018), „Cu îngerul la vedere (Editura Ex Ponto, 2021).

Publicitate

ADRIAN LESENCIUC (n. 21 august 1975, Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava) a absolvit Colegiul Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și Institutul Militar de Artilerie și Rachete Antiaeriene „General Bungescu” din Brașov. Este doctor în științe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” şi în ştiinţele comunicării la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. În prezent, este prorector pentru cercetare științifică, profesor universitar la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”.

A debutat editorial cu volumul de versuri „Antifilosofia” (Editura Mesagerul, 1998). A colaborat la publicaţiile „Tribuna”, „România literară”, „Steaua”, „Caiete silvane”, „Apostrof” ș.a. Din 2013 este președintele Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru este din 2000. Este autorul volumelor de poezie: „Copilul-genune” (Editura Mesagerul, 1999), „Laocoonia” (s.l., 2000), „Liam” (Editura Albastra, 2001), „Coliba de sânge” (Editura Pastel, 2014), „Joc terț” (s.l., 2015), „Cartea cu apă. Borges, privind râul” (Editura Cartea Românească, 2016), „gEneida” (Editura Școala Ardeleană, 2019). A publicat eseuri și volume de istorie și critică literară: „Puzzle cu umbre pe ape” (Editura Lux Libris, 2002), „Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric” (Editura Antet, 2005 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România), „Poezia vizuală” (Editura Antet, 2006), „Comunicare interculturală în satul românesc” (Editura Academiei Române, 2015), Ana Il, între strigătul metafizic şi împăcarea cu Dumnezeu” (Editura Libris Editorial, 2018). Este autorul romanelor: „Moartea noastră cea de toate zilele” (Editura Minerva, 2008), „Cimitirul eroilor” (Editura Creator, 2017 – Premiul „Cartea Anului” la Colocviul Romanului Românesc, Alba-Iulia, 2018), „Limbile vântului” (Editura Cartea Românească, 2018), Balada” (Editura Creator, 2020), „Diez” (Editura Creator, 2020), „Limba lui Hristos” (Editura Corint, 2024).

 

 

 

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Aproape două sute de copii de grădiniță au exersat regulile de circulație cu polițiștii. Activitate în Săptămâna Siguranței Școlare

Publicat

Publicitate

La inițiativa Poliției Române, în perioada 19 – 25 mai, Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani prin Biroul Siguranța Școlară, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani concentrează activitățile tematice de informare, conștientizare și prevenire a comiterii de fapte antisociale și deopotrivă, a victimizării minorilor, în cât mai multe unități de învățământ.

Activitățile de astăzi, 23 mai s-au desfășurat cu ajutorul prichindeilor înscriși la cursurile preșcolare ale Grădiniței nr.19 din municipiul Botoșani și respectiv ale Grădiniței Liceului ”Alexandru cel Bun” Botoșani.

Cei peste 180 de preșcolari au ascultat și exersat regulile de circulație și de conduită pe care trebuie să le urmeze în calitate de pietoni sau pasageri în autoturisme iar la final și-au dorit să exerseze opțiunea meseriei de polițist vizitând tehnica auto din dotarea poliției rutiere.

Activităților de astăzi li s-au alăturat într-o discuție informală și o parte dintre elevii Liceului ”Alexandru cel Bun” Botoșani, aceștia dorindu-și dezvoltarea unor subiecte raportate la consecințele actelor de violență sau la aplicabilitatea unora dintre regulilor rutiere adaptat vârstei lor.

Acțiunile subsumate Săptămânii ”ȘCOALA ÎN SIGURANȚĂ” se desfășoară în unitățile de învățământ de la nivelul întregului județ, inclusiv cu implicarea altor polițiștilor din diverse structuri ale Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani.

Publicitate

 

 

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending