Connect with us
Publicitate

Actualitate

25 Decembrie, Nașterea Domnului (Crăciunul): a treia mare sărbătoare dintre cele 12 praznice împărătești ale a lumii creștine

Publicat

Publicitate

În fiecare an, pe data de 25 decembrie, se sărbătorește Nașterea Domnului Iisus Hristos. Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, notează alba24, o sărbătoare care marchează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus Hristos și este celebrat în lumea întreagă.

Vezi AICI: CALENDAR Ortodox 2022

Naşterea Domnului (întruparea Fiului lui Dumnezeu), sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau la 7 ianuarie (după calendarul iulian), face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) ale Bisericii Ortodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

Mesia Hristos a venit pe pământ cu o fire străină de a Sa, adică cu fire omenească, în cetatea Betleemului (Beit Lehem – Casa pâinii), care se află la o distanţă de 7 km de Ierusalim.

În oraşul natal al regelui David, s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Tim. III, 16).

Peştera care, după tradiţie, este locul unde a venit pe lume Iisus Hristos se află pe o colină din partea de est a oraşului. Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena au înălţat aici, în anul 330, o biserică, care ulterior a fost restaurată de împăratul Iustinian (527-565). Este cea mai veche biserică din Ţara Sfântă. Sub altarul acestui aşezământ se află peştera naşterii Domnului, intrarea în acest spaţiu se face prin partea de nord şi cea de sud a altarului.

Naşterea Domnului, eveniment unic în istoria omenirii

Publicitate

Naşterea Domnului, eveniment unic în istoria omenirii, s-a petrecut pe vremea regelui Irod cel Mare, care domnea peste Galileea (Nazaretul) şi Iudeea (unde era Betleemul). Amândouă regiunile făceau parte din Imperiului Roman şi erau guvernate de către un procurator. Imperiul era condus de Octavian Augustus (27 î.Hr-14 d.Hr), reorganizator al administraţiei şi armatei romane.

În acea perioadă, a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.

Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, mergând cu Iosif de la Nazaret la Betleem, spre a împlini porunca autorităţilor, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus, într-un staul de animale de la marginea cetăţii.

Publicitate

Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci şi tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.

Naşterea Domnului, numită şi Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, dar nu este tot atât de veche ca Paştile (Învierea Domnului) sau Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Despre vechimea sărbătoririi Naşterii Domnului, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că în vremea sa (în cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea), sărbătoarea era cunoscută numai de câţiva ani, dar ea strălucea prin cinstirea care i se dădea.

Marele părinte al Bisericii spune însă că Naşterea Domnului ar putea fi numită sărbătoare nouă şi veche. Nouă, pentru că ea se făcuse cunoscută de puţin timp; veche, pentru că era trăită cu aceeaşi intensitate ca sărbătorile mai vechi (Paştile sau Rusaliile).

Pentru a întări spusele sale, Sfântul Ioan Gură de Aur citează din Faptele Sfinţilor Apostoli cuvântul învăţătorului de Lege iudaică, Gamaliel, adresat sinedriului. Gamaliel era conducător al unei celebre şcoli rabinice şi membru în sinedriu (instituţie evreiască care avea funcţie de conducere religioasă şi politică). El a cerut cu autoritate şi argumentat să nu mai fie urmăriţi şi prigoniţi apostolii lui Hristos.

„Şi acum zic vouă: Feriţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i, căci dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici; Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu”, spunea cărturarul evreu. (Fapte 5; 38-39)

Tot la fel se va întâmpla şi cu praznicul Naşterii Domnului, spune profetic Sfântul Ioan Gură de Aur, când va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o cinste mult mai mare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vouchere sociale de 500 de lei pentru copii. Ce se poate cumpăra cu banii

Publicat

Publicitate

Vouchere sociale de 500 de lei pentru copii: Peste 400.000 de copiii care provin din medii defavorizate vor primi tichete sociale în valoare de 500 de lei. Cu banii se pot cumpăra rechizite şi haine, potrivit unei hotărâri de guvern adoptate în şedinţa de miercuri, scrie alba24.ro.

Măsura are drept scop combaterea abandonului şcolar, iar finanţarea va fi asigurată din fonduri europene.

Premierul Marcel Ciolacu a estimat numărul copiilor care vor beneficia de vouchere sociale de 500 de lei la aproximativ 400.000.

„Altă investiţie importantă este să susţinem copiii din medii defavorizate să meargă la şcoală şi grădiniţă ca să combatem în continuare abandonul şcolar. Orice copil dintr-o familie care are nevoie de sprijin va primi 500 de lei ca tichete sociale” a spus el la începutul ședinței de Guvern.

”În conformitate cu prevederile art.1 alin.(1)și alin.(3) din Legea nr.248/2015, republicată, în scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar a copiilor din familii defavorizate şi al creşterii accesului la educaţie a acestora, se instituie stimulentul educaţional, sub formă de tichete sociale, finanţarea acordării stimulentului educaţional realizându-se din bugetul de stat prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate pentru bugetele locale cu această destinaţie” se arată în motivarea Hotărâri de Guvern.

Publicitate

Precizarea din Hotărârea de Guvern: 

”Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pe anul 2024 cu suma de 175.000.000 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, reprezentând credite bugetare la cap.51.01 „Autorități publice şi acțiuni externe”, titlul 56 „Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, în vederea asigurării integrale a necesarului de finanțare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurii de acordare de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional 2023 – 2027, prin acordarea integrală a tranșei pentru anul școlar 2024-2025 a sprijinului educațional pentru preșcolarii și elevii
dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susţinerea preşcolarilor şi elevilor dezavantajaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile şi luarea unor măsuri în domeniul educaţie, cu modificările și completările ulterioare”.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

PSD Botoșani: Vine PREȘEDINTELE! Social-democrații botoșăneni își așteaptă liderul. Programul premierului Marcel CIOLACU

Publicat

Publicitate

Premierului Marcel Ciolacu este așteptat, joi, la Botoșani. Vizita președintelui PSD, din data de 24 octombrie 2024, la Botoșani se va desfășura un program foarte bine stabilit pentru că trebuie să ajungă și la Suceava.

Premierul va vizita Teatrul Mihai Eminescu, după care va avea o întâlnire cu mediul de afaceri la Hotel Rapsodia. La final va face câteva declarații de presă.

Citeste mai mult

Eveniment

Serviciul 112 va putea fi apelat video, chiar și în absența conexiunii la rețea

Publicat

Publicitate

Serviciul de urgență 112 va putea fi apelat și video și chiar dacă nu există o conexiune la rețeaua de telefonie mobilă, a declarat șeful programului de urgență din cadul Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Florin Feticu. Tehnologia va fi dsponibilă, cel ai probabil, în jurul anului 2027, scrie realitatea.net.

Comunicarea se va face printr-o aplicație actualizată, care va integra funcționalități precum RTT (real-time text), apel video, transmitere de imagini și simboluri de urgență. Primele funcționalități vor fi disponibile în câteva luni sau cel mult într-un an, a susținut Florin Feticu.

„Proiectul va permite transmiterea video direct către serviciul de urgență, oferind echipelor de intervenție informații vitale de la fața locului. Acest serviciu va fi disponibil nativ în rețelele mobile, fără a depinde neapărat de o conexiune de date.

Orizontul de timp ar fi undeva în anul 2027 pentru a avea aceste comunicații. Totuși, aș dori să reamintesc că este important ca acest serviciu să funcționeze pe tot lanțul de alertare. Dacă, de exemplu, noi oferim acest serviciu, dar rețelele mobile nu îl susțin încă, proiectul va fi nefuncțional, deoarece utilizatorii nu vor putea apela de pe telefon”, a declarat Florin Feticu, șeful Departamentului 112 din Serviciul de Telecomunicații Speciale, în cadrul evenimentului Agenda România 4.0 – Viitorul sănătății: Convergența dintre medicină și tehnologie, desfășurat la Timișoara.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (293)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

STEJARII  LUI  ION  ISTRATE

Publicistul, poetul şi editorul Ion Istrate, directorul executiv al Editurii „Agata” din Botoşani şi al revistei „Luceafărul”, îmi trimite recenta sa carte,  „Ovidiu Chelaru vivantul senior” (antologie publicistică, Editura „Agata”, Botoşani, 2024). Volumul apare sub  auspiciile colecţiei „Marcăm stejarii”, fiind al treilea. Primul se intitulează „Gheorghe Burac – 80, seva din rădăcinile gliei strămoşeşti”, iar al doilea „Ilie Pascal – 94, un simbol, un # (diez) al valorilor tradiţionale”. Reţinem din  „Succintele consideraţii despre Ovidiu Chelaru”, rânduri cu care se deschide volumul: 1. „La o vârstă nu departe de 94 de ani (născut pe 10 februarie 1931), Ovidiu Chelaru prin vivacitatea Domniei sale, mă bucură de fiecare dată când ne întâlnim pentru a depăna amintiri şi a ne bate prin opinii”; 2. „Profunzimea şi sensibilitatea dialogurilor noastre nu se destramă în timp, se coagulează şi ating trăiri şi atitudini care aduc la viaţă amintiri şi sentimente uitate”; 3. „Trăind şi muncind într-o perioadă când încă se mai apreciau valorile noastre tradiţionale, specifice românului, când în relaţiile interpersonale şi cele sociale (familie, sat), ce se LĂSA CU LIMBĂ DE MOARTE era cel mai puternic testament, este mereu revoltat că lumea este afectată de progresul tehnic, de fenomenul globalizării”; 4. „Domnia sa gândeşte, creează, munceşte şi trăieşte pentru a scrie despre tot ce-l înconjoară: natură, bogăţiile naturale, hărnicia omului de a valorifica darul divin, familie şi prieteni, oameni bogaţi şi oameni săraci, oameni de diferite categorii sociale, precum şi politicieni”; 5. „Aşa a reuşit să fie conectat la adânci meditaţii filozofice prin expresii poetice cu o melodicitate aparte, specifică eleganţei, insistând astfel, pentru un adecvat stil, o ARS POETICA DE TIP CHELARUIANĂ, surprinzătoare multor adepţi ai versului alb”. După o biografie şi o nominalizare a operei lui Ovidiu Chelaru, având ca sursă principală celebrul „Dicţionar…” al Silviei Lazarovici, Ion Istrate găseşte  de cuviinţă să prezinte  imaginile volumelor publicate de  cel căruia i se dedică această carte. Între paginile 24 şi 56 cititorul găseşte majoritatea punctelor de vedere exprimate de Ion Istrate cu privire la opera lui Ovidiu Chelaru: veritabile  lecţii de latină, peripluri prin cenuşa vremii, respectul pentru colegii săi,  balans între pesimismul activ şi apolinica socială, despre lirica vivantă a acestui autor, prezenţa unei poetici a senectuţii etc., toate conducând la meritatul apelativ de „vivantul senior”.  Din multitudinea punctelor de vedere (cronici, recenzii etc.) ce au vizat opera lui Ovidiu Chelaru, Ion Istrate a ales  trei: două scrise de Gheorghe Median şi una scrisă de mine. Oprindu-ne la Gheorghe Median, reţinem: 1. Despre cartea „Nemuritorii –scriitori de seamă botoşăneni”  – „Prin conţinutul şi modul în care a fost concepută, cartea de faţă constituie o realizare scriitoricească demnă de admiraţie, autorul ei Ovidiu Chelaru confirmând că puterea de creaţie nu are legătură cu vârsta”; 2. Despre „Himere şi speranţe”, acelaşi Gheorghe Median spune – „Rezolvând problema propriului destin, Ovidiu Chelaru reintră între zidurile cetăţii, abordând ca în multe din volumele anterioare, teme diverse: natura, dragostea, bucuria sufletească prilejuită de sărbătorile creştine, glosează pe tema realităţilor politice, sociale şi economice de azi, elogii unor confraţi din lumea literară”. Ion Istrate  a preluat şi o cronică a mea la volumul „Privighetori literare moldave” pe care o puteţi găsi, pentru o citire integrală, şi  la rubrica „Momentul de cultură 50”. Reţin: 1. „Pentru antologatorul acestui volum, poeţii care respectă rima, acest instrument de aur al strofei clasice,  nu pot fi decât nişte aristocraţi ai literaturii. Poezia lor, crede Ovidiu Chelaru,  izvorăşte dintr-o nobleţe de sorginte divină.  Din această perspectivă, Ovidiu Chelaru pune la un loc 19 energii creatoare care fac parte din Societatea Scriitorilor Botoşăneni „Mihai Eminescu”.  Poemele sunt o revărsare de  reflexe pământene şi nepământene,  autorii fiind  personaje ale propriilor versuri care iradiază o autentică viaţă sufletească, remarcându-se metaforele  singurătăţii”; 2. „Percep volumul acesta ca pe  un lumânărar în care poeţii chemaţi de Ovidiu Chelaru  au aprins câte o lumânare-poem. Toţi poeţii cuprinşi în acest volum, veţi  observa, sunt  dominaţi de conştiinţa tragicului şi a singurătăţii. Aşa s-o fi întâmplat,  sau poate  aşa  a ales antologatorul, cert este că un sentiment al neliniştii circulă de la prima pagină la ultima. E antologia unor neliniştiţi”. Colecţia pe care a impus-o Ion Istrate şi care  are un titlu dat de o metaforă tare,  este binevenită, mai ales că reprezintă  un gest de altruism marcant.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending