În 2025, Postul Mare, perioada de pregătire spirituală pentru Paște, are loc între 3 martie și 19 aprilie, încheindu-se cu sărbătorirea Învierii Domnului pe 20 aprilie, dată comună pentru ortodocși și catolici. Postul Paștelui, cel mai lung și sever din calendarul creștin, se întinde pe 40 de zile și culminază cu Săptămâna Patimilor, relatează alba24.ro. Cunoscut și sub denumirile de Păresimi sau Patruzecimea, acest post comemorează cele 40 de zile și nopți de post și rugăciune ale lui Iisus Hristos în pustiu, înainte de începutul misiunii Sale mesianice.

Rânduit iniţial de către Biserică pentru a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul de Paşti, Postul Mare este şi un mijloc pentru credincioşi ca prin abstinenţă alimentară, rugăciune intensificată şi fapte caritabile, să primească şansa de a se purifica spiritual şi trupeşte.

Înainte de a începe acest post, există o tradiție importantă numită „Lăsatul Secului”. Aceasta marchează ultima zi în care este permisă consumarea de alimente de dulce și are rolul de a-i ajuta pe credincioși să se pregătească pentru rigorile Postului Paștelui.

„Lăsata Secului” este o practică religioasă ce se desfășoară cu o săptămână înainte de începutul postului, iar în 2025, aceasta a început pe 23 februarie. În această zi, credincioșii vor mânca pentru ultima dată, până la Paște, preparate pe bază de carne. Totodată, în săptămâna respectivă, se permit alimente dulci din lapte, ouă și brânză.

Lăsata Secului la brânză pentru Postul Paștelui

Din 2 martie, se lasă sec de brânză, iar la 3 martie începe efectiv Postul Paștelui, care va dura până pe 19 aprilie 2025. Lăsata Secului la brânză pentru Postul Paștelui este ultima zi în care creștinii ortodocși pot consuma produse lactate, ouă și pește înainte de intrarea în Postul Mare. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de Duminica Albă și are loc în ultima duminică înainte de începutul postului.

Lăsata Secului pentru brânză are loc cu o săptămână înainte de Postul Paștelui, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. În 2025, această zi va fi pe 2 martie.

Tradiții și obiceiuri:

• Mese îmbelșugate cu lactate și ouă – Este ultima zi în care se consumă brânzeturi, lapte, smântână, unt, ouă și pește. După această zi, urmează Postul Mare, în care aceste alimente sunt interzise.
• Petreceri de familie – În unele zone, familiile se reunesc pentru o masă festivă, în care predomină preparatele din brânză, plăcintele și alte bunătăți.
• Focuri rituale – În anumite regiuni din România, se aprind focuri pe dealuri pentru a marca trecerea la perioada de post.
• Împăcarea cu cei din jur – Se spune că postul trebuie început cu inima curată, așa că în această zi se obișnuiește să ne cerem iertare de la cei din jur.
• Jocuri și tradiții populare – În unele zone, tinerii organizează jocuri și petreceri înainte de perioada de restricție a postului.

Această zi face parte dintr-o tradiție mai largă, alături de Lăsata Secului pentru carne, care are loc cu o săptămână înainte, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți.

În timpul Postului Mare, credincioşii se abţin de la carne, lactate, ouă şi alte produse animale, urmând o foarte strictă rigoare alimentară.

Excepţie fac Buna Vestire (25 martie) şi Duminica Floriilor (13 aprilie), zile în care este permis consumul de peşte.

Dincolo de această restricţie, postul presupune o intensificare a vieţii spirituale prin participarea la slujbe, rugăciune, spovedanie şi împărtăşanie, precum şi o perioadă de introspecţie şi de apropiere de ceilalţi.

Postul Paștelui 2025. Cum se ține post

Tradiţia actuală a Bisericii precizează că în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă – din Săptămâna Patimilor,
• la felmiercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Anul acesta, bucuria va fi sporită și de faptul că toți creștinii sărbătoresc Paștele în aceeași zi, la 20 aprilie.

Postul Paștelui 2025 : 3 martie – 19 aprilie

• Floriile sunt în 13 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 14-18 aprilie.
• Prima zi de Paște: 20 aprilie (Învierea Domnului)
• A doua zi de Paște: 21 aprilie (Darul Învierii)
• A treia zi de Paște: 22 aprilie (Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim)
• În 23 aprilie este Sfântul Mucenic Gheorghe.

Acest sfânt s-a născut în insula Naxos din părinţi binecredincioşi primind la botez numele Nicolae. Din fragedă pruncie a avut o aleasă înclinaţie spre cele duhovniceşti, fiind adesea găsit în paraclisul Sfântului Nicolae aflat pe moşia părinţilor unde înfăşurat într-un cerceaf petrecea timp îndelungat cântând toate cântările bisericeşti ştiute de dânsul.

După adormirea tatălui său, pe când Nicolae avea 19 ani, se mută împreună cu mama şi sora sa în Atena, iar la vârsta de 28 de ani se căsători, dobândind un copil. În 1879, fu hirotonit diacon, iar în 1884, preot. După plecarea soţiei sale la cele veşnice, vreme de 50 de ani, a liturghisit zilnic, timp în care nu s-a îmbolnăvit niciodată, de la 8 dimineaţa până la 2 sau 3 după-amiaza. Frânt de oboseală, mergea pe la casele celor apropiaţi ai săi şi se odihnea puţin aşezat într-un fotoliu. Seara, la ora 9, ajungea la una dintre biserici unde începea privegherea. Mânca în fiecare zi seara, iar în toate posturile mânca fără untdelemn. De praznice cânta paraclisele lor până la Odovanie. Bucuria şi viaţa sa au fost să slăvească pe Dumnezeu ziua şi noaptea, să săvârşească Liturghii, privegheri, Vecernii, Paraclise, agheasmă, Sfinte Masluri, Parastase.

Diferitele bisericuţe unde liturghisea sfântul părinte erau pentru mulţi mângâiere şi scăpare. Ani întregi purta cu sine pomelnicele primite în fiecare zi. Din nemăsurata sa iubire pentru cei trecuţi la cele veşnice, avea pomelnice îngălbenite de vreme la care adăuga mereu altele pe care le citea cu purtare de grijă părintească la fiecare Liturghie. Astfel, prin râvna sa, mulţi vor fi dobândit loc în Împărăţia Cerurilor. Ajuta familii nevoiaşe, văduve, orfani, mai ales pe văduvele tinere, deoarece sărăcia le împingea la stricăciune, tineri pentru a-şi plăti studiile. Şoferii de taxiuri îl duceau fără bani ştiind că cel care îl ducea pe sfântul părinte se bucura de mult câşting în ziua aceea.

Din tot ce făcea şi vorbea, se vedea că nu are nici o idee despre sfinţenia sa, căci lacrima pentru păcatele lui nu lipseau din ochii lui, deşi încerca să trăiască ascuns şi singur. Toate neajunsurile primite de la oameni le primea cu îndelungă răbdare, tăcere şi rugăciune, Dumnezeu de multe ori săvârşind minuni cu nevoitorul său plin de simplitate. A

stfel petrecu sfântul părinte o jumătate de veac, fără zgomot, neştiut de nimeni, însă avându-i în inima sa pe toţi, făcând din inima Atenei adevărată pustie şi umplând-o cu mireasma rugăciunii precum sihaştri de odinioară pustia. În anul 1932, plecă la cele veşnice, fiind îngropat, iar la vreme rânduită fiind aflat nestricat, răspândind bună mireasmă şi savarsind mulţime de minuni celor ce i se roagă cu credinţă.

Trecerea sa în rândul sfinţilor s-a săvârșit la 23 iulie 1992.

Misiune specială a pompierilor botoșăneni în patru comune din județ. Aceștia au oferit locuitorilor din Răuseni, Hlipiceni, Todireni și Lunca mărțișoare și sfaturi utile pentru prevenirea situațiilor de urgență.

Pompierii le-au explicat ce trebuie să facă pentru a elimina riscul de incendiu din locuințe și gospodării, dar și cum să se comporte atunci când descoperă muniție rămasă neexplodată. Importanța instalării unor detectoare de fum și gaz în locuințe a fost un alt subiect abordat.

Salvatorii le-au reamintit și modul de comportare înainte, pe timpul și după producerea unui cutremur sau inundație.

Cei mai încântați au fost copiii. Aceștia au avut ocazia să vadă, îndeaproape, autospecialele de descarcarcerare, pirotehnică și hidroperforare, au aflat la ce se folosește fiecare accesoriu în parte și au probat echipamentele de protecție folosite pe timpul intervențiilor. Adolescenții au fost indemnați să urmeze cursurile Școlii de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldești sau Facultății de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București.

Activitatea a fost primită cu entuziasm de către locuitori, care au apreciat atât gestul simbolic al pompierilor, cât și informațiile utile primite. Astfel de inițiative contribuie la consolidarea relației dintre pompieri și comunitate și la creșterea gradului de pregătire a populației în domeniul situațiilor de urgență/

Activitățile au fost organizate cu sprijinul Primăriilor Răuseni, Hlipiceni, Todireni și Lunca, dar și a Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență Răuseni, Hlipiceni, Todireni și Lunca, în contextul „Săptămânii Protecției Civile”.

Vă reamintim că, sub sloganul „Împreună, mai pregătiți”, în perioada 26 februarie – 04 martie a.c., la nivelul județului Botoșani vor fi organizate o serie de acțiuni de informare și educare preventivă și exerciții de evacuare, în cooperare cu Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență.

Mâine, între orele 09:00 – 12:00, vor fi organizate acțiuni de informare și educare preventivă în fața Bazarului din orașul Flămânzi, dar și în lăcașurile de cult din județ.

Împreună, suntem mai pregătiți în fața riscurilor și de aceea vă invităm să fiți alături de noi, să ne urmăriți pe pagina de internet: https://isubt.igsu.ro/, paginile de socializare și portalul fiipregătit.ro pentru a afla informații utile despre cum pot fi prevenite.