Temperaturile vor fi mai ridicate în cursul săptămânii viitoare decât media specifică acestei perioade, pe întreg teritoriul României. Ulterior, se prognozează că temperaturile se vor apropia de normal, iar în ultimele două săptămâni ale lunii mai se vor înregistra din nou valori termice peste medie, conform previziunilor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) pentru perioada 29 aprilie – 27 mai 2024, relatează agerpres.ro.

În ultimele două săptămâni din luna mai, temperatura medie a aerului va avea valori uşor peste cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţării.

În intervalul analizat de meteorologi, cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale în aproape toate regiunile ţării.

Publicitate

Astfel, în săptămâna 29 aprilie – 6 mai 2024, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în general în jurul celor specifice pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării.

În săptămâna 6 – 13 mai 2024, temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, iar regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în majoritatea regiunilor, posibil uşor excedentar în zonele montane.

Estimările meteorologice pentru următoarea săptămână din mai, respectiv 13 – 20 mai 2024, arată o temperatura medie a aerului care va avea valori uşor peste cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale
pentru acest interval, în toate regiunile.

Publicitate

În ultima săptămână de prognoză, 20 – 27 mai 2024, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, iar regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

Estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2004-2023.

Potrivit ANM, fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.

Publicitate

Nova Apaserv S.A., furnizorul de apă de la Botoșani, a anunțat astăzi că intervenția la o avarie lasă fără apă trei localități și o bună parte din municipiul Dorohoi până luni, după care restricțiile vor fi aplicate doar pe perioada nopții.

Urmare a avariei produse în zona localității Leorda pe conducta din oțel Ø 400 mm, remediată operativ de echipele S.C. Nova Apaserv S.A., și având în vedere că umplerea rezervoarelor de la Dealu Mare și reechilibrarea sistemului sunt operațiuni ce trebuie să se facă lent și treptat, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani va restricționa furnizarea apei până luni 29 aprilie 2024, ora 08:00, către utilizatorii din localitățile, Broscăuți, Corlăteni, Șendriceni – Pascari, inclusiv în municipiul Dorohoi zonele: Gării, Titulescu, Trestiana și Satul Nou.

Ulterior, în perioada 29-30.04.2024 restricțiile se vor face doar pe perioada nopții.

Publicitate

“Ne cerem scuze pentru disconfortul creat prin această intervenție accidentală produsă ca urmare a vechimii și uzurii conductei!”, a transmis S.C. Nova Apaserv S.A.

Poliţiştii de frontieră botoşăneni au depistat, pe suprafaţa râului Prut, aproximativ 500 metri de plase monofilament, care au fost îndepărtate de pe luciul de apă.

În ultima săptămână, poliţiştii de frontieră botoșăneni care executau misiuni de patrulare pe râul Prut sau în cooperare cu reprezentanți ai A.J.V.P.S. Botoșani, cu ambarcaţiile din dotare, au observat plase de pescuit, în lungime totală de aproximativ 500 metri, de tip monofilament, ce aveau ochiul de plasă sub dimensiunile admise de lege.

Poliţiştii de frontieră botoşăneni au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, iar peştii prinşi în ele au fost redaţi mediului natural acvatic.

Publicitate

“Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunii de producere, import, deţinere, comercializare sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament”, a transmis purtătorul de cuvânt al S.T.P.F. Botoșani, comisar şef de poliţie Răcnea Minodora.

Sărbătoarea Floriilor, moment în care credincioșii celebrează intrarea Domnului în Ierusalim, este plină de tradiții, obiceiuri și superstiții care se leagă de această perioadă a anului și de renașterea naturii, relatează alba24.ro. Duminica Floriilor, cunoscută și sub numele de Duminica Stâlpărilor (o referire la ramurile de salcie sau măslin folosite pentru a-l întâmpina pe Iisus la intrarea sa în Ierusalim), este marcată cu o săptămână înaintea Învierii Domnului.

Simbolizează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat.

De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după lege că este Mesia, Mântuitorul lumii.

Publicitate

Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: ‘Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului’.

Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei.

Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine, potrivit Agerpres.

Publicitate

De Florii își sărbătoresc ziua onomastica toti cei care, la botez, au primit nume de flori.

Tradiții și obiceiuri

„Floriile“ amintesc de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“.

După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, sunt puse pe morminte sau într-un loc curat.

Publicitate

Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată.

Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi „Moşii de Florii” sau „Lazărul”, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană.

Publicitate

De Florii se mănâncă peşte. Este a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Superstiții

La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze.

Cu ramurile de salcie sfințite, unii oameni se încing la mijloc, pentru a scăpa de durere.

De Florii, fetele puteau afla dacă se vor căsători sau nu în acel an. Puneau o oglindă și o cămașă curată sub un pom altoit. Când răsărea soarele, le foloseau pentru farmece de noroc în dragoste.

În unele zone, fetele fierbeau busuioc în apă, la miezul nopții. Dimineața se spălau pe cap cu această apă, ca să aibă păr frumos. Apoi turnau apa la rădăcina unui pom, ca să se uite băieții după ele ca după un copac înflorit.

Se spunea că cine se spală pe cap fără apă descântată risca să albească.

Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.

Nu se spală pe cap, ca să nu înflorească la fel ca pomii.

Se mai spune că așa cum va fi vremea de Florii, va fi și de Paște.

Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi în ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât.

Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere.

În ziua de Florii nu se lucrează. În toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.