Sfânta Mare Muceniță Eufimia – 11 iulie

Sfânta Eufimia s-a născut în orașul Calcedon (orașul Kadikoy – Turcia) din părinții binecredincioși Filofron și Teodosiana. În anul 307, în timpul persecuției pornite de împăratul Dioclețian împotriva creștinilor, Sfânta Eufimia a fost denunțată guvernatorului Prisc că este creștină. Suferința ei a început în timpul serbării păgâne închinată zeului Ares, zeul războiului, la care trebuiau să participe toți locuitorii, și să aducă jertfă idolilor. Sfânta Eufimia a refuzat să participe la această sărbătoare păgână, s-a ascuns în munți, însă a fost prinsă împreună cu alți patruzeci și nouă de creștini și au fost aduși împreună înaintea guvernatorului Prisc pentru a fi judecați. Refuzând să aducă jertfă idolilor, Sfânta a fost supusă numeroaselor chinuri, însă prin minune dumnezeiască un înger al Domnului îi vindeca rănile, fapt pentru care guvernatorul a acuzat-o de vrăjitorie. Primind poruncă să o arunce pe sfântă într-un cuptor înroșit, ostașii Victor și Sosten au fost opriți de îngerii lui Dumnezeu, fapt pentru care cei doi ostași s-au convertit la creștinism și au primit moarte mucenicească din porunca guvernatorului Prisc. Alți doi ostași, Cezar și Varus, au ascultat porunca guvernatorului și au aruncat-o în cuptor, fapt pentru care au fost pedepsiți de către Dumnezeu. Neavând nici o arsură, sfânta muceniță a fost scoasă din cuptor și întemnițată. A doua zi dimineața, a fost adusă din nou în fața guvernatorului și supusă supliciilor. În cele din urmă, Sfânta Eufimia a suferit moarte martirică fiind aruncată animalelor sălbatice. Trupul sfintei a fost luat de părinții ei și îngropat în afara orașului; mai târziu creștinii au dezgropat sfintele ei moaște și le-au așezat evlavie în biserica zidită în Calcedon, în numele ei. Sinodul al IV-lea Ecumenic din anul 451 s-a ținut în biserica sfintei mucenițe Eufimia din Calcedon. Moaștele sfintei mucenițe Eufimia au fost mutate din Calcedon în biserica Sfintei Sofia din Constantinopol. Împărat Constantin Copronim (741-775), luptător împotriva sfintelor icoane, voia să le arunce în mare, însă prin minune dumnezeiască au fost păzite. O parte din sfintele moaște se află în orașul Silviri (pe coasta apuseană a Mării Marmara), iar o altă parte se află în Pari uns.

În fiecare joi și vineri după-amiază, la Căsuțele „Sf. Irina” de la Biserica Pacea din Botoșani e forfotă mare. Sacii plini de haine, încălțăminte, jucării sau pături sunt descărcați cu grijă, sortați, aranjați și apoi împărțiți cu inima deschisă celor care au nevoie. Zeci de familii din tot județul vin aici să își aleagă ceva de îmbrăcat, o pereche de pantofi pentru copil sau o jucărie care să-i facă ziua mai senină.

Pentru voluntarii care organizează aceste acțiuni, totul se reduce la un principiu simplu: dar din dar se face rai. O mână de ajutor oferită la timp poate schimba nu doar o zi, ci o viață întreagă.

„Nu cerem nimic în schimb. Ne bucurăm doar să vedem oamenii plecând cu ce au nevoie și cu un zâmbet în plus”, spun cei care sortau azi peste 120 de saci cu haine și încălțăminte. Donațiile nu se opresc niciodată, iar efortul e uriaș. Fiecare articol trebuie verificat, aranjat, etichetat, iar totul se face cu migală și răbdare.

Voluntarii sunt inima acestui loc, iar între ei este mereu sufletul acestei acțiuni, preoteasa Anamaria Macuc. Mulți vin după serviciu, alții își iau din timpul liber. Unii sunt pensionari, bolnavi, dar nu lipsesc – pentru că știu cât contează să fii acolo pentru cel de lângă tine. „Lucrăm și pe caniculă, și în frig. Ne obosim, dar nu ne lăsăm. Așa trebuie să fie”, povestește Anamaria Macuc, ștergându-și fruntea.

Ajutorul oferit nu se limitează doar la haine și încălțăminte. Familiile primesc alimente neperisabile, lapte praf pentru bebeluși, scutece, pătuțuri, cărucioare, saltele antiescare pentru bolnavi. Tot ce poate aduce puțină alinare în viața celor care nu au nimic.

„Ne străduim să dăm totul cât mai repede, să ajungă unde trebuie. Și vrem ca cei care primesc să fie oameni care chiar au nevoie și știu să prețuiască ce primesc”, spun organizatorii.

Dar vara aceasta e mai aglomerată ca niciodată. Biserica Pacea e încă în șantier, iar în perioada 1–15 august acolo va funcționa gratuit o Școală de vară pentru peste 100 de copii. Spațiul e limitat și trebuie eliberat și organizat cât mai bine.

Din acest motiv, între 15 iulie și 15 august, Căsuțele „Sf. Irina” vor accepta doar donații punctuale – pentru cazuri sociale grave sau nevoi urgente, cum sunt alimentele, scutecele, laptele praf sau echipamentele medicale.

„Nu vrem să refuzăm pe nimeni, dar nu mai avem loc să le primim pe toate. Avem nevoie de înțelegere și sprijin. Nu e ușor să organizăm în același timp ajutor pentru copii din orfelinate, mame singure, bătrâni din azile, oameni bolnavi, tineri care se căsătoresc și n-au cu ce se îmbrăca”, mărturisesc voluntarii.

Deși e greu, nu renunță. Pentru că aici s-a înțeles un lucru simplu și profund: dar din dar se face rai. Și raiul se construiește cu mâinile și inimile oamenilor care nu rămân indiferenți.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE, relatează mediafax.ro.

„Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român.

A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan.

De asemenea, România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune ”, a mai spus Bogdan Ivan.

El a cerut o analiză la ANRE. „Scopul este să scădem prețurile”, a adăugat ministrul Energiei.

Ministrul Ivan a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.

O metodă implementată de specialiștii în educație din județul Botoșani a dus la o creștere semnificativă a rezultatelor elevilor la Evaluarea Națională. Rata de promovare a urcat cu 10%, iar școlile din mediul rural, unde mulți elevi obțineau note sub 5, au înregistrat progrese remarcabile, relatează adevărul.ro.

A primit deja un nume, „Metoda Botoșani”, și a fost aplicată tuturor elevilor de clasa a VIII-a din județ. Aceasta a dat rezultate spectaculoase inclusiv la școlile din mediul rural unde de obicei mulți elevi nu reușeau să obțină nici măcar nota 5. Deși la Botoșani nu a fost înregistrată nicio medie de 10, anul acesta, rezultatele elevilor de nivel mediu și slab au crescut, ceea ce este un plus extraordinar pentru învățământul de masă. Botoșaniul a reușit să urce un loc în clasamentul pe Moldova și să se apropie de județele cu rezultate foarte bune.

„Trebuiau luate neapărat măsuri”

Județul Botoșani a avut o rată modestă de promovare a Evaluării Naționale. Adică avea un procent destul de mic de elevi care reușeau să obțină nota cinci sau peste nota cinci la probele de examen. Mai ales în mediul rural erau școli cu mulți elevi cu note de 2 și 3. În anul 2024, de exemplu, s-a aflat pe penultimul loc în Moldova cu 65.3% elevi cu medii peste 5 la Evaluare Națională.

Rezultatele slabe i-au determinat pe cei de la Inspectoratul Școlar Județean să caute metode de a remedia situația. După analize și consultări prelungite s-a găsit o soluție care a fost aplicată pe tot parcursul anului școlar 2024-2025, ce îmbină metode tradiționale de tipul „repetiția este mama învățăturii”, cu cele moderne de tipul analizelor și strategilor educaționale, inclusiv cu procese de follow-up. „Trebuiau luate neapărat măsuri. A fost o muncă de un an de zile, începută cu o analiză a ultimilor doi ani la Evaluare Națională și elaborare unei strategii. A fost un efort colectiv, inspectorat, profesori, elevi, părinți”, spune Bogdan Suruciuc, inspector școlar general la Botoșani. Așa s-a născut un soi de „metodă Botoșani”, un demers unic în perioada acesta, în România. Aparent, metoda este simplă.

A fost vorba despre un test inițial standardizat, cu subiect unic, la nivelul județului Botoșani, dat de toți elevii de-a VIII a la începutul anului școlar. Mai apoi au fost adăugate alte două simulări ale Evaluării Naționale, la nivel județean, pe lângă cea națională. Adică în total a fost vorba despre trei simulări, două județene și una națională, dar și un test standard, tot la nivel județean. „Ne-am gândit să implementăm următoarele măsuri în sistemul de învățământ botoșănean la nivelul clasei a VIII a. Este vorba despre testarea standardizată la clasa a VIII a cu subiect unic o dată la începutul anului școlar. Au urmat apoi două examene de simulare, la nivel județean, pe lângă simularea de la nivel național. A presupus un efort consistent”, adaugă Bogdan Suruciuc.

„S-a putut indentifica nivelul real al elevilor”

Această metodă a presupus nenumărate analize, planuri și măsuri. S-a început metodic cu testul inițial standardizat pentru a se afla nivelul real al elevilor. Subiectele au fost unice la nivelul întregului județ, iar testele nu au fost corectate de profesorii de la clasă, ci de cadre didactice din tot județul. Tocmai pentru a avea parte de o analiză obiectivă a rezultatelor și a nivelului de pregătire.

„S-a făcut o evaluare obiectivă a nivelului de pregătire al elevilor. Lucrările nu au fost corectate de profesorul de la clasă, ci de alți profesori. Și atunci se poate identifica nivelul real al copiilor. În baza rezultatelor care s-au obținut au putut fi identificate o serie de puncte slabe și puncte tari care să poată fi analizate și de aici să se poată desprindă o serie de planuri și măsuri care să ducă la îmbunătățirea nivelului de pregătire al elevilor”, precizează Mihaela Filip, director al Școlii Gimnaziale Numărul 13, Botoșani. După testul inițial, profesorii au putut vedea unde trebuie să insiste cu pregătirea elevilor. Simulările județene au venit ca un feedback, care i-au ajutat pe profesori să vadă dacă au reușit să-și atingă obiectivele, unde persistă lacunele și cum să procedeze.

„Atunci am putut să ne dăm seama mult mai repede de punctele slabe ale lor, de aspectele pe care le stăpânesc bine. De la o simulare la cealaltă, am putut alege metodele potrivite pentru a înregistra un progres real”, precizează profesorul de Limba română, Simona Gavril. Fiecare rezultat la testări și simulări a însemnat pentru profesori feedback-uri, prognoze, măsuri. „Am avut o prognoză, un feedback al rezultatelor și am știut ce să facem în continuare în funcție de fiecare rezultat al simulărilor. Dar a necesitat și un efort din partea noastră”, spune și Mihaela Airinei, profesor de Limba și literatura română.

Elevii obișnuiți cu evaluarile

Această metodă a fost de un real folos mai ales pentru elevi, spun profesorii. Aceștia s-au familiarizat cu subiectele, au învățat să se încadreze în timp și cum să abordeze examenul. Unii profesori spun că a fost și o adevărată pregătire psihologică pentru elevi.

„Putem trage concluzia că ele au fost un lucru de ajutor în evoluția copiilor. I-au ajutat să se familiarizeze cu cerințele examenului atât al modului în care se desfășoară, al tipului de subiecte care se aplică. Copiii au învățat să-și gestioneze timpul, au învățat să-și gestioneze stresul, pentru că orice formă de evaluare implică stres. Iar copilul dacă este pus în repetate rânduri în această situație, învață cum anume poate să abordeze acest stres. Învață să privească altfel cerințele subiectului”, adaugă Mihaela Filip.

„Putem spune că avem rezultate mulțumitoare”

După Evaluarea Națională din această vară se poate spune că „metoda Botoșani” a dat rezultate uimitoare. Procentul elevilor care au obținut peste cinci la probele de examen a crescut cu peste 10%.. Adică, din cei 3361 de elevi care au participat la Evaluarea Națională în județul Botoșani, 2533 de candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5, rezultând un procent de 75.4% cu 10.1%, mai mare decât anul precedent. Totodată numărul școlilor cu 100% de elevi cu note peste 5 a crescut spectaculos. Anul trecut au fost doar trei școli cu zero elevi cu note sub cinci, în timp ce anul acesta numărul lor a crescut la 11. Multe dintre acestea din mediul rural, acolo unde se înregistrau an de an rezultate slabe.

„Clar este loc de mai bine, dar se vede că măsurile pe care le-am introdus în acest an în sistemul de învățământ botoșănean la nivelul clasei a VIII-a au dat roade. Am crescut față de anul trecut cu peste 10% și ne bucurăm în primul rând pentru elevi pentru că am putut să-i conștientizăm să învețe. Avem în acest an, iarăși printr-o comparație cu anul școlar trecut, unde am avut doar trei unități cu promovabilitate sută la sută, anul acesta avem 11 unități, inclusiv din mediul rural”, afirmă inspectorul școlar general de la Botoșani.

Deși nu a avut nicio medie de 10 la Evaluare Națională, au crescut multe notele obținute de elevii de nivel mediu. Zece elevi au obținut nota 10 la una dintre probe, adică doi la Limba și literatura română și opt la Matematică.