Connect with us

Actualitate

16 septembrie: Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon

Publicat

Publicitate

Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon este marcată, anual, la 16 septembrie. În 2023, tema zilei este „Montreal Protocol: fixing the ozone layer and reducing climate change”, potrivit https://ozone.unep.org/, fiind marcate realizările Protocolului de la Montreal în repararea stratului de ozon şi reducerea schimbărilor climatice.

Protocolul de la Montreal (la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon adoptată şi semnată de 28 de ţări la 22 martie 1985) pentru protejarea stratului de ozon prin eliminarea treptată a substanţelor chimice care îl epuizează, respectiv a clorofluorocarburilor (CFC), a fost semnat la 16 septembrie 1987. Această eliminare treptată include atât producţia, cât şi consumul de substanţe care diminuează stratul de ozon (ODS).

Protocolul de la Montreal a suferit o serie de modificări prin semnarea unor amendamente: Amendamentul de la Londra (1990; intrat în vigoare la 10 august 1992), Amendamentul de la Copenhaga (1992; intrat în vigoare la 14 iunie 1994), Amendamentul de la Montreal (1997; intrat în vigoare la 10 noiembrie 1999) şi Amendamentul de la Beijing (1999; intrat în vigoare la 25 februarie 2002), potrivit https://ozone.unep.org/.

Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal deveneau, la 16 septembrie 2009, primele tratate din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, care erau universal ratificate, potrivit https://www.un.org/.

La 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare un nou amendament – Amendamentul de la Kigali, Rwanda, adoptat la 15 octombrie 2016 – în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC), gaze cu efect de seră cu potenţial puternic de încălzire climatică şi dăunătoare mediului.

Cea mai recentă actualizare a Grupului de Evaluare Ştiinţifică a Protocolului de la Montreal a confirmat că recuperarea stratului de ozon este pe drumul cel bun, iar nivelurile de ozon sunt de aşteptat să revină la nivelurile din 1980, până în jurul anului 2066, în Antarctica. Prin interzicerea substanţelor care epuizează stratul de ozon, ceea ce permite, apoi, refacerea lentă a acestuia, tratatul protejează, de asemenea, milioane de oameni de cancerul de piele şi de cataractă oculară, protejează ecosistemele şi încetineşte schimbările climatice – deoarece multe substanţe care epuizează stratul de ozon sunt şi gaze ce provoacă încălzirea climei.

Publicitate

Cu toate acestea, munca şi beneficiile Protocolului de la Montreal sunt departe de a fi încheiate. Amendamentul de la Kigali, din 2016, urmăreşte să reducă treptat producţia şi consumul de hidrofluorocarburi (HFC) – gaze puternice de încălzire a climei care au înlocuit substanţele care epuizează stratul de ozon în industria de răcire. Ratificarea universală a amendamentului şi punerea în aplicare integrală sunt cruciale, din mai multe motive.

Planeta se încălzeşte, ceea ce creşte nevoia de aer condiţionat în case, şcoli şi locuri de muncă. În acelaşi timp, extinderea accesului la lanţul frigorific durabil – pentru a menţine alimentele proaspete şi vaccinurile viabile – este esenţială pentru a îndeplini aspiraţiile de dezvoltare durabilă. Această creştere a răcirii trebuie să fie durabilă, ceea ce înseamnă atât găsirea de alternative sigure şi ecologice la HFC, cât şi creşterea eficienţei energetice a echipamentelor de răcire. Prin eliminarea treptată a HFC, Amendamentul de la Kigali poate duce la evitarea încălzirii cu până la 0,5°C până în 2100. Implementarea măsurilor de eficienţă energetică ar putea dubla această cifră, conform https://ozone.unep.org/.

Ozonul este un strat fragil de gaz, format din trei atomi de oxigen, situat în zonele superioare ale atmosferei, în stratosferă, la o altitudine cuprinsă între 19 şi 48 km, cu rolul de a proteja Pământul de razele ultraviolete (UV) ale soarelui. De-a lungul timpului, viaţa pe Pământ s-a adaptat la un anumit nivel de radiaţii UV, creşterea nivelului acestora putând provoca distrugerea treptată a organismelor şi a ecosistemelor.

În 1974, chimiştii Sherwood Rowland şi Mario Molina, de la Universitatea Irvine din California, au publicat un articol care detalia reacţiile asupra stratului de ozon al gazelor clorofluorocarbonate (CFC) sau freoni, gaze utilizate în mod obişnuit în spray-urile cu aerosoli şi ca lichide de răcire în frigidere. Pe măsură ce ajung în stratosferă, razele UV ale soarelui descompun CFC-urile în substanţe care conţin clor. În 1985, o echipă de oameni de ştiinţă englezi a descoperit o gaură în stratul de ozon peste Antarctica, care a fost ulterior legată de CFC-uri. „Gaura” este, de fapt, o zonă a stratosferei cu concentraţii extrem de scăzute de ozon care reapare în fiecare an la începutul primăverii emisferei sudice (din august până în octombrie). Primăvara aduce lumina soarelui, care eliberează clor în norii stratosferici, arată https://www.nationalgeographic.com/.

Oamenii de ştiinţă, cărora li s-a alăturat şi Paul J. Crutzen, au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie, în 1995, o recompensă acordată „pentru munca lor în chimia atmosferică, în special în ceea ce priveşte formarea şi descompunerea ozonului”, potrivit https://www.nobelprize.org/. Cercetarea inovatoare a concluzionat că atmosfera are o „capacitate finită de absorbţie a atomilor de clor” din stratosferă. Un atom de clor poate distruge mai mult de 100.000 de molecule de ozon, potrivit Agenţiei SUA pentru Protecţia Mediului, epuizând ozonul mult mai repede decât poate fi înlocuit.

În 1994, prin Rezoluţia nr. 49/114, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 16 septembrie, data la care a fost semnat Protocolul de la Montreal, drept Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să sărbătorească prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale, se arată pe site-ul oficial al ONU.

România a aderat la Convenţia de la Viena şi la Protocolul de la Montreal prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993. Totodată, a acceptat amendamentele amintite mai sus, inclusiv pe cel adoptat la Kigali în 2016, prin Legea nr.30 din 27 martie 2020, potrivit https://www.cdep.ro/. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Grav accident rutier la Dorobanți: Trei persoane, printre care un adolescent, transportate la spital

Publicat

Publicitate

Salvatorii botoșăneni au intervenit în această după-amiază la un accident rutier produs în localitatea Dorobanți, în care au fost implicate două autovehicule. 

La fața locului au fost mobilizați pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de descarcerare și una de stingere, un echipaj SMURD de prim ajutor, echipajul de Terapie Intensivă Mobilă SMURD și o ambulanță din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță.

Patru persoane au fost evaluate medical la locul evenimentului, iar trei dintre ele – două femei și un minor de 16 ani – au fost preluate și transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au intervenit și pentru înlăturarea pericolului de incendiu, deconectând bornele bateriilor celor două vehicule implicate.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani reamintește șoferilor să manifeste prudență la volan și să respecte regulile de circulație, pentru siguranța lor și a celorlalți participanți la trafic.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Economie

Surprizele lui Bolojan: Ce prețuri ar putea avea motorina și benzina la pompă, de la 1 august

Publicat

Publicitate

Benzina și motorina se vor scumpi semnificativ de la 1 august, după ce prețurile medii la pompă de marți, 8 iulie 2025, sunt de 7,10 lei/litru pentru benzină și 7,40 lei/litru pentru motorină, relatează alba24.ro.

Așadar, prețul combustibilului va crește începând cu 1 august, ca urmare a majorării accizei cu 10%. Măsura face parte dintr-un pachet de creșteri fiscale adoptat de guvernul Bolojan, care include și majorarea TVA-ului de la 19% la 21%, cu scopul de a crește veniturile la buget, scrie Mediafax.

Majorările vizează, pe lângă carburanți, și alte produse accizabile, precum alcoolul, tutunul și produsele cu conținut ridicat de zahăr.

Creșterea accizei la carburanți va avea un impact direct asupra prețului la pompă, cu posibile efecte în lanț asupra costurilor de transport și asupra prețurilor de consum.

Carburanții se scumpesc de la 1 august: Prețul se va apropia de pragul de 8 lei/litru

Scumpirea va avea un impact direct asupra prețurilor la pompă. Marți, 8 iulie, prețul mediu al benzinei standard era de 7,10 lei/litru, iar al motorinei standard, de 7,40 lei/litru.

După aplicarea noilor taxe, estimările arată că litrul e combustibil s-ar scumpi cu aproximativ 70 de bani.

Publicitate

Prețurile exacte de la 1 august depind și de alți factori, precum cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar sau evoluțiile cererii și ofertei din sectorul energetic.

Pentru a atenua impactul asupra companiilor de transport, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va introduce o schemă de restituire parțială a accizei majorate, destinată firmelor care efectuează transport de mărfuri și persoane pe teritoriul României.

Ce este acciza la carburanți și care este nivelul ei

Acciza la carburanți în România reprezintă un impozit indirect aplicat asupra combustibililor (benzină, motorină, LPG, etc.), care este inclusă în prețul de vânzare al acestora.

Acest impozit este reglementat de legislația europeană și națională și are scopul de a contribui la veniturile bugetului de stat, dar și de a încuraja utilizarea mai eficientă a energiei și de a reduce emisiile de carbon.

În România, acciza la carburanți este reglementată de Codul Fiscal și este calculată pe litru de combustibil.

Sumele percepute variază în funcție de tipul de carburant. În general, accizele sunt ajustate periodic, fie pentru a ține cont de inflație, fie pentru a se conforma reglementărilor europene.

Citeste mai mult

Eveniment

Accident pe Calea Națională din Botoșani: Doi copii și părinții lor au ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Un accident rutier produs în această după-amiază pe strada Calea Națională din municipiul Botoșani s-a soldat cu rănirea a doi copii și a părinților acestora. În coliziune au fost implicate două autoturisme.

La fața locului au intervenit pompierii Detașamentului Botoșani cu o autospecială de descarcerare, o autospecială de stingere, un echipaj de prim ajutor SMURD și o ambulanță a Serviciului Județean de Ambulanță.

Echipajele de intervenție au constatat că nu existau persoane încarcerate. Cei doi minori și părinții lor, aflați într-una dintre mașinile implicate, au primit îngrijiri medicale la fața locului, fiind ulterior transportați la spital pentru investigații și tratament de specialitate.

Pompierii au acționat și pentru înlăturarea oricărui risc de incendiu, deconectând bornele bateriilor autoturismelor implicate.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

APEL LA SPRIJIN: Polițiștii caută un bărbat bănuit de comiterea unei infracțiuni grave

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Botoșani solicită sprijinul populației pentru identificarea unui bărbat bănuit de comiterea unei infracțiuni grave. Este vorba despre Gânj Emil, în vârstă de 37 de ani, din județul Mureș.

Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani a transmis un apel public prin care roagă cetățenii să contribuie la găsirea acestuia prin distribuirea fotografiei oficiale puse la dispoziție de autorități.

„Dacă îl vedeți, vă rugăm insistent să nu intrați în contact cu el și să apelați imediat numărul de urgență 112”, au transmis polițiștii.

Reprezentanții IPJ Botoșani precizează că orice informație poate fi utilă anchetei și potențial decisivă în localizarea persoanei căutate. Totodată, aceștia mulțumesc tuturor pentru sprijin și pentru spiritul civic demonstrat în astfel de situații.

Poliția reamintește că vigilența și cooperarea cetățenilor sunt esențiale pentru siguranța comunității.

Din câte se pare bărbatul ar fi ucis-o pe fosta iubită, iar apoi i-a incendiat casa. Cadavrul carbonizat al tinerii în vârstă de 23 de ani a fost găsit în casa incendiată. Crima a fost descoperită în cursul zilei de marți, 8 iulie 2025.

Publicitate

La scurt timp, bărbatul a devenit suspectul principal, însă acesta nu este de găsit. Drept urmare, polițiștii au apelat la ajutorul cetățenilor pentru a-l identifica.

Bărbatul avea pe numele său un ordin de protecție, tot din cauza faptelor de violență comise asupra femeii.

Suspectul este cunoscut ca o persoană violentă, are dosare de violenţă în familie, presupusa victimă a avut şi ordin de protecţie. El a făcut închisoare pentru omor, fiind eliberat în urmă cu peste cinci ani, au notat reporterii de la digi24.ro.

Anul trecut, pe numele agresorului a fost emis, în luna februarie, mandat de arestare preventivă în lipsă, într-un dosar în care era acuzat de violenţă în familie. În aceeaşi lună, presupusa victimă a cerut în instanţă emiterea unui ordin de protecţie, care să îi interzică bărbatului să se apropie de ea, însă tot ea a renunţat, Tribunalul Mureş luând act de decizia femeii de a renunţa la ordinul care îi interzicea agresorului să se apropie de ea.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending