Connect with us

Actualitate

16 septembrie: Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon

Publicat

Publicitate

Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon este marcată, anual, la 16 septembrie. În 2023, tema zilei este „Montreal Protocol: fixing the ozone layer and reducing climate change”, potrivit https://ozone.unep.org/, fiind marcate realizările Protocolului de la Montreal în repararea stratului de ozon şi reducerea schimbărilor climatice.

Protocolul de la Montreal (la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon adoptată şi semnată de 28 de ţări la 22 martie 1985) pentru protejarea stratului de ozon prin eliminarea treptată a substanţelor chimice care îl epuizează, respectiv a clorofluorocarburilor (CFC), a fost semnat la 16 septembrie 1987. Această eliminare treptată include atât producţia, cât şi consumul de substanţe care diminuează stratul de ozon (ODS).

Protocolul de la Montreal a suferit o serie de modificări prin semnarea unor amendamente: Amendamentul de la Londra (1990; intrat în vigoare la 10 august 1992), Amendamentul de la Copenhaga (1992; intrat în vigoare la 14 iunie 1994), Amendamentul de la Montreal (1997; intrat în vigoare la 10 noiembrie 1999) şi Amendamentul de la Beijing (1999; intrat în vigoare la 25 februarie 2002), potrivit https://ozone.unep.org/.

Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal deveneau, la 16 septembrie 2009, primele tratate din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, care erau universal ratificate, potrivit https://www.un.org/.

La 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare un nou amendament – Amendamentul de la Kigali, Rwanda, adoptat la 15 octombrie 2016 – în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC), gaze cu efect de seră cu potenţial puternic de încălzire climatică şi dăunătoare mediului.

Cea mai recentă actualizare a Grupului de Evaluare Ştiinţifică a Protocolului de la Montreal a confirmat că recuperarea stratului de ozon este pe drumul cel bun, iar nivelurile de ozon sunt de aşteptat să revină la nivelurile din 1980, până în jurul anului 2066, în Antarctica. Prin interzicerea substanţelor care epuizează stratul de ozon, ceea ce permite, apoi, refacerea lentă a acestuia, tratatul protejează, de asemenea, milioane de oameni de cancerul de piele şi de cataractă oculară, protejează ecosistemele şi încetineşte schimbările climatice – deoarece multe substanţe care epuizează stratul de ozon sunt şi gaze ce provoacă încălzirea climei.

Publicitate

Cu toate acestea, munca şi beneficiile Protocolului de la Montreal sunt departe de a fi încheiate. Amendamentul de la Kigali, din 2016, urmăreşte să reducă treptat producţia şi consumul de hidrofluorocarburi (HFC) – gaze puternice de încălzire a climei care au înlocuit substanţele care epuizează stratul de ozon în industria de răcire. Ratificarea universală a amendamentului şi punerea în aplicare integrală sunt cruciale, din mai multe motive.

Planeta se încălzeşte, ceea ce creşte nevoia de aer condiţionat în case, şcoli şi locuri de muncă. În acelaşi timp, extinderea accesului la lanţul frigorific durabil – pentru a menţine alimentele proaspete şi vaccinurile viabile – este esenţială pentru a îndeplini aspiraţiile de dezvoltare durabilă. Această creştere a răcirii trebuie să fie durabilă, ceea ce înseamnă atât găsirea de alternative sigure şi ecologice la HFC, cât şi creşterea eficienţei energetice a echipamentelor de răcire. Prin eliminarea treptată a HFC, Amendamentul de la Kigali poate duce la evitarea încălzirii cu până la 0,5°C până în 2100. Implementarea măsurilor de eficienţă energetică ar putea dubla această cifră, conform https://ozone.unep.org/.

Ozonul este un strat fragil de gaz, format din trei atomi de oxigen, situat în zonele superioare ale atmosferei, în stratosferă, la o altitudine cuprinsă între 19 şi 48 km, cu rolul de a proteja Pământul de razele ultraviolete (UV) ale soarelui. De-a lungul timpului, viaţa pe Pământ s-a adaptat la un anumit nivel de radiaţii UV, creşterea nivelului acestora putând provoca distrugerea treptată a organismelor şi a ecosistemelor.

În 1974, chimiştii Sherwood Rowland şi Mario Molina, de la Universitatea Irvine din California, au publicat un articol care detalia reacţiile asupra stratului de ozon al gazelor clorofluorocarbonate (CFC) sau freoni, gaze utilizate în mod obişnuit în spray-urile cu aerosoli şi ca lichide de răcire în frigidere. Pe măsură ce ajung în stratosferă, razele UV ale soarelui descompun CFC-urile în substanţe care conţin clor. În 1985, o echipă de oameni de ştiinţă englezi a descoperit o gaură în stratul de ozon peste Antarctica, care a fost ulterior legată de CFC-uri. „Gaura” este, de fapt, o zonă a stratosferei cu concentraţii extrem de scăzute de ozon care reapare în fiecare an la începutul primăverii emisferei sudice (din august până în octombrie). Primăvara aduce lumina soarelui, care eliberează clor în norii stratosferici, arată https://www.nationalgeographic.com/.

Oamenii de ştiinţă, cărora li s-a alăturat şi Paul J. Crutzen, au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie, în 1995, o recompensă acordată „pentru munca lor în chimia atmosferică, în special în ceea ce priveşte formarea şi descompunerea ozonului”, potrivit https://www.nobelprize.org/. Cercetarea inovatoare a concluzionat că atmosfera are o „capacitate finită de absorbţie a atomilor de clor” din stratosferă. Un atom de clor poate distruge mai mult de 100.000 de molecule de ozon, potrivit Agenţiei SUA pentru Protecţia Mediului, epuizând ozonul mult mai repede decât poate fi înlocuit.

În 1994, prin Rezoluţia nr. 49/114, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 16 septembrie, data la care a fost semnat Protocolul de la Montreal, drept Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să sărbătorească prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale, se arată pe site-ul oficial al ONU.

România a aderat la Convenţia de la Viena şi la Protocolul de la Montreal prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993. Totodată, a acceptat amendamentele amintite mai sus, inclusiv pe cel adoptat la Kigali în 2016, prin Legea nr.30 din 27 martie 2020, potrivit https://www.cdep.ro/. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pelerinaj pentru suflet la Sfințirea Catedralei Naționale: Un moment istoric pentru credincioșii din Botoșani

Publicat

Publicitate

În perioada 26–27 octombrie 2025, Protopopiatul Botoșani a organizat un pelerinaj la Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, un eveniment istoric pentru întreaga țară. Delegația botoșăneană a fost condusă de părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc și paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”.

Pentru credincioșii botoșăneni, pelerinajul a fost o trăire de suflet, un prilej de rugăciune și recunoștință față de Dumnezeu pentru împlinirea unui vis vechi de generații: ridicarea și sfințirea Catedralei Naționale, simbol al credinței și demnității poporului român.

Slujba de sfințire a fost oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, alături de ierarhii Sfântului Sinod, preoți, diaconi și zeci de mii de credincioși veniți din toate colțurile țării.

În ziua de 26 octombrie, când întreaga capitală a fost cuprinsă de emoție și rugăciune, Catedrala Mântuirii Neamului s-a arătat în toată splendoarea sa – o lucrare a credinței și a speranței, devenită realitate prin efortul și jertfa multor oameni.

„A fost o mare bucurie să fim părtași la acest moment unic. Catedrala Națională nu este doar o clădire, ci o dovadă a credinței și a unității noastre ca popor”, a spus părintele Daniel-Constantin Țăranu, la întoarcerea din pelerinaj.

Anul 2025 marchează și 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, iar sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului a fost cel mai important moment din acest an jubiliar.

Publicitate

După sfințire, Catedrala Națională va rămâne deschisă credincioșilor, pentru rugăciune și slujire liturgică.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: O femeie a murit după ce a fost lovită de o mașină

Publicat

Publicitate

Un accident rutier soldat cu moartea unei femei în vârstă de 67 de ani s-a produs în noaptea de luni spre marți pe DN 29, care face legătura între municipiile Botoșani și Suceava.

Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, femeia, care circula pe partea dreaptă a drumului, a fost lovită de un autoturism care se deplasa dinspre Botoșani spre Suceava.


Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES


‘Conducătorul auto se deplasa din direcția localității Baisa către localitatea Vlădeni și a acroșat pietonul care circula neregulamentar pe partea carosabilă’, a precizat IPJ.

În urma impactului, victima a fost proiectată în rigola betonată de pe marginea drumului, decedând pe loc. La fața locului a ajuns o ambulanță SMURD de terapie intensivă mobilă, însă echipajul nu a putut face nimic pentru a o salva.

Șoferul care a produs accidentul are 35 de ani și este cercetat pentru ucidere din culpă. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

PSD Botoșani: Cifrele eșecului lui Valeriu Iftime la conducerea CJ Botoșani

Publicat

Publicitate

Astăzi se împlinește un an de la preluarea conducerii Consiliului Județean Botoșani de către președintele PNL, Valeriu Iftime. Un an în care județul, în loc să evolueze așa cum a promis în campania electorală, a stagnat și chiar a regresat. Și asta în condițiile în care actualul președinte „a moștenit” de la Administrația Federovici proiecte de zeci de milioane de euro, atât din fonduri europene și PNRR, cât și din alte surse de finanțare națională.

„În doar un an, domnul președinte Valeriu Iftime a reușit să blocheze un mecanism care începuse să funcționeze. A coborât județul Botoșani de la performanță la mediocritate. A blocat dezvoltarea, a pierdut ritmul și, mai grav, a pierdut încrederea botoșănenilor. Iar aceste afirmații sunt susținute de execuția bugetară la 9 luni, care arată un grad de efectuare a plăților la Secțiunea de Dezvoltare de doar 29,6% — echivalentul a puțin peste 14 milioane de euro. Sumele sunt, de departe, cele mai mici din ultimii cinci ani și provin exclusiv din proiecte demarate de vechea administrație”, arată grupul consilierilor județeni ai PSD Botoșani.

Consilierii județeni PSD își bazează afirmațiile pe cifrele execuțiilor bugetare din anii precedenți. Astfel, în perioada ianuarie-septembrie a anului 2021, Consiliul Județean Botoșani, condus de Doina Federovici, a atras pentru proiectele de dezvoltare 17 milioane de euro, iar în aceeași perioadă din 2022 — 50 de milioane de euro, din care 33 de milioane au fost fonduri europene. De asemenea, în primele nouă luni ale anilor 2023 și 2024, valoarea proiectelor implementate de CJ Botoșani a fost de 26 de milioane de euro, respectiv 20 de milioane de euro.

„Vă place sau nu să recunoașteți, domnule Valeriu Iftime, sub conducerea doamnei președinte Doina Federovici, Consiliul Județean Botoșani a cunoscut o perioadă de dezvoltare fără precedent, de care suntem departe acum. Și nu o spunem noi, consilierii județeni ai PSD, ci cifrele execuției bugetare la 9 luni, pe care chiar dumneavoastră le-ați prezentat în ședința de ieri. Botoșaniul are nevoie de o administrație care muncește, nu care mimează. Are nevoie de lideri implicați, preocupați zi de zi de proiectele mici sau mari ale județului, nu de oameni care se laudă pe Facebook și TikTok”, se mai arată în poziția oficială a PSD Botoșani, care concluzionează: „După un an de mandat al lui Valeriu Iftime, bilanțul este clar: avem un județ blocat, proiecte întârziate și finanțări în pericol de a fi pierdute”.

(comunicat de presă)

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune rutieră pentru siguranța pietonilor, desfășurată în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

În perioada 20 – 26 octombrie 2025, polițiștii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au derulat o serie de acțiuni menite să sporească siguranța rutieră, având ca obiectiv principal prevenirea accidentelor în care sunt implicați pietonii.

Pe durata controalelor, echipajele de poliție au urmărit modul în care conducătorii auto respectă obligația de a acorda prioritate pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii, dar și comportamentul pietonilor în trafic — în special respectarea regulilor privind traversarea doar prin locurile marcate și semnalizate corespunzător.

În urma verificărilor, polițiștii au aplicat 334 de sancțiuni contravenționale pietonilor care au încălcat normele rutiere, cele mai frecvente abateri vizând traversarea neregulamentară sau deplasarea pe partea carosabilă în zone interzise.

Reprezentanții Serviciului Rutier Botoșani reamintesc că respectarea regulilor de circulație este esențială pentru protejarea vieții și integrității tuturor participanților la trafic, iar acțiunile de prevenire și control vor continua și în perioada următoare, pe principalele artere din județ.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending