Connect with us

Actualitate

16 septembrie: Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon

Publicat

Publicitate

Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon este marcată, anual, la 16 septembrie. În 2023, tema zilei este „Montreal Protocol: fixing the ozone layer and reducing climate change”, potrivit https://ozone.unep.org/, fiind marcate realizările Protocolului de la Montreal în repararea stratului de ozon şi reducerea schimbărilor climatice.

Protocolul de la Montreal (la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon adoptată şi semnată de 28 de ţări la 22 martie 1985) pentru protejarea stratului de ozon prin eliminarea treptată a substanţelor chimice care îl epuizează, respectiv a clorofluorocarburilor (CFC), a fost semnat la 16 septembrie 1987. Această eliminare treptată include atât producţia, cât şi consumul de substanţe care diminuează stratul de ozon (ODS).

Protocolul de la Montreal a suferit o serie de modificări prin semnarea unor amendamente: Amendamentul de la Londra (1990; intrat în vigoare la 10 august 1992), Amendamentul de la Copenhaga (1992; intrat în vigoare la 14 iunie 1994), Amendamentul de la Montreal (1997; intrat în vigoare la 10 noiembrie 1999) şi Amendamentul de la Beijing (1999; intrat în vigoare la 25 februarie 2002), potrivit https://ozone.unep.org/.

Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal deveneau, la 16 septembrie 2009, primele tratate din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, care erau universal ratificate, potrivit https://www.un.org/.

La 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare un nou amendament – Amendamentul de la Kigali, Rwanda, adoptat la 15 octombrie 2016 – în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC), gaze cu efect de seră cu potenţial puternic de încălzire climatică şi dăunătoare mediului.

Cea mai recentă actualizare a Grupului de Evaluare Ştiinţifică a Protocolului de la Montreal a confirmat că recuperarea stratului de ozon este pe drumul cel bun, iar nivelurile de ozon sunt de aşteptat să revină la nivelurile din 1980, până în jurul anului 2066, în Antarctica. Prin interzicerea substanţelor care epuizează stratul de ozon, ceea ce permite, apoi, refacerea lentă a acestuia, tratatul protejează, de asemenea, milioane de oameni de cancerul de piele şi de cataractă oculară, protejează ecosistemele şi încetineşte schimbările climatice – deoarece multe substanţe care epuizează stratul de ozon sunt şi gaze ce provoacă încălzirea climei.

Publicitate

Cu toate acestea, munca şi beneficiile Protocolului de la Montreal sunt departe de a fi încheiate. Amendamentul de la Kigali, din 2016, urmăreşte să reducă treptat producţia şi consumul de hidrofluorocarburi (HFC) – gaze puternice de încălzire a climei care au înlocuit substanţele care epuizează stratul de ozon în industria de răcire. Ratificarea universală a amendamentului şi punerea în aplicare integrală sunt cruciale, din mai multe motive.

Planeta se încălzeşte, ceea ce creşte nevoia de aer condiţionat în case, şcoli şi locuri de muncă. În acelaşi timp, extinderea accesului la lanţul frigorific durabil – pentru a menţine alimentele proaspete şi vaccinurile viabile – este esenţială pentru a îndeplini aspiraţiile de dezvoltare durabilă. Această creştere a răcirii trebuie să fie durabilă, ceea ce înseamnă atât găsirea de alternative sigure şi ecologice la HFC, cât şi creşterea eficienţei energetice a echipamentelor de răcire. Prin eliminarea treptată a HFC, Amendamentul de la Kigali poate duce la evitarea încălzirii cu până la 0,5°C până în 2100. Implementarea măsurilor de eficienţă energetică ar putea dubla această cifră, conform https://ozone.unep.org/.

Ozonul este un strat fragil de gaz, format din trei atomi de oxigen, situat în zonele superioare ale atmosferei, în stratosferă, la o altitudine cuprinsă între 19 şi 48 km, cu rolul de a proteja Pământul de razele ultraviolete (UV) ale soarelui. De-a lungul timpului, viaţa pe Pământ s-a adaptat la un anumit nivel de radiaţii UV, creşterea nivelului acestora putând provoca distrugerea treptată a organismelor şi a ecosistemelor.

În 1974, chimiştii Sherwood Rowland şi Mario Molina, de la Universitatea Irvine din California, au publicat un articol care detalia reacţiile asupra stratului de ozon al gazelor clorofluorocarbonate (CFC) sau freoni, gaze utilizate în mod obişnuit în spray-urile cu aerosoli şi ca lichide de răcire în frigidere. Pe măsură ce ajung în stratosferă, razele UV ale soarelui descompun CFC-urile în substanţe care conţin clor. În 1985, o echipă de oameni de ştiinţă englezi a descoperit o gaură în stratul de ozon peste Antarctica, care a fost ulterior legată de CFC-uri. „Gaura” este, de fapt, o zonă a stratosferei cu concentraţii extrem de scăzute de ozon care reapare în fiecare an la începutul primăverii emisferei sudice (din august până în octombrie). Primăvara aduce lumina soarelui, care eliberează clor în norii stratosferici, arată https://www.nationalgeographic.com/.

Oamenii de ştiinţă, cărora li s-a alăturat şi Paul J. Crutzen, au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie, în 1995, o recompensă acordată „pentru munca lor în chimia atmosferică, în special în ceea ce priveşte formarea şi descompunerea ozonului”, potrivit https://www.nobelprize.org/. Cercetarea inovatoare a concluzionat că atmosfera are o „capacitate finită de absorbţie a atomilor de clor” din stratosferă. Un atom de clor poate distruge mai mult de 100.000 de molecule de ozon, potrivit Agenţiei SUA pentru Protecţia Mediului, epuizând ozonul mult mai repede decât poate fi înlocuit.

În 1994, prin Rezoluţia nr. 49/114, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 16 septembrie, data la care a fost semnat Protocolul de la Montreal, drept Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să sărbătorească prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale, se arată pe site-ul oficial al ONU.

România a aderat la Convenţia de la Viena şi la Protocolul de la Montreal prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993. Totodată, a acceptat amendamentele amintite mai sus, inclusiv pe cel adoptat la Kigali în 2016, prin Legea nr.30 din 27 martie 2020, potrivit https://www.cdep.ro/. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Gest rar în județul Botoșani: Viorel Nichiteanu și-a vândut firma NICVITIB și le-a cumpărat câte o mașină tuturor angajaților cu care a lucrat

Publicat

Publicitate

Un gest mai puțin întâlnit în mediul de afaceri din județul Botoșani vine din partea lui Viorel Nichiteanu, primarul comunei Rădăuți-Prut, care a decis să se retragă din compania pe care a construit-o timp de aproape trei decenii.

Acesta și-a vândut acțiunile de la NICVITIB SRL, firmă cu sediul în Miorcani, iar înainte de a preda complet activitatea a făcut un cadou neașteptat oamenilor cu care a lucrat ani la rând: nouă mașini, câte una pentru fiecare angajat, fiecare ce marcă și-a dorit.

NICVITIB SRL are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor oleaginoase, iar de-a lungul timpului a fost considerată una dintre cele mai solide companii din zona de nord a județului Botoșani, gestionând sute de hectare de teren și obținând profituri consistente.

În aceste zile, întreaga activitate a fost preluată de un partener german, după ce Viorel Nichiteanu a decis să-și vândă pachetul de acțiuni. Înainte de plecare, edilul a spus că a vrut să lase în urmă un semn clar de recunoștință pentru echipa care i-a fost alături în toți acești ani.

„Am stat și m-am gândit mult cum aș putea să-i răsplătesc pe toți acești oameni care au fost atât de aproape și de dedicați alături de mine în toți acești ani. Mi-au fost alături și la bine și la greu, și când am obținut rezultate frumoase, dar și când am avut tragedii în familie. Măcar atât să fac pentru ei”, a transmis Viorel Nichiteanu, care a mai precizat că angajații vor rămâne pe mai departe în firmă.

Totodată, acesta a precizat că după retragerea din firmă își dorește să se implice mai mult în zona socială și să contribuie, din resurse proprii, la proiecte care să sprijine comunitatea.

Publicitate

„Voi încerca ca după predarea acțiunilor de la NICVITIB SRL să mă implic mai mult în acțiuni sociale, să fac acțiuni de ajutorare pentru bătrâni, și să sprijin elevii din școli chiar din proprii bani. Sănătate să fie la toată lumea”, a mai spus acesta.

Povestea retragerii din afaceri și gestul făcut față de angajați rămân, pentru mulți, un exemplu de respect și loialitate într-o perioadă în care astfel de momente sunt tot mai rare.

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de ceață prelungit în județul Botoșani, până la ora 15:00: Vizibilitate sub 200 de metri, izolat sub 50

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou Cod galben de ceață pentru o parte din județul Botoșani, avertizarea fiind valabilă până la ora 15:00. Autoritățile atrag atenția că fenomenul poate reduce semnificativ vizibilitatea pe șosele și poate crea condiții periculoase de deplasare, atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni.

Potrivit atenționării, pe drumurile din Dorohoi, Vorona, Hudești, Corni, Mihai Eminescu, Frumușica, Suharău, Tudora, Vlădeni, Cristești, Curtești, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Coșula, Pomârla, Roma, Darabani, Mihăileni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Brăești, Concești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea, vizibilitatea va scădea sub 200 de metri, iar izolat poate coborî chiar sub 50 de metri.

În funcție de condițiile locale, ceața poate favoriza formarea de ghețuș, polei sau chiciură, ceea ce poate transforma carosabilul într-o zonă cu risc ridicat, mai ales pe porțiunile umbrite și pe drumurile secundare.

În acest context, autoritățile le recomandă conducătorilor auto să circule cu prudență, să reducă viteza, să folosească sistemele de iluminare, să păstreze distanța regulamentară între autovehicule și să evite manevrele riscante. Pietonii sunt sfătuiți să fie atenți la suprafețele alunecoase, pentru a evita accidentările.

Pompierii militari anunță că sunt la datorie 24 de ore din 24, pregătiți să intervină rapid și să sprijine populația în orice situație de urgență.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Vitezomanii, în vizorul polițiștilor rutieri: 7 permise reținute și amenzi de peste 15.000 de lei în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Polițiștii rutieri botoșăneni au desfășurat o acțiune amplă pentru combaterea principalelor cauze generatoare de accidente, cu accent pe depășirea limitelor legale de viteză. Acțiunea a avut loc la data de 24 ianuarie 2026 și a fost organizată de polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani, pe raza întregului județ.

În urma controalelor din trafic, oamenii legii au constatat mai multe nereguli și au aplicat 13 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 15.000 de lei. Cele mai multe dintre acestea, respectiv 11 sancțiuni, au fost date pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

Pe lângă amenzi, polițiștii au luat și măsuri complementare, fiind reținute 7 permise de conducere, ca urmare a abaterilor constatate.

Polițiștii rutieri reamintesc faptul că viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de drum rămâne una dintre principalele cauze ale accidentelor grave și îi îndeamnă pe conducătorii auto să circule responsabil, pentru siguranța lor și a celorlalți participanți la trafic.

Citeste mai mult

Eveniment

Razia de noapte a polițiștilor în municipiul Botoșani: Permise reținute, amenzi de 8.000 de lei și substanțe psihoactive găsite

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni au organizat, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2026, o acțiune amplă în municipiul Botoșani, vizând prevenirea și combaterea faptelor de natură penală și contravențională. Activitățile au fost desfășurate de polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani, împreună cu alte subunități de profil.

În cadrul acțiunii, au fost legitimate aproximativ 140 de persoane și au fost verificate 54 de autoturisme aflate în trafic. În urma neregulilor constatate, polițiștii au aplicat 14 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 8.000 de lei.

Totodată, oamenii legii au reținut 5 permise de conducere, dintre care două pentru conducere agresivă, una dintre abaterile care pun în pericol siguranța rutieră și pot genera incidente grave în trafic.

Pe lângă verificările din trafic, polițiștii au aplicat și o sancțiune pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 54/2012 privind desfășurarea activităților de picnic.

Substanțe psihoactive identificate la trei tineri din municipiu

De asemenea, în cadrul aceleiași acțiuni, polițiștii au identificat, pe diferite străzi din municipiul Botoșani, în intervalul orar 18:00 – 23:00, trei tineri, cu vârste cuprinse între 21 și 23 de ani, din municipiul Botoșani, care aveau asupra lor substanțe psihoactive.

În urma controlului corporal efectuat, polițiștii au descoperit mai multe substanțe susceptibile a avea efect psihoactiv. În cauză, cercetările sunt în desfășurare pentru stabilirea naturii exacte a acestora, urmând ca, în funcție de rezultatele analizelor, să fie dispuse măsurile legale.

Publicitate

Acțiunea a beneficiat de sprijinul luptătorilor din cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale și al jandarmilor, scopul principal fiind creșterea siguranței publice și descurajarea comportamentelor care pot conduce la evenimente nedorite.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending