Connect with us

Actualitate

16 septembrie: Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon

Publicat

Publicitate

Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon este marcată, anual, la 16 septembrie. În 2023, tema zilei este „Montreal Protocol: fixing the ozone layer and reducing climate change”, potrivit https://ozone.unep.org/, fiind marcate realizările Protocolului de la Montreal în repararea stratului de ozon şi reducerea schimbărilor climatice.

Protocolul de la Montreal (la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon adoptată şi semnată de 28 de ţări la 22 martie 1985) pentru protejarea stratului de ozon prin eliminarea treptată a substanţelor chimice care îl epuizează, respectiv a clorofluorocarburilor (CFC), a fost semnat la 16 septembrie 1987. Această eliminare treptată include atât producţia, cât şi consumul de substanţe care diminuează stratul de ozon (ODS).

Protocolul de la Montreal a suferit o serie de modificări prin semnarea unor amendamente: Amendamentul de la Londra (1990; intrat în vigoare la 10 august 1992), Amendamentul de la Copenhaga (1992; intrat în vigoare la 14 iunie 1994), Amendamentul de la Montreal (1997; intrat în vigoare la 10 noiembrie 1999) şi Amendamentul de la Beijing (1999; intrat în vigoare la 25 februarie 2002), potrivit https://ozone.unep.org/.

Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal deveneau, la 16 septembrie 2009, primele tratate din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, care erau universal ratificate, potrivit https://www.un.org/.

La 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare un nou amendament – Amendamentul de la Kigali, Rwanda, adoptat la 15 octombrie 2016 – în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC), gaze cu efect de seră cu potenţial puternic de încălzire climatică şi dăunătoare mediului.

Cea mai recentă actualizare a Grupului de Evaluare Ştiinţifică a Protocolului de la Montreal a confirmat că recuperarea stratului de ozon este pe drumul cel bun, iar nivelurile de ozon sunt de aşteptat să revină la nivelurile din 1980, până în jurul anului 2066, în Antarctica. Prin interzicerea substanţelor care epuizează stratul de ozon, ceea ce permite, apoi, refacerea lentă a acestuia, tratatul protejează, de asemenea, milioane de oameni de cancerul de piele şi de cataractă oculară, protejează ecosistemele şi încetineşte schimbările climatice – deoarece multe substanţe care epuizează stratul de ozon sunt şi gaze ce provoacă încălzirea climei.

Publicitate

Cu toate acestea, munca şi beneficiile Protocolului de la Montreal sunt departe de a fi încheiate. Amendamentul de la Kigali, din 2016, urmăreşte să reducă treptat producţia şi consumul de hidrofluorocarburi (HFC) – gaze puternice de încălzire a climei care au înlocuit substanţele care epuizează stratul de ozon în industria de răcire. Ratificarea universală a amendamentului şi punerea în aplicare integrală sunt cruciale, din mai multe motive.

Planeta se încălzeşte, ceea ce creşte nevoia de aer condiţionat în case, şcoli şi locuri de muncă. În acelaşi timp, extinderea accesului la lanţul frigorific durabil – pentru a menţine alimentele proaspete şi vaccinurile viabile – este esenţială pentru a îndeplini aspiraţiile de dezvoltare durabilă. Această creştere a răcirii trebuie să fie durabilă, ceea ce înseamnă atât găsirea de alternative sigure şi ecologice la HFC, cât şi creşterea eficienţei energetice a echipamentelor de răcire. Prin eliminarea treptată a HFC, Amendamentul de la Kigali poate duce la evitarea încălzirii cu până la 0,5°C până în 2100. Implementarea măsurilor de eficienţă energetică ar putea dubla această cifră, conform https://ozone.unep.org/.

Ozonul este un strat fragil de gaz, format din trei atomi de oxigen, situat în zonele superioare ale atmosferei, în stratosferă, la o altitudine cuprinsă între 19 şi 48 km, cu rolul de a proteja Pământul de razele ultraviolete (UV) ale soarelui. De-a lungul timpului, viaţa pe Pământ s-a adaptat la un anumit nivel de radiaţii UV, creşterea nivelului acestora putând provoca distrugerea treptată a organismelor şi a ecosistemelor.

În 1974, chimiştii Sherwood Rowland şi Mario Molina, de la Universitatea Irvine din California, au publicat un articol care detalia reacţiile asupra stratului de ozon al gazelor clorofluorocarbonate (CFC) sau freoni, gaze utilizate în mod obişnuit în spray-urile cu aerosoli şi ca lichide de răcire în frigidere. Pe măsură ce ajung în stratosferă, razele UV ale soarelui descompun CFC-urile în substanţe care conţin clor. În 1985, o echipă de oameni de ştiinţă englezi a descoperit o gaură în stratul de ozon peste Antarctica, care a fost ulterior legată de CFC-uri. „Gaura” este, de fapt, o zonă a stratosferei cu concentraţii extrem de scăzute de ozon care reapare în fiecare an la începutul primăverii emisferei sudice (din august până în octombrie). Primăvara aduce lumina soarelui, care eliberează clor în norii stratosferici, arată https://www.nationalgeographic.com/.

Oamenii de ştiinţă, cărora li s-a alăturat şi Paul J. Crutzen, au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie, în 1995, o recompensă acordată „pentru munca lor în chimia atmosferică, în special în ceea ce priveşte formarea şi descompunerea ozonului”, potrivit https://www.nobelprize.org/. Cercetarea inovatoare a concluzionat că atmosfera are o „capacitate finită de absorbţie a atomilor de clor” din stratosferă. Un atom de clor poate distruge mai mult de 100.000 de molecule de ozon, potrivit Agenţiei SUA pentru Protecţia Mediului, epuizând ozonul mult mai repede decât poate fi înlocuit.

În 1994, prin Rezoluţia nr. 49/114, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 16 septembrie, data la care a fost semnat Protocolul de la Montreal, drept Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să sărbătorească prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale, se arată pe site-ul oficial al ONU.

România a aderat la Convenţia de la Viena şi la Protocolul de la Montreal prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993. Totodată, a acceptat amendamentele amintite mai sus, inclusiv pe cel adoptat la Kigali în 2016, prin Legea nr.30 din 27 martie 2020, potrivit https://www.cdep.ro/. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Acțiune pentru prevenirea infracțiunilor stradale, la Dorohoi

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi împreună cu cei din cadrul Secțiilor de Poliție Rurală nr. 5 Mihăileni, nr. 6 Pomârla și nr. 4 Dorohoi au organizat o acțiune pentru menținerea ordinii publice, prevenirea și combaterea infracțiunilor stradale, pe raza localității Dorohoi.

 

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate peste 40 de persoane și controlate 26 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 18 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 6.000 de lei.

 

Dintre sancțiuni, două au fost aplicate pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială.

 

Publicitate

La activități am beneficiat și de sprijinul jandarmilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Muncă nedeclarată și probleme de siguranță, descoperite în depozitele și firmele de curierat din Botoșani

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani a desfășurat, la sfârșitul lunii noiembrie, o amplă acțiune de control în rândul firmelor care se ocupă de depozitare și manipularea mărfurilor, inclusiv în sectorul de curierat. Timp de cinci zile, inspectorii au verificat modul în care angajații sunt înregistrați și dacă aceștia lucrează în condiții sigure.

Două persoane găsite la lucru fără forme legale

În ceea ce privește respectarea legislației muncii, echipele de control au descoperit două persoane care munceau fără să aibă contractele înregistrate, situații care se încadrează la muncă nedeclarată. Angajatorul a fost amendat cu 40.000 de lei.

Inspectorii au întâlnit și alte probleme, printre care lipsa evidenței corecte a orelor de lucru sau nerespectarea zilelor de repaus săptămânal. Aceste nereguli îi pot priva pe angajați de drepturi importante, precum plata orelor suplimentare sau zilele libere prevăzute de lege.

Toate firmele verificate au avut probleme la capitolul siguranță

În ceea ce privește siguranța la locul de muncă, toate cele cinci firme controlate au fost sancționate. Inspectorii au găsit situații în care angajații nu erau informați suficient despre riscurile din activitatea pe care o desfășurau, iar semnalizarea din depozite era incompletă sau neclară.

Publicitate

Munca în depozite și în curierat este considerată una cu risc ridicat. Angajații manipulează adesea pachete grele, lucrează cu stivuitoare, se deplasează prin spații aglomerate și se confruntă cu variații de temperatură. Toate aceste situații cresc șansele de accidentare.

Pentru neregulile constatate, inspectorii au aplicat amenzi în valoare totală de 6.000 de lei și au dispus măsuri obligatorii de remediere.

46.000 de lei – totalul amenzilor aplicate

În urma campaniei, valoarea totală a sancțiunilor aplicate firmelor din județul Botoșani în domeniul muncii și al siguranței a ajuns la 46.000 de lei.

Reprezentanții ITM Botoșani au dat asigurări că astfel de acțiuni vor continua, având în vedere riscurile ridicate din acest domeniu de activitate.

Citeste mai mult

Eveniment

Informații false în numele MAI, legate de supravegherea cetățenilor

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne a transmis o avertizare cu privire la o serie de mesaje false care anunță supravegherea cetățenilor în trafic și în zonele publice.

Precizările MAI

”Vă informăm că pe rețelele de socializare și pe cele de mesagerie circulă mesaje care anunță operaționalizarea unui sistem extins de supraveghere a cetățenilor în trafic și în zonele publice.

Aceste informații sunt false, iar tema este una care a fost reluată periodic în ultimii doi ani.
De fiecare data, Ministerul Afacerilor Interne a dezmințit aceste informații.

Informațiile false care circulă în numele MAI

Vă rugăm, informați-vă din surse oficiale. Siguranța rutieră este o prioritate, nu o glumă!” au precizat reprezentanții MAI, într-o postare pe Facebook.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit

Publicat

Publicitate

Sfântul Sava s-a născut în jurul anului 439, în vremea împăratului bizantin Teodosie cel Tânăr (408-450), în ținutul Capadociei. Părinții lui erau creștini și se numeau Ioan și Sofia. Încă de la vârsta de 8 ani a ales calea călugăriei și a intrat în mănăstirea numită a lui Flavian, unde a deprins să fie răbdător în toate și unde a învățat Psaltirea pe de rost. Era atât de înfrânat încă din copilărie, încât, văzând în grădină un măr și dorind să-l mănânce, a zis: „Frumos era la vedere și bun la mâncare rodul ce m-a omorât”. A luat mărul în mâini, dar nu l-a mâncat, ci l-a călcat în picioare și și-a făgăduit să nu mănânce niciodată mere.

 

La varsta de 18 ani ajunge la renumitul calugar Eftimie, care-l va trimite la Cuviosul Teoctist. Acolo s-a desavarsit si apoi a facut multe minuni. Din pricina covârșitoarei lui înduhovniciri, Cuviosul Eftimie îl numea copil bătrân. Și, cu cât creștea în vârstă, cu atât sporea și în virtute. De aceea l-a și înzestrat Hristos Domnul cu darul minunilor. Printre altele, prin rugăciunea lui a făcut să izvorască apă în locuri fără de apă. De altfel, Sfântul Sava era vestit ca făcător de minuni, în biografiile scrise de ucenici săi fiind consemnate numeroase fapte minunate.

 

Sfântul Sava a fost povățuitor și învățător multor călugări și a așezat tipicul sfintelor slujbe pe care îl urmează până astăzi Biserica Ortodoxă. Recunoscut fiind pentru virtuțile sale ieșite din comun, în jurul său s-a adunat o obște de monahi, pentru care Sfântul Sava a construit în Palestina o mănăstire care îi poartă numele. Cum numărul fraților a crescut considerabil în timp, mănăstirea a devenit vestită — o adevărată lavră aflată la cca 45 km de Ierusalim. A fost cunoscut și prețuit de patriarhii Ierusalimului, Salustiu (489-498), care l-a hirotonit preot, Ilie (498-516), pe care l-a vizitat în surghiun, Ioan III (516-524) și Petru (524-552), căruia i-a vindecat sora de o boală grea.

 

Publicitate

Sfântul Sava este numit ,,cel Sfințit” pentru că a fost hirotonit preot și rânduit îndrumător al tuturor sihaștrilor din Palestina. El a mers în două rânduri la Constantinopol, fiind trimis ca sol de către patriarhii Ierusalimului din acele vremuri, la împărații Anastasie (491-518) și Iustinian cel Mare (527-565). A murit la 5 decembrie, anul 532, la vârsta de 94 de ani, înconjurat de mulțime de ucenici, în lavra sa regăsindu-se figuri de seamă ale monahismului răsăritean, precum Andrei Criteanul sau Ioan Damaschin și fratele său, Cosma. În anul 584, când a fost deschis mormântul Cuviosului spre a fi îngropat trupul starețului Casian, moaștele Sfântului Sava au fost găsite nestricate și răspândind bună mireasmă.

 

În secolul al XII-lea, trupul Sfântului Sava a fost luat de cruciați și dus în Veneția. Acesta a fost adus înapoi în Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfințit abia după înțelegerea dintre Papa Paul al VI-lea și Patriarhul ortodox grec Atenagora – Athinagorus, în cadrul vizitei papei în Țara Sfântă, în anul 1965.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending