Connect with us

Actualitate

16 septembrie: Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon

Publicat

Publicitate

Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon este marcată, anual, la 16 septembrie. În 2023, tema zilei este „Montreal Protocol: fixing the ozone layer and reducing climate change”, potrivit https://ozone.unep.org/, fiind marcate realizările Protocolului de la Montreal în repararea stratului de ozon şi reducerea schimbărilor climatice.

Protocolul de la Montreal (la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon adoptată şi semnată de 28 de ţări la 22 martie 1985) pentru protejarea stratului de ozon prin eliminarea treptată a substanţelor chimice care îl epuizează, respectiv a clorofluorocarburilor (CFC), a fost semnat la 16 septembrie 1987. Această eliminare treptată include atât producţia, cât şi consumul de substanţe care diminuează stratul de ozon (ODS).

Protocolul de la Montreal a suferit o serie de modificări prin semnarea unor amendamente: Amendamentul de la Londra (1990; intrat în vigoare la 10 august 1992), Amendamentul de la Copenhaga (1992; intrat în vigoare la 14 iunie 1994), Amendamentul de la Montreal (1997; intrat în vigoare la 10 noiembrie 1999) şi Amendamentul de la Beijing (1999; intrat în vigoare la 25 februarie 2002), potrivit https://ozone.unep.org/.

Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal deveneau, la 16 septembrie 2009, primele tratate din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, care erau universal ratificate, potrivit https://www.un.org/.

La 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare un nou amendament – Amendamentul de la Kigali, Rwanda, adoptat la 15 octombrie 2016 – în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC), gaze cu efect de seră cu potenţial puternic de încălzire climatică şi dăunătoare mediului.

Cea mai recentă actualizare a Grupului de Evaluare Ştiinţifică a Protocolului de la Montreal a confirmat că recuperarea stratului de ozon este pe drumul cel bun, iar nivelurile de ozon sunt de aşteptat să revină la nivelurile din 1980, până în jurul anului 2066, în Antarctica. Prin interzicerea substanţelor care epuizează stratul de ozon, ceea ce permite, apoi, refacerea lentă a acestuia, tratatul protejează, de asemenea, milioane de oameni de cancerul de piele şi de cataractă oculară, protejează ecosistemele şi încetineşte schimbările climatice – deoarece multe substanţe care epuizează stratul de ozon sunt şi gaze ce provoacă încălzirea climei.

Publicitate

Cu toate acestea, munca şi beneficiile Protocolului de la Montreal sunt departe de a fi încheiate. Amendamentul de la Kigali, din 2016, urmăreşte să reducă treptat producţia şi consumul de hidrofluorocarburi (HFC) – gaze puternice de încălzire a climei care au înlocuit substanţele care epuizează stratul de ozon în industria de răcire. Ratificarea universală a amendamentului şi punerea în aplicare integrală sunt cruciale, din mai multe motive.

Planeta se încălzeşte, ceea ce creşte nevoia de aer condiţionat în case, şcoli şi locuri de muncă. În acelaşi timp, extinderea accesului la lanţul frigorific durabil – pentru a menţine alimentele proaspete şi vaccinurile viabile – este esenţială pentru a îndeplini aspiraţiile de dezvoltare durabilă. Această creştere a răcirii trebuie să fie durabilă, ceea ce înseamnă atât găsirea de alternative sigure şi ecologice la HFC, cât şi creşterea eficienţei energetice a echipamentelor de răcire. Prin eliminarea treptată a HFC, Amendamentul de la Kigali poate duce la evitarea încălzirii cu până la 0,5°C până în 2100. Implementarea măsurilor de eficienţă energetică ar putea dubla această cifră, conform https://ozone.unep.org/.

Ozonul este un strat fragil de gaz, format din trei atomi de oxigen, situat în zonele superioare ale atmosferei, în stratosferă, la o altitudine cuprinsă între 19 şi 48 km, cu rolul de a proteja Pământul de razele ultraviolete (UV) ale soarelui. De-a lungul timpului, viaţa pe Pământ s-a adaptat la un anumit nivel de radiaţii UV, creşterea nivelului acestora putând provoca distrugerea treptată a organismelor şi a ecosistemelor.

În 1974, chimiştii Sherwood Rowland şi Mario Molina, de la Universitatea Irvine din California, au publicat un articol care detalia reacţiile asupra stratului de ozon al gazelor clorofluorocarbonate (CFC) sau freoni, gaze utilizate în mod obişnuit în spray-urile cu aerosoli şi ca lichide de răcire în frigidere. Pe măsură ce ajung în stratosferă, razele UV ale soarelui descompun CFC-urile în substanţe care conţin clor. În 1985, o echipă de oameni de ştiinţă englezi a descoperit o gaură în stratul de ozon peste Antarctica, care a fost ulterior legată de CFC-uri. „Gaura” este, de fapt, o zonă a stratosferei cu concentraţii extrem de scăzute de ozon care reapare în fiecare an la începutul primăverii emisferei sudice (din august până în octombrie). Primăvara aduce lumina soarelui, care eliberează clor în norii stratosferici, arată https://www.nationalgeographic.com/.

Oamenii de ştiinţă, cărora li s-a alăturat şi Paul J. Crutzen, au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie, în 1995, o recompensă acordată „pentru munca lor în chimia atmosferică, în special în ceea ce priveşte formarea şi descompunerea ozonului”, potrivit https://www.nobelprize.org/. Cercetarea inovatoare a concluzionat că atmosfera are o „capacitate finită de absorbţie a atomilor de clor” din stratosferă. Un atom de clor poate distruge mai mult de 100.000 de molecule de ozon, potrivit Agenţiei SUA pentru Protecţia Mediului, epuizând ozonul mult mai repede decât poate fi înlocuit.

În 1994, prin Rezoluţia nr. 49/114, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 16 septembrie, data la care a fost semnat Protocolul de la Montreal, drept Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să sărbătorească prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale, se arată pe site-ul oficial al ONU.

România a aderat la Convenţia de la Viena şi la Protocolul de la Montreal prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993. Totodată, a acceptat amendamentele amintite mai sus, inclusiv pe cel adoptat la Kigali în 2016, prin Legea nr.30 din 27 martie 2020, potrivit https://www.cdep.ro/. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

România, Ucraina și Moldova lansează “Hub Siret”: Primul laborator transfrontalier și controale armonizate la frontiera UE

Publicat

Publicitate

Botoșaniul devine punctul zero al unei schimbări majore în protecția sanitar-veterinară din regiune. România, Ucraina și Republica Moldova au convenit crearea primului laborator transfrontalier cu rol strategic – „Hub Siret” –, o structură care va funcționa ca centru comun de diagnostic pentru bolile cu risc ridicat ce pot trece frontierele și afecta fermele, consumatorii și comerțul alimentar.

Decizia vine în urma întâlnirii trilaterale găzduite astăzi de ANSVSA și Consiliul Județean Botoșani, la care au participat autoritățile veterinare din cele trei state. Este primul acord regional care trece de la consultări diplomatice la instrumente tehnice comune, cu impact direct asupra siguranței alimentelor care intră în România.

„Hub Siret” va permite testarea rapidă a probelor din zona de frontieră, reducând cu zile întregi timpul în care o boală poate fi identificată. Pentru fermierii români, acest lucru înseamnă mai puține focare, pierderi mai mici și intervenții mai rapide ale autorităților. Pentru consumatori, înseamnă o barieră suplimentară împotriva produselor alimentare contaminate.

A doua componentă majoră a acordului este armonizarea controalelor sanitar-veterinare la frontiera estică a Uniunii Europene. Practic, România, Ucraina și Moldova vor aplica proceduri comune la verificarea animalelor vii, a produselor de origine animală și a transporturilor alimentare. Acest lucru reduce riscurile, elimină diferențele de standard și creează un front comun împotriva bolilor transfrontaliere precum pesta porcină africană sau gripa aviară.

Pentru prima dată, echipele din cele trei țări vor lucra pe baze identice: schimb de date în timp real, protocoale comune de prelevare, interpretare unitară a analizelor și intervenție coordonată. Este un pas care apropie România de modelul aplicat în statele vestice ale UE, unde laboratoarele regionale și controalele sincronizate sunt standardul de protecție.

Protocolul semnat astăzi deschide drumul către finanțarea europeană a „Hub Siret” și a altor proiecte comune, precum digitalizarea trasabilității alimentelor și dezvoltarea unei platforme de alertă rapidă. Pentru România, avantajul este clar: costuri mai mici, capacitate de diagnostic extinsă și o barieră mult mai solidă împotriva intrării în țară a produselor riscante.

Publicitate

Prin acest acord, frontiera de est a UE devine mai sigură, iar România își consolidează rolul de lider tehnic în regiune. „Este o trecere reală de la reacție la prevenție”, au transmis reprezentanții ANSVSA într-un comunicat emis către agerpres.ro, subliniind că laboratorul comun și controalele armonizate sunt două dintre cele mai importante instrumente de protecție implementate în ultimii ani.

Citeste mai mult

Eveniment

Budăi refuză înghețarea salariului minim și acuză guvernarea de haos social: Nu sacrificăm românii pentru reformele voastre!

Publicat

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, reacționează ferm în fața discuțiilor tot mai insistente privind un posibil act normativ care ar îngheța salariul minim pe economie. Parlamentarul afirmă tranșant că nu va susține niciodată o astfel de măsură și că votul său nu va merge în direcția blocării veniturilor celor mai vulnerabili angajați.

Budăi atrage atenția că, în timp ce în statele vecine salariul minim crește constant, România riscă să meargă într-o direcție contrară, accentuând dezechilibrele sociale. El acuză Guvernul și, în special, pe premierul Ilie Bolojan, că prin politica de majorare a TVA a alimentat inflația și a afectat puternic persoanele cu venituri mici.

„Salariul minim trebuie să crească pentru a echilibra starea socială. Inflația umflată de creșterea TVA i-a lovit pe cei mai vulnerabili. Este o direcție profund greșită”, transmite deputatul PSD.

În opinia sa, înghețarea salariului minim ar duce la adâncirea decalajelor sociale, la accelerarea plecării tinerilor peste graniță, la scăderea consumului și, implicit, la blocarea economiei naționale. „Așa ajungem în recesiune”, avertizează Budăi.

Acesta critică și abordarea politică a premierului, pe care îl acuză că promovează doar măsuri convenabile electoratului de dreapta, ignorând impactul asupra votanților PSD. „Nu îmi place conflictul, nu vreau să atac pe nimeni, dar trebuie să-i apăr pe cei care m-au votat”, subliniază fostul ministru.

Budăi amintește că actuala guvernare se sprijină pe voturile electoratului PSD și consideră inacceptabil ca tocmai acești oameni să fie afectați de deciziile economice ale executivului. „Fără voturile lor, nu ați fi fost astăzi prim-ministru, domnule Bolojan”, transmite deputatul.

Publicitate

Mesajul lui Marius Budăi este clar: orice încercare de blocare a creșterii salariului minim va întâmpina opoziția sa fermă în Parlament.

Citeste mai mult

Cultura

„Magia Crăciunului”, spectacol caritabil și debutul Campaniei „Din dragoste pentru comunitate”, în cadrul Festivalului „Povești de Iarnă”

Publicat

Publicitate

În seara de joi, 11 decembrie 2025, Casa Tineretului Botoșani va deveni din nou spațiul în care emoția, generozitatea și bucuria sărbătorilor se vor întâlni sub semnul artei și al solidarității.

Evenimentul, cuprins în calendarul de activități al proiectului Festivalul „Povești de Iarnă”, aflat în acest an la ediția a XX-a, va avea o dublă semnificație: pe de o parte, publicul va fi invitat să se bucure de spectacolul caritabil „Magia Crăciunului”, iar pe de altă parte, va debuta oficial Campania umanitară „Din dragoste pentru comunitate”, un amplu demers de solidaritate dedicat sprijinirii copiilor de la Centrul de zi „Șansa Mea”, din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani.

Spectacolul caritabil este organizat anual de Asociația Societatea Culturală „Arlechin” Botoșani, având ca parteneri Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Centrul Județean de Voluntariat Botoșani, Centrul Local „Cutezătorii” – Organizația Națională „Cercetașii României” și Asociația de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”. Totodată, la începutul evenimentului, va fi organizat și un Târg de Crăciun, realizat de cercetașii din cadrul CL „Cutezătorii” Botoșani – Organizația Națională „Cercetașii României”, elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 7 Botoșani, coordonați de doamna învățătoare Duduc Maria, alături de tineri voluntari din cadrul Centrului Județean de Voluntariat Botoșani, Fundației Județene pentru Tineret Botoșani, președinte Carciuc Cristina și ai Asociației de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”, președinte Simona Pușcașu.

Prin acest târg, copiii și tinerii vor contribui activ la campania umanitară, oferind publicului obiecte realizate cu implicare, creativitate și spirit de dăruire. Spectacolul va fi moderat de Anton Jesica-Camelia și Ivănescu Octavian Petru, iar directorul acestei ediții a festivalului este Bianca Chiorescu, director Departamentul Artele Spectacolului din cadrul Asociației Culturale Arlechin. Coordonarea voluntarilor este asigurată de Ecaterina Luncă și Cristina Rusu, alături de o echipă dedicată de tineri implicați activ în buna desfășurare a întregului eveniment: Avătămanitei Eduard, Pavel Andrei, Alexandroaie Răzvan, Maxim Gabriel, Drăguțu Andi, Butnariu Nicholas, Vizițeanu Darius, Maftei David, Boghițoi Luca, Nigel Alexandru, Ștefan Gabriela, Pușcașu Măriuca, Hîrjoi Anda, Lupan Miruna, Ciobanu Ruxandra, Ciobanu Elena, Chirilă Andreea, Cristescu Natalia, Huțu Diana, Anghelache Sabina.

„Programul artistic al serii va cuprinde momente muzical-coregrafice deosebit de diverse și emoționante. Vor urca pe scenă elevii AMI Music Class, coordonați de doamna Ana Maria Ionescu, profesor la catedra de muzică a Școlii Populare de Arte Botoșani, alături de grupuri artistice din cadrul Asociației «Arlechin», de la Colegiul Național «Mihai Eminescu» Botoșani și de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani. Pe scenă vor evolua cu emoție și energie și elevii din Grupul de dansatori ai clasei a IV-a C, STEP BY STEP, de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, coordonați de prof. Donosă Elena și prof. Agavriloae Adriana. Ne bucurăm să oferim publicului un spectacol realizat prin implicarea copiilor și tinerilor, care îmbină talentul, munca, emoția și spiritul solidarității într-un eveniment cu adevărat special”, a declarat Flavius Alin Damean, organizatorul evenimentului.

În urma Campaniei umanitare „Din dragoste pentru comunitate”, fondurile colectate vor fi direcționate către achiziționarea de materiale educative și dotări esențiale pentru copiii din cadrul centrului, precum: puzzle-uri, jocuri educative, blocuri de desen, pensule, acuarele, aracet, precum și mobilier – trei pupitre cu scaun reglabil, o masă hexagonală, un birou pentru asistentul medical, trei birouri și trei dulapuri pentru centru.

Publicitate

Prin acest demers, organizatorii și partenerii își propun nu doar să aducă bucurie în prag de sărbătoare, ci și să contribuie concret și durabil la îmbunătățirea condițiilor educaționale și de sprijin pentru copiii aflați în situații vulnerabile.

Proiectul beneficiază și de sprijinul firmelor: ADMIR – administrator Ionel Roșu, Tipografia RIA – administrator Mariana Hrițcu, Interbrand Richtig.

Organizator de evenimente cu licență: Flavius Alin Damean

Tradiția Festivalului „Povești de Iarnă” – peste două decenii de emoție și solidaritate

Acest moment care urmează să se împlinească peste câteva zile nu este unul izolat, ci face parte dintr-o tradiție construită cu răbdare, emoție și responsabilitate pe parcursul a mai bine de două decenii — Festivalul pentru Copii și Tineret „Povești de Iarnă”, un proiect început în anul 2004 de Asociația Culturală „Arlechin” Botoșani.

La început, festivalul a fost un gest simplu și curajos: câteva spectacole de iarnă organizate pentru copii, în școli și grădinițe, cu scenete, colinde, dansuri și momente de teatru. Emoția primelor ediții, zâmbetele copiilor și aplauzele părinților au transformat rapid inițiativa într-o tradiție a comunității. Între 2005 și 2008, „Povești de Iarnă” s-a conturat ca un reper al finalului de an, adunând tot mai mulți participanți și voluntari în jurul scenei.

Perioada 2009–2013 a adus un pas important înainte: festivalul s-a deschis către întreg județul, iar parteneriatele cu instituții publice, organizații de tineret și structuri de voluntariat i-au conferit o dimensiune civică tot mai vizibilă. Atunci, spectacolele au început să capete și un sens caritabil, iar scena s-a transformat într-un loc al solidarității.

Între 2014 și 2017, festivalul a intrat într-o etapă de maturizare. Programul s-a diversificat, au apărut gale artistice, ateliere și spectacole tematice complexe, iar pe scenă au urcat nu doar copii și tineri, ci și artiști profesioniști, mentori și invitați speciali. „Povești de Iarnă” devenise deja un proiect cultural complet, cu impact educațional și social.

Anul 2018, când festivalul a ajuns la ediția a XIV-a, a confirmat acest statut. Evenimentele organizate atunci — de la întâlnirea cu Paula Seling, la seminarul despre terapia prin muzică susținut de Cristina Lupașcu, până la Gala Premiilor „Arlechin” și spectacolele publice — au arătat un festival matur, conectat la nevoile copiilor, ale tinerilor și ale comunității.

Anii 2019 și 2020 au adus încercări, dar și continuitate. În 2019, festivalul și-a păstrat amploarea, iar în 2020, în condițiile impuse de pandemie, s-a adaptat, mutând o parte din activități în spațiul online sau în formule restrânse. „Povești de Iarnă” a rămas, chiar și atunci, un mesaj de speranță. Revenirea la viața culturală normală a venit odată cu 2021, iar în 2022 și 2023 festivalul și-a recăpătat forța de altădată, implicând din nou sute de copii, tineri și voluntari. Dimensiunea de educație nonformală, mentorat artistic și incluziune socială a devenit tot mai puternică.

În 2024, festivalul este deja un pilon al programelor culturale de iarnă ale Asociației „Arlechin”, integrând voluntariatul, acțiunile caritabile și colaborările interinstituționale într-un model solid de dezvoltare comunitară prin cultură.

Iar 2025 se pregătește să-și spună povestea peste câteva zile, prin spectacolul „Magia Sărbătorilor de Iarnă”, care va reuni din nou scena, copiii, tinerii, voluntarii și publicul larg într-un gest comun de dăruire. După mai bine de 20 de ani, Festivalul „Povești de Iarnă” rămâne o poveste vie despre artă, educație, voluntariat și solidaritate, spusă an de an, în prag de sărbătoare, la Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

O botoșăneancă aflată de 25 de ani pe dializă a primit un rinichi nou la Iași, în urma unei intervenții de succes

Publicat

Publicitate

O femeie de 40 de ani din județul Botoșani, care făcea dializă de un sfert de secol, a primit o nouă șansă la viață după un transplant renal realizat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Intervenția a fost posibilă datorită unui donator aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevați ambii rinichi, relatează agerpres.ro.

Potrivit medicilor ieșeni, pacienta din Botoșani este unul dintre cei doi beneficiari ai transplanturilor efectuate zilele trecute. Femeia se afla în program de dializă încă din anul 2000, inițial prin dializă peritoneală, iar din 2005 în programul de hemodializă. După 25 de ani de tratament, a primit șansa unui transplant compatibil.

„Postoperator, ambii pacienți sunt bine, au o evoluție bună. Pacienta efectua dializă de 25 de ani… acum se recuperează în secția de transplant renal”, a declarat prof. univ. dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Cel de-al doilea beneficiar este un bărbat de 65 de ani, din județul Iași, aflat în dializă cronică din 2022. Acesta fusese chemat de patru ori la transplant până acum, însă abia de această dată s-a potrivit perfect cu donatorul.

Conform reprezentanților spitalului, de la începutul anului la „Parhon” au fost realizate 40 de transplanturi renale, dintre care 24 de la donatori aflați în moarte cerebrală și 16 de la donatori vii. Activitatea centrului de transplant din Iași rămâne una dintre cele mai importante pentru pacienții din întreaga regiune de Nord-Est.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending