Connect with us

Actualitate

16 septembrie: Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon

Publicat

Publicitate

Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon este marcată, anual, la 16 septembrie. În 2023, tema zilei este „Montreal Protocol: fixing the ozone layer and reducing climate change”, potrivit https://ozone.unep.org/, fiind marcate realizările Protocolului de la Montreal în repararea stratului de ozon şi reducerea schimbărilor climatice.

Protocolul de la Montreal (la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon adoptată şi semnată de 28 de ţări la 22 martie 1985) pentru protejarea stratului de ozon prin eliminarea treptată a substanţelor chimice care îl epuizează, respectiv a clorofluorocarburilor (CFC), a fost semnat la 16 septembrie 1987. Această eliminare treptată include atât producţia, cât şi consumul de substanţe care diminuează stratul de ozon (ODS).

Protocolul de la Montreal a suferit o serie de modificări prin semnarea unor amendamente: Amendamentul de la Londra (1990; intrat în vigoare la 10 august 1992), Amendamentul de la Copenhaga (1992; intrat în vigoare la 14 iunie 1994), Amendamentul de la Montreal (1997; intrat în vigoare la 10 noiembrie 1999) şi Amendamentul de la Beijing (1999; intrat în vigoare la 25 februarie 2002), potrivit https://ozone.unep.org/.

Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal deveneau, la 16 septembrie 2009, primele tratate din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, care erau universal ratificate, potrivit https://www.un.org/.

La 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare un nou amendament – Amendamentul de la Kigali, Rwanda, adoptat la 15 octombrie 2016 – în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC), gaze cu efect de seră cu potenţial puternic de încălzire climatică şi dăunătoare mediului.

Cea mai recentă actualizare a Grupului de Evaluare Ştiinţifică a Protocolului de la Montreal a confirmat că recuperarea stratului de ozon este pe drumul cel bun, iar nivelurile de ozon sunt de aşteptat să revină la nivelurile din 1980, până în jurul anului 2066, în Antarctica. Prin interzicerea substanţelor care epuizează stratul de ozon, ceea ce permite, apoi, refacerea lentă a acestuia, tratatul protejează, de asemenea, milioane de oameni de cancerul de piele şi de cataractă oculară, protejează ecosistemele şi încetineşte schimbările climatice – deoarece multe substanţe care epuizează stratul de ozon sunt şi gaze ce provoacă încălzirea climei.

Publicitate

Cu toate acestea, munca şi beneficiile Protocolului de la Montreal sunt departe de a fi încheiate. Amendamentul de la Kigali, din 2016, urmăreşte să reducă treptat producţia şi consumul de hidrofluorocarburi (HFC) – gaze puternice de încălzire a climei care au înlocuit substanţele care epuizează stratul de ozon în industria de răcire. Ratificarea universală a amendamentului şi punerea în aplicare integrală sunt cruciale, din mai multe motive.

Planeta se încălzeşte, ceea ce creşte nevoia de aer condiţionat în case, şcoli şi locuri de muncă. În acelaşi timp, extinderea accesului la lanţul frigorific durabil – pentru a menţine alimentele proaspete şi vaccinurile viabile – este esenţială pentru a îndeplini aspiraţiile de dezvoltare durabilă. Această creştere a răcirii trebuie să fie durabilă, ceea ce înseamnă atât găsirea de alternative sigure şi ecologice la HFC, cât şi creşterea eficienţei energetice a echipamentelor de răcire. Prin eliminarea treptată a HFC, Amendamentul de la Kigali poate duce la evitarea încălzirii cu până la 0,5°C până în 2100. Implementarea măsurilor de eficienţă energetică ar putea dubla această cifră, conform https://ozone.unep.org/.

Ozonul este un strat fragil de gaz, format din trei atomi de oxigen, situat în zonele superioare ale atmosferei, în stratosferă, la o altitudine cuprinsă între 19 şi 48 km, cu rolul de a proteja Pământul de razele ultraviolete (UV) ale soarelui. De-a lungul timpului, viaţa pe Pământ s-a adaptat la un anumit nivel de radiaţii UV, creşterea nivelului acestora putând provoca distrugerea treptată a organismelor şi a ecosistemelor.

În 1974, chimiştii Sherwood Rowland şi Mario Molina, de la Universitatea Irvine din California, au publicat un articol care detalia reacţiile asupra stratului de ozon al gazelor clorofluorocarbonate (CFC) sau freoni, gaze utilizate în mod obişnuit în spray-urile cu aerosoli şi ca lichide de răcire în frigidere. Pe măsură ce ajung în stratosferă, razele UV ale soarelui descompun CFC-urile în substanţe care conţin clor. În 1985, o echipă de oameni de ştiinţă englezi a descoperit o gaură în stratul de ozon peste Antarctica, care a fost ulterior legată de CFC-uri. „Gaura” este, de fapt, o zonă a stratosferei cu concentraţii extrem de scăzute de ozon care reapare în fiecare an la începutul primăverii emisferei sudice (din august până în octombrie). Primăvara aduce lumina soarelui, care eliberează clor în norii stratosferici, arată https://www.nationalgeographic.com/.

Oamenii de ştiinţă, cărora li s-a alăturat şi Paul J. Crutzen, au devenit laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie, în 1995, o recompensă acordată „pentru munca lor în chimia atmosferică, în special în ceea ce priveşte formarea şi descompunerea ozonului”, potrivit https://www.nobelprize.org/. Cercetarea inovatoare a concluzionat că atmosfera are o „capacitate finită de absorbţie a atomilor de clor” din stratosferă. Un atom de clor poate distruge mai mult de 100.000 de molecule de ozon, potrivit Agenţiei SUA pentru Protecţia Mediului, epuizând ozonul mult mai repede decât poate fi înlocuit.

În 1994, prin Rezoluţia nr. 49/114, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 16 septembrie, data la care a fost semnat Protocolul de la Montreal, drept Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să sărbătorească prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale, se arată pe site-ul oficial al ONU.

România a aderat la Convenţia de la Viena şi la Protocolul de la Montreal prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993. Totodată, a acceptat amendamentele amintite mai sus, inclusiv pe cel adoptat la Kigali în 2016, prin Legea nr.30 din 27 martie 2020, potrivit https://www.cdep.ro/. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Înscrierile pentru probele de competențe la BACALAUREAT 2025 încep în 16 decembrie. Calendar, examen și reguli pentru candidați

Publicat

Publicitate

Înscrierile pentru probele de competențe la Bacalaureat 2025 încep în 16 decembrie. În acest an, examenul de Bacalaureat se va desfășura în două etape diferite: probele de competențe în ianuarie-februarie 2025 și cele scrise, în iunie, relatează alba24.ro.

Înscrierea candidaţilor pentru susţinerea probelor de evaluare a competenţelor din cadrul examenului naţional de bacalaureat – 2025 este programată în perioada 16-20 decembrie.

În intervalul 27-29 ianuarie are loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A. Între 29-31 ianuarie vor fi evaluate competenţele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care va fi susţinută de elevii din partea minorităţilor naţionale.

În intervalul 3-5 februarie vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C. În intervalul 5-7 februarie vor fi evaluate competenţele digitale – proba D.

Elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate care nu pot participa la probele A, B, C şi D din cadrul examenului naţional de bacalaureat – 2025 în perioada 27 ianuarie-7 februarie 2025 le pot susţine în perioada 30 mai – 4 iunie 2025.

Bacalaureat 2025: Calendar probele de competențe

  • 16—20 decembrie 2024 Înscrierea candidaților pentru susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat — 2025
  • 27—29 ianuarie 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
  • 29—31 ianuarie 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
  • 3—5 februarie 2025 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
  • 5—7 februarie 2025 Evaluarea competențelor digitale — proba D
  • 30 mai — 4 iunie 2025 Susținerea probelor A, B, C, D din cadrul examenului național de bacalaureat — 2025 pentru elevii prevăzuți la art. 18 alin. (3) din ordin

Bacalaureat 2025. Probele scrise

Simularea probelor scrise va fi organizată în perioaa 24-27 martie.

Publicitate

Probele scrise vor fi în perioada 10-16 iunie. Înscrierile la probele scrise se fac în 2-6 iunie.

Prima probă scrisă a bacalaureatului, cea la Limba şi literatura română, se va desfăşura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.

Pe 13 iunie, candidaţii vor susţine proba la alegere a profilului şi specializării.

Elevii din partea minorităţilor naţionale vor susţine pe 16 iunie proba scrisă la Limba şi literatura maternă.

În data de 20 iunie se vor afişa rezultatele la probele scrise (până la ora 12,00) şi vor fi vizualizate lucrările scrise şi depuse contestaţiilor (în intervalul orar 14,00-18,00).

În zilele de 23 şi 24 iunie vor fi vizualizate lucrările scrise şi depuse contestaţiile.

Rezultatele finale vor fi afişate pe 30 iunie.

  • 2—6 iunie 2025 Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
  • 6 iunie 2025 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
  • 10 iunie 2025 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
  • 11 iunie 2025 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
  • 13 iunie 2025 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
  • 16 iunie 2025 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
  • 20 iunie 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și
  • depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
  • 23—24 iunie 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 30 iunie 2025 Afișarea rezultatelor finale

Între 14-21 iulie se vor înscrie candidaţii la a doua sesiune de examen.

Bacalaureat 2025. Reguli pentru candidați

Sălile de examen vor fi monitorizate audio-video. Corectarea lucrărilor se va face digitalizat, pe platforma ministerului.

Candidații nu au voie să intre în săli cu ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea. Le vor lăsa în sălile special amenajate în acest sens, în centrele de examen.

Candidații nu au voie să aibă asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen:

orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare/care permit conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.

Candidații nu au voie să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

În caz contrar, sunt eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis materialele interzise.

Acestor candidați nu li se mai recunosc notele la probele promovate anterior eliminării, inclusiv la probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Curtești: A aprins focul în sobă și a plecat de acasă

Publicat

Publicitate

A aprins focul în sobă și a plecat de acasă iar un jar căzut din sistemul de încălzire a incendiat bunurile din încăpere. Când vecinii au observat flăcările, ardea jumătate din casă.

Evenimentul s-a produs în această seară,  în localitatea Curtești.

La caz au deplasat, în cel mai scurt, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Curtești. Aceștia au acționat rapid și au reușit să salveze bunurile din două încăperi.

Pentru a preveni astfel de incendii, ISU Botoșani vă recomandă:

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;

▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

Publicitate

▪️nu lăsați ușa sobei deschisă;

▪️nu supraîncălziți soba;

✔️montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;

▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;

✔️stingeți focul pe timpul nopții;

▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu în fostul atelier al unei școli din Dorohoi. Mai multe deșeuri au luat foc de la petardele aruncate de tineri

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în această seară, într-o clădire dezafectată de pe strada Aleea Pinului din municipiul Dorohoi.

Mai multe deșeuri adunate în fostul atelier al unei școli s-au aprins, cel mai probabil, în urma exploziei unei petarde.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi, dar și poliția.

Pompierii au constatat faptul că ardeau bunurile din interiorul clădirii și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă. Nu au fost persoane rănite.

Pentru evitarea producerii unor astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă:

– nu utilizaţi artificii, petarde, rachete şi alte mijloace pirotehnice în încăperi şi spaţii închise, în balcoane, holuri de bloc sau pe terase;

Publicitate

–  nu aruncaţi artificii sau alte obiecte asemănătoare de la balcon, în apropierea unor persoane, clădiri, autotursime sau copaci pentru a nu provoca incendii sau accidente;

– nu folosiţi obiectele pirotehnice în apropierea materialelor combustibile;

– nu lăsaţi copiii să utilizeze obiecte pirotehnice și supravegheaţi-i în permanență.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 12 decembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 12 decembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 12 decembrie 2024:

Loto 6/49: 31, 20, 9, 23, 28, 10

Loto 5/40: 27, 33, 25, 7, 31, 1

Joker: 23, 10, 42, 45, 30 + 11

Noroc: 5 4 1 8 0 9 4

Publicitate

Noroc Plus: 7 2 2 3 7 7

Super Noroc: 3 7 4 6 4 3

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending