Connect with us

Eveniment

15 decembrie: Ziua Internațională a Ceaiului. Cum a apărut această băutură

Publicat

Publicitate

Beneficiile consumului de ceai sunt foarte variate. Are antioxidanți, este anti-depresiv și ajută la socializare, unele șări dezvoltând o adevărată artă a ceaiului, cutume și obiceiuri sociale. La 15 decembrie, o sărbătoare bine venită în perioada iernilor friguroase este Ziua internaţională a ceaiului. Este a doua cea mai populară băutură din lume, după apă.

O băutură reconfortantă şi străveche, consumată de mii de ani, ceaiul ne protejeaza organismul împotriva bolilor cardiovasculare și degenerative.

Beneficiile consumului de ceai sunt foarte variate. Are antioxidanți, este anti-depresiv și ajută la socializare, unele șări dezvoltând o adevărată artă a ceaiului, cutume și obiceiuri sociale.

După 2008, în ţările producătoare de ceai din întreaga lume, precum Bangladesh, India, Indonezia, Kenya, Malaezia, Malawi, Nepal, Sri Lanka, Tanzania, Uganda şi Vietnam, marile sindicate au colaborat în organizarea de acţiuni pentru a face cunoscute problemele legate de realizarea producţiei de ceai.

În 2015, guvernul indian a propus extinderea celebrării Zilei internaţionale a ceaiului cu implicarea Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură.

Istoria ceaiului: cum a fost descoperit

Ceaiul a fost descoperit în secolul al IV-lea î.H., când acesta făcea parte din consumul zilnic al locuitorilor din Birmania şi Thailanda.

Publicitate

Produs de origine vegetală, ceaiul se obţine din mugurii, florile şi frunzele tinere ale arborelui de ceai, Camellia sinensis, cu toate varietăţile sale, care au fost supuse răsucirii, fermentării şi uscării.

În anul 800, ceaiul a fost adus în Japonia de către un călugar budist şi abia în 1610 o corabie olandeză a adus pentru prima oară ceaiul în Europa.

Pentru că era scump să livrezi produsul pe atunci, ceaiul a devenit „băutura oamenilor bogaţi”.

În 1890, Sir Thomas Lipton i-a scăzut preţul, prin înlăturarea intermediarilor şi a făcut din ceai o băutură accesibilă tuturor categoriilor sociale.

Istoria ceaiului: o legendă frumoasă

Legenda spune că primul ceai s-a preparat din întâmplare pe vremea împăratului chinez Shen Nung (2737-2697 î.Hr.).

Acesta obişnuia să bea apă fiartă, de teama îmbolnăvirii, şi permanent, în bucătărie, fierbea un vas cu apă.

Într-o zi, o adiere de vânt a aruncat frunze şi crenguţe, de pe lemnele aşezate sub fereastra bucătăriei, direct în vasul cu apă fiartă, schimbându-i culoarea.

În acelaşi timp, o aromă puternică a umplut bucătăria. Licoarea astfel obţinută a fost apreciată de împărat, bineînţeles după ce a trecut testul bucătarilor.

Filosofii chinezi afirmau că este mai bun ceaiul decât vinul, deoarece fortifică şi înviorează, nu provoacă ameţeală şi e mai bun decât apa, fiindcă nu este vector de boli infecţioase.

Iniţial, ceaiul era întrebuinţat de diriguitori şi feţele bisericeşti ca băutură tămăduitoare, care înlătura oboseala, revigora organismul, dar şi ca parte componentă a alifiilor în tratarea, spre exemplu, a reumatismului.

Istoria ceaiului: cum a apărut Ice Tea

În 1904, Richard Blechynden, proprietar american al unei plantaţii de ceai, participant la primul Târg Internaţional al Americii de la St. Louis, a dorit să le ofere vizitatorilor un ceai fierbinte. Însă, datorită căldurii, nimeni nu era interesat.

Pentru a-şi salva investiţia, a mai făcut o încercare de a capta „atenţia” publicului, aruncând în ceaiul preparat şi servit vizitatorilor câte un cub de gheaţă.

Aşa a fost inventat „Ice Tea-ul, care în scurt timp a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri.

Patru ani mai târziu, în 1908, Thomas Sullivan, din New York, a dezvoltat conceptul de pliculeţ de ceai (tea bag).

Fiind un comerciant de ceai, el ambala cu mare grijă mostrele de ceai pe care le trimitea beneficiarilor.

A realizat oportunitatea afacerii, când a văzut că restaurantele prepară ceaiul cu tot cu ambalaj, pentru a nu împrăştia frunzele de ceai prin bucătărie.

Germanii susţin că adăugarea de lapte în ceai poate distruge calitatea acestuia de a ne proteja împotriva bolilor cardiovasculare.

Surse: agerpres.ro, stiri.tvr.ro

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending