Connect with us

Eveniment

13 iulie: Ziua Internațională a Rockului. Care sunt tipurile de muzică rock și care sunt cele mai cunoscute trupe din lume

Publicat

Publicitate

Ziua Internațională a Rockului este sărbătorită în fiecare an pe 13 iulie și este o ocazie de a celebra și promova genul muzical rock, cu sute de milioane de fani în întreaga lume.

Această zi este dedicată influenței și impactului pe care muzica rock l-a avut asupra culturii și societății.

Originea Zilei Internaționale a Rockului nu este clară și nu există un eveniment istoric specific care să fi marcat această dată.

Cu toate acestea, rockul ca gen muzical a câștigat popularitate în anii ’50 și ’60 și a devenit o forță culturală semnificativă.

Ziua Internațională a Rockului a fost stabilită ca o oportunitate de a onora artiștii și formațiile rock celebre, precum și de a aduce în prim-plan muzica rock și impactul său global.

Pe 13 iulie, pasionații de muzică rock organizează concerte, evenimente tematice, sesiuni de ascultare și alte activități legate de acest gen muzical.

Publicitate

Este o zi în care se celebrează energia, creativitatea și libertatea expresiei asociate cu muzica rock, iar fanii se adună pentru a sărbători și a se bucura de sunetele și ritmurile rock-ului.

Ziua Internațională a Rockului reprezintă un moment în care iubitorii de muzică rock își arată afecțiunea și recunoștința față de artiștii și trupele care au contribuit la dezvoltarea și popularizarea acestui gen muzical.

13 iulie: Ziua Internațională a Muzicii Rock. Câte tipuri de rock există?

Muzica rock este un gen muzical divers și complex, care a evoluat de-a lungul timpului și a dat naștere la o varietate de subgenuri și stiluri distincte.

Iată câteva dintre cele mai cunoscute tipuri de muzică rock, fără a avea pretenția că sunt acoperite toate sub-genurile:

Rock clasic: Acesta se referă la muzica rock produsă în anii ’60 și ’70, având ca reprezentanți trupe precum The Beatles, Rolling Stones și Led Zeppelin.

Hard rock: Este caracterizat de riff-uri puternice de chitară și sunete mai grele, cu exemple notabile precum AC/DC, Guns N’ Roses și Deep Purple.

Heavy metal: Este un subgen puternic și agresiv al rockului, cu influențe blues și rock progresiv, trupe reprezentative fiind Metallica, Iron Maiden și Black Sabbath.

Rock alternativ: Acesta a apărut în anii ’80 și ’90 ca o alternativă la mainstream-ul rockului, cu trupe precum Nirvana, Pearl Jam și Red Hot Chili Peppers.

Grunge: Un subgen al rockului alternativ care a devenit popular în anii ’90, caracterizat de sunete distorsionate, versuri introspective și influențe punk, cu reprezentanți precum Nirvana, Soundgarden și Alice in Chains.

Punk rock: Un gen muzical rapid, energic și anticonformist, cu formații precum Ramones, Sex Pistols și The Clash.

Rock progresiv: Acesta se caracterizează prin complexitate instrumentală, structuri complicate și influențe din muzica clasică, având trupe ca Pink Floyd, Yes și Genesis.

Rock indie: Un gen muzical alternativ, cu influențe diverse și adesea asociat cu muzica produsă independent, trupe notabile fiind Arctic Monkeys, The Strokes și Radiohead.

Rockabilly: Un amestec de rock’n’roll și muzică country, popular în anii ’50, cu artiști precum Elvis Presley, Johnny Cash și Carl Perkins.

Pop rock: O combinație între elemente de muzică pop și rock, cu melodii mai accesibile și influențe comerciale, cu trupe precum Queen, Coldplay și Maroon 5.

Acestea sunt doar câteva dintre tipurile de muzică rock existente, iar limitele și clasificările exacte pot varia în funcție de interpretare și perspective individuale. Muzica rock este un domeniu vast și în continuă evoluție, iar noi subgenuri pot apărea în timp.

Ziua Internațională a Rockului: Cele mai cunoscute trupe de rock din toate timpurile

Este dificil să se stabilească o listă definitivă a celor mai cunoscute 10 trupe de rock la nivel mondial, deoarece popularitatea și preferințele variază.

Cu toate acestea, câteva trupe rock foarte cunoscute și influente, care au avut un impact semnificativ la nivel global, merită amintite:

The Beatles: Considerată una dintre cele mai influente și populare trupe rock din istorie, The Beatles au avut un impact masiv asupra muzicii și culturii în anii ’60.

Rolling Stones: Această trupă britanică iconică a câștigat popularitate cu sunetul lor distinct de rock’n’roll și a devenit una dintre cele mai longevive și de succes formații din lume.

Led Zeppelin: Cunoscuți pentru compozițiile lor complexe și puternice, Led Zeppelin sunt considerați pionieri ai rockului hard și heavy metal.

Pink Floyd: Cu sunetul lor progresiv și psihedelic, Pink Floyd au reușit să redefinească muzica rock și să creeze opere conceptuale remarcabile.

Queen: Cu vocea unică a lui Freddie Mercury și hit-uri precum „Bohemian Rhapsody” și „We Will Rock You”, Queen este una dintre cele mai iubite și influente trupe rock de pe planetă.

AC/DC: Cu riffs-uri puternice și un stil inconfundabil, AC/DC au devenit sinonime cu rockul clasic și au inspirat multe generații de fani.

Guns N’ Roses: Cu energia lor explozivă și hit-uri precum „Sweet Child o’ Mine” și „November Rain”, Guns N’ Roses au captivat publicul la nivel mondial.

U2: Cunoscută pentru imnurile lor puternice și activismul social, U2 este una dintre cele mai de succes și influente trupe rock din ultimele decenii.

Nirvana: Condusă de Kurt Cobain, Nirvana a jucat un rol esențial în dezvoltarea și popularizarea genului grunge în anii ’90.

The Who: Cu hit-uri precum „My Generation” și „Baba O’Riley”, The Who au fost una dintre primele trupe de rock care au introdus elemente de operă rock în muzica lor.

Evident, sunt mulți alți artiști și trupe care ar merita menționate.

Ce înseamnă să fii rocker?

A fi rocker înseamnă a adopta un stil de viață și o atitudine asociată cu mesajul acestui tip de muzică.

Termenul „rocker” se referă la o persoană care este pasionată de muzica rock și care își exprimă această pasiune prin comportament, vestimentație și un anumit fel de a fi.

Iată câteva aspecte care pot defini ceea ce înseamnă să fii rocker:

Iubire pentru muzica rock: A fi rocker înseamnă să ai o pasiune puternică pentru muzica rock, să asculți și să îți educi gustul muzical în acest gen. Poți să fii deschis la o varietate de subgenuri și artiști rock și să fii receptiv la evoluțiile și inovațiile din acest domeniu.

Atitudine nonconformistă: Rockerii adesea îmbrățișează nonconformismul și individualitatea. Ei pot fi critici față de normele sociale, politice sau culturale și pot încerca să se distanțeze de mainstream și de convențiile impuse.

Vestimentație și imagine: Moda și stilul vestimentar sunt o parte importantă a culturii rock. Rockerii pot adopta un stil distinct, care poate include tricouri cu logo-uri de trupe, blugi, piele, elemente punk sau influențe vintage. Este o modalitate de a se exprima și de a-și afișa apartenența la cultura rock.

Libertatea și exprimarea de sine: Rockerii caută să își exprime liber gândurile, emoțiile și identitatea prin muzică și prin alte forme de exprimare artistică.

Spiritul comunității: A fi rocker înseamnă să te simți parte a unei comunități mondiale, al cărei limbaj comun este muzica.

Foto: Brândușa Brumbea, artistă rock din Alba Iulia

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Prevenirea începe cu dialogul: Polițiștii de Siguranță Școlară, față în față cu adolescenții, la „Zilele Nordului”

Publicat

Publicitate

În weekendul trecut, cu ocazia Festivalului „Zilele Nordului”, polițiștii Biroului Siguranța Școlară au fost prezenți la Darabani, unde au desfășurat activități de prevenire adresate adolescenților și părinților.

Discuțiile interactive au abordat subiecte importante precum:

răspunderea penală pentru implicarea în traficul și consumul de droguri;
efectele nocive ale consumului de substanțe interzise asupra sănătății fizice și psihice;
consecințele legale ale implicării în acte de violență.
În cadrul activităților, participanții au putut experimenta, prin intermediul ochelarilor speciali, modul în care consumul de droguri afectează percepția: dezorientare, alterarea culorilor, vedere dublă, dificultăți în aprecierea distanțelor, confuzie și alte efecte care pun în pericol siguranța personală.

Prevenirea consumului de substanțe psihoactive în rândul elevilor rămâne o prioritate pentru polițiști și în anul școlar 2025 – 2026.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Nordului 2025: 13.000 de participanți, 100 de evenimente și o nouă demonstrație a faptului că orașele se schimbă prin cultură

Publicat

Publicitate

A XII-a ediție a festivalului Zilele Nordului, desfășurată între 31 iulie și 3 august 2025 la Darabani, a adunat peste 13.000 de participanți la 100 de evenimente culturale, artistice, civice și sportive, continuând misiunea festivalului de a reconecta Nordul prin cultură și de a propune un model de dezvoltare pentru comunitățile mici din România.

Dezvoltat în parteneriat cu autoritățile locale și regionale și susținut de comunitate și companii responsabile, festivalul a consolidat în acest direcția strategică anunțată anul trecut: pregătirea unei candidaturi regionale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2035.

Cei mai mulți oameni, în Poiana Teioasa și în noua Piață a Nordului

Concertele au atras, ca de obicei, cei mai mulți participanți — 5.475 de persoane au fost prezente la show-urile susținute de Irina Rimes, Om la Lună, Coma, Mădălina Pavăl Orchestra, Moonlight Breakfast, Ada Milea & Berti Barbera și alți artiști români.

În premieră, parte din festival s-a mutat în Piața Nordului, parcarea centrală reconvertită temporar într-un forum urban viu, verde, cultural și civic. Piața a găzduit dezbateri, concerte, activități pentru copii și familii, animație stradală, târguri, spectacole de muzică și poezie și proiecții de film în aer liber, atrăgând în total peste 2.000 de participanți în cele patru zile.

Evenimentele speciale – semnul distinctiv al ZN

Publicitate

Forumul Orașelor Mici, devenit o referință națională în discuția despre dezvoltarea urbană a comunităților sub 30.000 de locuitori, a reunit la Darabani reprezentanți ai Guvernului, primari, experți ai Băncii Mondiale, arhitecți și universitari din toată țara. Între invitații ediției s-au numărat Kövér Orsolya Mária, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Vasile Asandei, director al ADR Nord-Est, Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, Călin Hințea și Șerban Țigănaș, decani ai facultăților de administrație publică și, respectiv, arhitectură de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

 

Maratonul Nordului, cu ediții de MTB la Dersca și Trail la Darabani, a atras 1.500 de sportivi și susținători, în timp ce Campionatul Mondial de Borș Moldovenesc a adunat 500 de pofticioși și curioși în jurul ceaunelor, alături de invitații săi speciali, familia Stan, păstrătorii tradiției crucilor vesele de la Săpânța, și Dana Burlacu-Vistiernicu, culegătoare de rețete și ambasador al gastronomiei tradiționale.

Un moment aparte a fost Duminica fără mașini, care a adus peste 2.000 de dărăbăneni la evenimente în aer liber desfășurate în centrul orașului, devenit pietonal: spectacole de teatru, dezbateri, lecturi, ateliere, muzică live și un show spectaculos de videomapping pe fațada Casei de Cultură.

Cultură vie: filme, expoziții, întâlniri, teatru

Proiecțiile de film, realizate în parteneriat cu regizori și actori prezenți la festival, au adus peste 500 de cinefili în spații neconvenționale din oraș. Filmele „Anul nou care n-a fost”, „Siberia din oase”, „Maria” și „Pădurea de molizi”au fost prezentate în prezența unor invitați precum actorul Mihai Călin sau regizoarea Leontina Vatamanu.

Trei spectacole de teatru – „Să nu ne răzbunați”, „La cuțite” și „Jocuri din curte” – au adunat aproape 300 de spectatori, iar expozițiile din festival au fost vizitate de 500 de persoane. Între expozițiile din agendă, două au fost premiere importante: expoziția „Vremuri în care știrile sunt mai rapide decît gloanțele”, semnată de artistul Pavel Brăila, este prima expoziție de artă contemporană din istoria festivalului și a orașului, iar „Greatest Clicks”, semnată de Hajdu Tamás, este cea mai amplă expoziție de fotografie prezentă vreodată în festival, cu 50 de lucrări superbe din urbanul mic românesc.

Întâlnirile Nordului au adus la aceeași masă istorici, jurnaliști, activiști, cercetători și artiști din toată țara și din Republica Moldova, printre care Dorin Dobrincu, Liviu Jicman, Dan Sociu, Ala Sainenco, Mihai Călin, Leontina Vatamanu sau familia Ioan și Anamaria Stan de la Săpânța.

„O platformă europeană de cooperare culturală”

„Ne bucură nu doar numărul de participanți, ci mai ales calitatea întâlnirilor pe care le generăm. Zilele Nordului este astăzi o platformă de cooperare între artiști, comunități, autorități și instituții publice din România, Moldova și Ucraina. Ne dorim ca în viitorul apropiat festivalul să capete o dimensiune internațională și, de asemenea, să stimuleze crearea unei rețele a orașelor mici din România și din Europa”, a declarat Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.

2026: Festivalul Zilele Nordului revine în 6–9 august

Organizatorii au anunțat deja perioada următoarei ediții, 6–9 august 2026, și au pus în vânzare abonamente la cel mai mic preț posibil pe www.zilelenordului.ro. Abonamentele pot fi achiziționate online, în număr limitat.

Despre Zilele Nordului

Zilele Nordului este un festival cultural non-profit organizat de Asociația Nord și sprijinit de către Primăria și Consiliul Local Darabani, Administrația Fondului Cultural Național, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și al Băncii Transilvania, Caraiman, Iulius Mall Suceava, MDR Mobilier Delagrave, Cadasplan și alte companii și parteneri locali.

Festivalul a implicat, în cei 12 ani de existență, peste 2.000 de voluntari, a generat peste 600 de evenimente culturale, a contribuit la crearea de infrastructură culturală și la formarea unui brand regional centrat pe cultură, implicare civică și cooperare.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Se luminează cerul, în august: Când pot fi observate cele mai spectaculoase „stele căzătoare”

Publicat

Publicitate

Când se pot vedea Perseidele în 2025

Roiul de meteori Perseide este activ între 17 iulie și 26 august, dar momentul de vârf va fi pe 12 august, între orele 16:00 și 19:00 TLR. Cum maximul se produce ziua, cea mai bună perioadă de observare va fi noaptea de 11/12 august și cea de 12/13 august, când activitatea este încă intensă.

De ce sunt speciale Perseidele

Denumite după constelația Perseus, din care par că vin, Perseidele sunt rămășițele cometei 109P/Swift-Tuttle. Fiecare „stea căzătoare” este de fapt o particulă minusculă, de sub 1 mm, care, pătrunzând în atmosferă, aprinde aerul prin frecare și creează dâra luminoasă vizibilă pentru doar o fracțiune de secundă.

Cât de vizibile vor fi perseidele în 2025

Anul acesta, Luna nu va deranja observațiile. În zonele cu cer curat, departe de lumina orașelor, se pot vedea până la 100 de meteori pe oră, în timp ce în orașe vor fi vizibili doar 10-20 de meteori pe oră.

Unde și cum să privești cerul

Pentru o experiență cât mai spectaculoasă:

  • Alege un loc la țară, la munte sau la marginea orașului, cu cer curat.
  • Ia cu tine un sac de dormit sau un șezlong și îmbrăcăminte groasă – nopțile de august pot fi răcoroase.
  • Privește cerul cel puțin o oră, preferabil după miezul nopții, când rata meteorilor crește.

Cum pot fi utile observațiile

Publicitate

Dacă vrei să contribui la observațiile astronomice, notează ora, direcția și strălucirea fiecărui meteor. Datele pot fi trimise către Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM). Asociația organizează și o tabără pentru pasionații de astronomie care vor să vadă Perseidele.

Dacă vreți ca observațiile voastre să fie utile, puteți nota:

  • ora, minutul și secunda apariției meteorului,

  • locul din cer de unde părea că vine (constelația),

  • strălucirea sa, comparând-o cu stelele din apropiere.

Citeste mai mult

Eveniment

Permis de conducere „la ofertă”: 350 de euro. Dosar penal la Frontiera Rădăuți Prut

Publicat

Publicitate
Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privinţa unei femei, cetățean român, care a prezentat la control un permis de conducere fals.
În data de 02 august a.c., în jurul orei 12.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, la volanul unui autoturism înmatriculat în Franța, o femeie cu cetățenie română, în vârstă de 38 de ani.
Aceasta a prezentat polițiștilor de frontieră un permis de conducere cu însemnele autorităților din Grecia, care avea fotografia și datele de identificare ale conducătoarei auto. Având suspiciuni cu privire la faptul că documentul prezentat la control nu ar fi autentic, colegii noştri au efectuat verificări suplimentare, în urma cărora au descoperit că permisul de conducere nu prezintă condițiile de formă și fond ale unuia autentic, fiind fals. Mai mult, persoana aflată la volan nu figurează ca deținătoare de permis de conducere.
Femeia a declarat că a transmis unei persoane datele sale personale și fotografia, primind permisul de conducere contra sumei de 350 de euro.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals, uz de fals și conducerea unui autovehicul fără permis de conducere, la finalizare urmând a se lua măsurile legale care se impun.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending