Luna octombrie este așteptată de mulți credincioși din România, datorită celor două mari sărbători ale celor doi sfinți vindecători: Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași și Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, scrie basilica.ro.
Pelerinajele de la Iași și de la București adună anual mii de persoane care vin să le ceară ajutorul sau să le mulțumească sfinților pentru mijlocirea lor.
Alături de sfinții Parascheva și Dimitrie, în calendarul lunii octombrie se înscriu și doi sfinți foarte căutați de credincioși, izbăvitori de duhuri necurate.
Sf. Sfințit Mc. Ciprian – 2 octombrie
Sfântul Ciprian a trăit în Antiohia, în secolele III-IV. Provenea dintr-o familie nobilă și se distingea prin cunoștințele de filosofie, dar și prin practica magiei.
Convertirea sa la creștinism este legată de viața Sfintei Iustina. Aceasta era o fecioară care își închinase viața lui Hristos. Aglaid, un tânăr păgân care se îndrăgostise de ea, a mers la Ciprian și i-a cerut ca, prin magia sa, să trezească aceeași patimă în Iustina.
Publicitate
Vrăjitorul a invocat de trei ori puterile demonice, dar acestea au fost învinse de fiecare dată prin harul lui Dumnezeu și semnul Sfintei Cruci. Astfel, Sfântul Ciprian a crezut în Hristos, s-a botezat și a ars toate cărțile de vrăjitorie.
A ajuns episcop și a hirotesit-o diaconiță pe Sfânta Iustina. În timpul prigoanei împăratului Deciu, celor doi sfinți li s-a tăiat capul la Nicomidia, deoarece nu s-au lepădat de Hristos.
Sfântul Ciprian este recunoscut printre credincioși drept grabnic ajutător al celor care suferă de pe urma vrăjilor și blestemelor, dar și vindecător de boli.
Încă din anul 1790, în Biserica Zlătari din București se află mâna dreaptă a sfântului. Din acea vreme este consemnată o minune a vindecării unui mitropolit de ciumă, prin rugăciune la racla cu moaștele Sfântului Ciprian.
Recent, un fragment al sfintelor moaște de la această biserică a fost dus în pelerinaj în Cipru.
Sf. Cuv. Damian, vindecătorul – 5 octombrie
Sfântul Damian a fost un monah care a trăit în secolul al XI-lea, în Lavra Peșterilor din Kiev, în ascultare față de starețul său, Teodosie, devenit la rândul său, sfânt.
Cuviosul era recunoscut pentru ascultarea, smerenia și înfrânarea sa. Pentru aceasta, cu darul lui Dumnezeu, îi putea vindeca pe cei bolnavi.
Toți bolnavii care veneau la mănăstire erau aduși la Sfântul Damian, care avea ascultare de la starețul Teodosie să se roage pentru ei. Cu smerenie și supunere, monahul le citea rugăciunile și îi ungea cu ulei sfințit, aducând vindecare.
Sf. Ambrozie de la Optina – 10 octombrie
Sfântul Ambrozie de la Optina l-a inspirat pe scriitorul Dostoievski în întruchiparea starețului Zosima din romanul Frații Karamazov. Sursele hagiografice îl prezintă pe sfânt drept un vârf duhovnicesc al Soborului Stareților de la Mănăstirea Optina.
Acesta s-a născut la începutul secolului al XIX-lea și a dobândit o educație religioasă de la bunicul său, preot de țară. În urma unei boli grave din tinerețe, a promis că, dacă se va vindeca, se va face monah. A amânat împlinirea făgăduinței sale, dar după ce a cerut sfatul unui pustnic vestit, a plecat la Sihăstria de la Optina. Acest lăcaș era pe punctul de a deveni centrul unei vaste mișcări de înnoire duhovnicească.
La mănăstire s-a dedicat editării textelor Sfinților Părinți, dar o boală gravă i-a curmat acest elan, determinându-l să se concentreze mai mult asupra vieții interioare și rugăciunii inimii. Mai târziu, spunea: „Bine este pentru monah să treacă prin boală. Atunci când suntem bolnavi, nu trebuie să ne îngrijim a ne însănătoși întru totul, ci doar pe jumătate…”
I s-a dat binecuvântarea să primească oameni pentru sfat și spovedanie, astfel încât la chilia sa se strângea mulțime de credincioși care găseau răspunsul problemelor lor.
Deși bolnav, cu o constituție fragilă, sfântul îi primea pe toți și a trecut la Domnul așa cum a prorocit, în mijlocul oamenilor.
Sfântul a ctitorit o mănăstire de maici la Șamordino, care, pe lângă clădirile monastice, avea un spital, un adăpost pentru nevoiași, o școală și un azil pentru femei în vârstă. Sinaxarele numesc acest ansamblu monahal o „cetate a iubirii”.
Iubirea sfântului pentru oameni se manifestă și după trecerea în veșnicie, deoarece îi ajută pe toți cei care îi cer rugăciunile. Există mărturii conform cărora Sfântul Ambrozie i-a ajutat pe credincioși să se vindece de boli, să găsească un loc de muncă, să scape de violența domestică sau să renunțe la fumat.
Sf. Mc. Zinaida și Filonela – 11 octombrie
Aceste două sfinte surori se află printre primii doctori fără de arginți din istoria Bisericii, iar unele surse le prezintă chiar ca fondatoare ale acestei tradiții, alături de Sfânta Hermiona.
Originare din Tarsul Ciliciei, acestea au trăit în secolul I și au fost surorile Sfântului Iason, primul episcop al Tarsului, care le-a botezat, și rude ale Sfântului Apostol Pavel.
Au studiat atât filosofia la o școală importantă din cetate, cât și medicina, de care au fost atrase mai mult.
Și-au început misiunea de doctorițe creștine într-o bolniță din Tars, dar au ajuns și în alte ținuturi. În timpul călătoriilor au vindecat numeroși oameni fără să accepte plată, i-au convertit pe mulți la creștinism și au înființat un așezământ pentru bolnavi.
Propovăduirea Evangheliei de cele două surori a atras invidiat păgânilor, care le-au omorât cu pietre.
Sf. Cuv. Parascheva de la Iași – 14 octombrie
Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. S-a născut în Epivata, pe teritoriul european al Turciei de azi, într-o familie de creștini.
Pe când era copilă, a auzit la biserică îndemnul Mântuitorului: „Cel ce voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8:34). Din acel moment a renunțat la tot și a plecat în căutarea liniștii. A trecut prin mai multe regiuni și s-a stabilit într-o mănăstire de maici din Pustiul Iordanului. A petrecut mai mulți ani în singurătate și în multe lipsuri.
Într-o noapte, un înger i-a apărut în vis și i-a spus să părăsească pustia și să se întoarcă în patria sa, unde trebuie să-și lase trupul pământului.
După doi ani petrecuți în ținuturile natale, a trecut la Domnul, necunoscută de nimeni.
Trupul său binemirositor a fost descoperit în chip minunat după ce un marinar a fost înmormântat în apropierea locului său de odihnă. Sfânta Parascheva s-a arătat în vis unui creștin și i-a spus să-i ia trupul de lângă cel al marinarului, care răspândea un miros greu.
Sfintele sale moaște au fost așezate într-o biserică închinată Sfinților Apostoli și au devenit imediat un izvor de vindecare pentru bolnavii din zonă.
Moaștele sfintei au fost duse, într-un amplu periplu, de-a lungul secolelor, din Epivata, la Tîrnovo, la Belgrad și la Constantinopol. În 1641, în timpul domniei lui Vasile Lupu, Patriarhia din Constantinopol i-a oferit acestuia în semn de recunoștință moaștele cuvioasei. Acestea au fost așezate în 13 iunie 1641 în Biserica Sf. Trei Ierarhi din Iași.
Din anul 1888, moaștele Sfintei Parascheva se păstrează în Catedrala Mitropolitană din același oraș, care devine în preajma sărbătorii sale, cel mai însemnat loc de pelerinaj din țară.
Sfântul Luca este unul dintre cei 70 de Apostoli pe care Mântuitorul i-a trimis să propovăduiască Vestea cea Bună a Mântuirii.
Născut într-o familie păgână din Antiohia, apostolul a fost din tinerețe însetat de studiu. A devenit un bun cunoscător al științelor medicale, dar și pictor. Vorbea limba greacă, ebraică și aramaică.
A fost ucenic al Sfântului Apostol Pavel, pe care l-a însoțit în unele călătorii misionare în Grecia, Macedonia, Ierusalim, Cezareea Palestinei și Roma, unde a stat alături până la final de Sfântul Pavel care a suferit martiriul.
Întors în Grecia, a fost ales episcop al Tebei, hirotonind preoți și diaconi și vindecând pe mulți bolnavi prin rugăciunile sale.
Tradiția bisericească spune că la vârsta de 84 de ani a fost prins de închinătorii la idoli, torturat și răstignit pe un măslin. Din mormântul său izvora o licoare tămăduitoare, folosită îndeosebi la bolile de ochi.
În timpul domniei Împăratului Constanțiu, moaștele sale au fost aduse de la Teba la Constantinopol, în Biserica Sfinților Apostoli, alături de cele ale Sfinților Andrei și Timotei.
Conform Tradiției, Sfântul Luca este cel care a pictat pentru prima dată o icoană a Maicii Domnului, dar și alte icoane ale Sfinților Apostoli. De aceea, este considerat atât ocrotitorul medicilor, dar și al iconarilor.
Sf. Cuv. Ioan de Rila – 19 octombrie
Sfântul Ioan s-a născut în secolul al X-lea lângă Sofia, capitala Bulgariei.
Rămas orfan, și-a împărțit toată averea săracilor și s-a retras într-o mănăstire. În urma unei descoperiri dumnezeiești a mers în muntele Rila, unde a viețuit doar cu Dumnezeu, îmbrăcat doar cu piele de capră și hrănindu-se cu verdețuri.
Vestea despre sfințenia pustnicului s-a răspândit în tot ținutul și mulți oameni veneau pentru a-i cere ajutorul și rugăciunile. Dar Sfântul Ioan s-a retras și mai departe, pe vârful unei stânci înalte.
Regele țării a trimis nouă vânători pentru a-l alunga de acolo și a-l determina să vină mai aproape de oameni. Pustnicul i-a hrănit pe aceștia cu o singură pâine pe care i-o adusese un înger și a continuat să trăiască în peșteră.
În timp, Sfântul Ioan a ridicat o biserică și chilii pentru monahi, deoarece în jurul său se strânseseră mulți ucenici.
Sfântul a trecut la Domnul la vârsta de 70 de ani, în data de 18 august 946.
Moaștele sale făcătoare de minuni au fost mutate în diverse contexte istorice la Sofia, la Ersztergom (Ungaria), la Tîrnovo și în cele din urmă au fost redate mănăstirii din Rila (1469).
Această mănăstire a rămas centrul duhovnicesc al Bulgariei iar Sfântul Ioan, ocrotitorul țării.
Sf. M. Mc. Artemie – 20 octombrie
Sfântul Artemie a trăit în vremea împăratului Constantin cel Mare (secolul III), care l-a ridicat la demnitatea de patrician și guvernator militar al Alexandriei și al întregului Egipt.
După moartea Sfântului Constantin, fiul și urmașul său, Constanțiu i-a încredințat Sfântului Artemie misiunea de a aduce la Constantinopol moaștele Sfinților Apostoli Andrei și Luca.
La puțină vreme, puterea a fost uzurpată de Iulian Apostatul, iar Constanțiu a murit. Noul împărat a reinstaurat cultul păgân și a început prigoana creștinilor.
Sfântul Artemie a luat apărarea a doi preoți torturați pentru credința lor și a ajuns să fie arestat și să i se ia rangul.
Sfântul a rămas ferm în mărturisirea credinței sale, chiar dacă a fost la rândul său chinuit. Hristos i s-a arătat noaptea în temniță și i-a vindecat rănile, motiv pentru care Sfântul Artemie a rămas în picioare 15 zile, fără să mănânce și să bea nimic, adâncit în rugăciune și uimire.
Când împăratul a hotărât tăierea capului său, sfântul a mers singur spre locul de execuție. O credincioasă a luat trupul mucenicului și l-a mutat la Constantinopol, unde a săvârșit de-a lungul timpului vindecări minunate, mai ales pentru cei care sufereau de hernie.
Sfântul Artemie este cunoscut și drept ajutător în bolile picioarelor. Fragmente din moaștele sale se află la Mănăstirea Constamonitu din Sfântul Munte, iar la noi în țară, la Mănăstirea Căldărușani din județul Ilfov.
Sf. Gherasim din Kefalonia – 20 octombrie
Sfântul Gherasim provenea din familia Notara, o familie puternică, de origine bizantină din Peloponez. A fost trimis de tânăr să studieze Scripturile și a întreprins numeroase călătorii în întreaga Grecie, Constantinopol, Sfântul Munte și Țara Sfântă, pentru a-și îmbogăți cunoștințele.
La Ierusalim a fost hirotonit diacon și preot de Patriarhul Gherman al II-lea, alături de care a rămas 12 ani. A părăsit apoi Ierusalimul și s-a îndreptat spre Sinai, Egipt, Damasc, Creta și în cele din urmă, spre insula grecească Zakynthos. Acolo a trăit vreme de 5 ani într-o peșteră, dar fiind aflat creștinii care doreau să-i ceară sfatul, s-a mutat într-o mică peșteră din Kefalonia.
Virtuțile pustnicului nu au rămas ascunse, astfel încât, căutat din nou de oameni, sfântul a avut încredințarea că poate primi ucenici.
A întemeiat o mănăstire, numită Noul Ierusalim, unde a transmis maicilor roadele harului și ale experienței sale duhovnicești.
Sfântul Gherasim s-a mutat la Domnul în 15 august 1579, iar sfintele sale moaște sunt până în prezent izvor al multor minuni.
Sfântul este cunoscut mai ales pentru puterea sa vindecătoare prin care îi izbăvește pe cei demonizați sau pe cei care suferă de boli psihice.
Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir – 26 octombrie
Sfântul Dimitrie a trăit în orașul Tesalonic din Grecia, în timpul domniei lui Maximian Galeriu (secolul III).
Tânărul Dimitrie se distingea atât prin frumusețe, cât și prin înțelepciune și bunătate. Fiind priceput în meșteșugul armelor, a fost numit general al Tesaliei și proconsul al Eladei. Pe lângă această ocupație, sfântul petrecea mult timp învățând poporul cuvântul lui Dumnezeu, astfel încât a convertit un număr mare de păgâni.
Unii dintre închinătorii la idoli i-au dezvăluit aceste lucruri împăratului Galeriu, iar Sfântul Dimitrie a fost aruncat într-o temniță.
Când a pătruns în celulă, un scorpion s-a apropiat de piciorul lui, dar cu un simplu semn al crucii, sfântul l-a făcut să dispară.
Cu rugăciunile Sfântului Dimitrie, un tânăr creștin, Nestor, l-a învins în mod surprinzător pe un uriaș. Acest lucru a aprins mânia împăratului, care le-a poruncit soldaților să-l străpungă cu lăncile pe Sfântul Dimitrie.
Era prezent și slujitorul său, Lup, care i-a luat tunica scăldată în sânge și inelul de nobil. Cu aceste două obiecte, Lup a săvârșit mulțime de minuni și vindecări.
De-a lungul timpului, Sfântul Dimitrie a apărat cetatea Tesalonicului de invaziile barbarilor, de molime, de ciumă, de foamete.
Prima culegere de minuni săvârșite de Sfântul Dimitrie, alcătuită de Ioan, Arhiepiscopul Tesalonicului, a apărut de timpuriu, în secolul al VII-lea și este o sursă importantă pentru istoria cetății Tesalonicului și a Balcanilor în perioada bizantină.
În secolul al V-lea, prefectul Iliriei, Leontie, a fost vindecat în chip de minunat, așa că i-a ridicat sfântului o biserică în Tesalonic. Aceasta a suferit modificări de-a lungul secolelor, a fost incendiată, a fost transformată în moschee, iar în 1912 a fost redată cultului creștin. La începutul istoriei acestei biserici, bolnavii care erau aduși într-o anexă transformată în spital erau vindecați prin mijlocirea sfântului.
Sfântul este numit „Izvorâtorul de mir”, deoarece din moaștele sale a curs și curge mir, dăruit creștinilor spre vindecare. În prima duminică după sărbătoarea sa, la Vecernie, racla este deschisă și un ierarh scoate o tavă de sub moaștele sale, în care a picurat mir. Acesta este amestecat cu ulei de la Sfântul Maslu și împărțit credincioșilor. O cântare din canonul sfântului spune: „Mirul cel mai lucrător decât focul, Dimitrie, ajungând la toată Biserica, curge, izvorăște, viază și lucrează tainic, celor ce aleargă cu credință la el, arzându-le bolile și gonind demonii”.
Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor – 27 octombrie
Sfântul Dimitrie s-a născut la începutul secolului al XIII-lea, într-o familie de țărani din Basarabov, la sud de Dunăre.
Din copilărie a fost atras de rugăciune și dobândirea virtuților. Ocupația sa a fost păstoritul, dar ulterior s-a retras într-o peșteră din apropierea râului Lom, unde se afla și o mănăstire. A fost tuns în monahism, petrecându-și întreaga viață în post aspru și privegheri.
Cunoscându-și ziua adormirii, s-a așezat între două stânci, unde și-a dat sufletul în mâinile Domnului.
După ani îndelungați de la moartea sa, o viitură a mutat lespezile de piatră și a dus trupul neputrezit al sfântului în albia Lomului.
După o perioadă de timp, cuviosul s-a arătat în vis unei copile, care era chinuită de duh necurat, arătându-i locul și zicându-i: „Eu te voi vindeca, dacă părinții tăi mă vor scoate din apă!“
În acest fel au fost descoperite moaștele Sfântului Dimitrie prin care au început să fie săvârșite minuni și vindecări.
În anul 1774, sfintele moaște au ajuns în Țara Românească și au rămas până în prezent pe Dealul Mitropoliei. Îndată ce au ajuns pe pământ românesc, războiul ruso-turc, precum și epidemia de ciumă au încetat.
Moaștele Sfântului Dimitrie au fost purtate în procesiune de-a lungul istoriei, ajutând poporul să se izbăvească de secetă, război, ciumă, holeră, tifos sau recenta pandemie de Covid 19. În perioada 4 martie – 21 aprilie 2024, s-a desfășurat cel mai amplu pelerinaj cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie, în cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Mărturie pentru ajutorul oferit de Sfântul Dimitrie stă numărul mare de pelerini care vin anual la Catedrala Patriarhală din București în preajma sărbătorii sale din 27 octombrie.
O parte din mărturiile contemporane ale credincioșilor sunt reunite într-un volum dedicat Sfântului Dimitrie cel Nou.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Numai mâine nu-i poimâine, așa că este momentul să organizezi o masă de Revelion 2024-2025 cu totul specială, surprinzându-i pe musafiri cu preparate delicioase și inedite. Deși se așteaptă la clasicele platouri cu mezeluri, legume și piftie, poți aduce un plus de savoare și creativitate cu câteva rețete ușor de pregătit.
Încearcă să-i impresionezi cu delicatese precum ouă umplute cu brânză cheddar, cârnăciori înveliți în bacon, pateuri fragede cu carne sau rulouri de somon afumat cu brânză cremoasă. Aceste opțiuni simple, dar rafinate, vor aduce un plus de savoare și vor transforma masa de Revelion într-o experiență memorabilă, scrie alba24.ro. Musafirii tăi vor aprecia originalitatea și gustul deosebit al acestor preparate!
1. Ouă umplute cu brânză Cheddar
Ingrediente:
12 ouă
2 linguri de brânză Cheddar rasă
1/2 ceașcă de maioneză
1 lingură de muștar
4 felii de bacon
Mod de preparare:
Fierbe ouăle timp de 10-12 minute și toarnă apă rece peste ele până când ajung la temperatura camerei. Decojește-le cu grijă și taie-le în jumătăți.
Într-o tigaie curată, prăjește baconul până când capătă o culoare maronie. Scurge-l pe șervetele uscate.
Publicitate
Îndepărtează gălbenușurile și amestecă-le cu maioneză, muștar, brânza Cheddar și bucățele mărunte de bacon. Umple jumătățile de ouă cu acest amestec și răcește-le în frigider timp de câteva ore.
Poți decora ouăle umplute cu Cheddar și bacon cu câteva frunze de pătrunjel. Acestea se servesc reci, la antreu.
2. Cârnăciori înveliți în bacon, la cuptor
Ingrediente:
cca 70 g zahăr brun
450 g bacon, tăiat felii
câteva bucățele de cârnăciori afumați
Mod de preparare:
Încinge cuptorul la 170 de grade Celsius. Învelește fiecare cârnăcior în câte o felie de bacon, prinde-o cu o scobitoare și pune-o într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Înainte de a băga totul în cuptor, presară niște zahăr peste preparat. După 30-40 de minute, gustarea este gata.
3. Pateuri cu carne
Ingrediente:
2 foi de plăcintă
2 linguri de unt
2 linguri de făină
1 linguriță de sare kosher
3/4 căni de lapte integral
1/4 linguriță de piper negru măcinat
1 piept de pui rotisat
1/4 cană de parmezan ras
1 cană de buchețele de broccoli tăiate mărunt
1 ou
Mod de preparare:
Topește untul într-o cratiță la temperatura medie, adaugă făina și amestecă mixul timp de 1-2 minute.
Adaugă treptat laptele și continuă să amesteci și să fierbi compoziția timp de 6 minute.
Îndepărtează cratița de pe foc și incorporează sarea, piperul, parmezanul, pieptul de pui tăiat mărunt și bucățelele de broccoli, pe care le-ai pregătit dinainte într-un vas cu aburi.
Decupează foile de plăcintă astfel încât să le poți așeza în forme de brioșe și să ai și „căpăce” pentru fiecare. Unge o tavă compartimentată special pentru brioșe și tapeteaz-o cu făină. Așază foile de plăcintă în fiecare compartiment, umple-le cu amestecul de pui și broccoli și acoperă-le cu alte foi de plăcintă.
Bate oul cu o lingură de apă într-un bol mic, cu ajutorul unei furculițe și unge mini-pateurile cu amestecul obținut. Coace-le în cuptorul preîncălzit la 180 de grade timp de 15-20 de minute, până când se rumenesc.
4. Ciuperci umplute cu parmezan
Ingrediente:
aproximativ 20 ciuperci champignon, mari (proaspete)
2 cepe albe, tocate mărunt
4 căței de usturoi, tocați mărunt
o legătură de mărar
o legătură de pătrunjel
100 g parmezan ras
2 linguri ulei de măsline
sare
piper negru, proaspăt măcinat
Mod de preparare:
Se curață ciupercile, se spală bine și se desfac piciorușele. Pălăriile se lasă într-un castron cu apă până la utilizare, iar picioarele acestora se toacă mărunt.
Într-o tigaie se adaugă uleiul, ceapa, usturoiul și picioarele ciupercilor și se călesc împreună, până când se înmoaie și zeama lăsată de acesea se evaporă. Când sunt gata se asezonează cu sare și piper după gust și se lasă la răcit aproximativ 15 minute.
Între timp se toacă mărunt mărarul și pătrunjelul. Se adaugă peste compoziția preparată anterior și se amestecă bine. Se unge o tavă încăpătoare cu ulei. Se scurg pălăriile de apă și se asează în tavă. Se presară deasupra sare și piper, apoi se umple fiecare ciupercă cu compoziția de mai sus.
Se adaugă tava la cuptorul preîncălzit la 180 grade Celsius, timp de 30 minunte. Când sunt aproape gata se scoate tava și se presară parmezanul peste ciuperci. Se adaugă iar la cuptor până când parmezanul se topește și începe să se rumenească.
Sfat: Pentru a verifica dacă ciupercile s-au copt, se înțeapă marginea acestora cu o furculiță. Dacă furculița intră ușor în ele înseamnă că sunt gata.
Se servesc ca atare, cu pâine proaspăt preparată în casa, sau pot fi servite ca garnitură pentru fripturi.
5. Rulou cu somon și cremă de brânză
Ingrediente:
1 pachet de cremă de brânză
1 lingură mărar proaspăt și tocat sau o linguriță de mărar uscat
4 foi de tortilla
un somon afumat, tăiat fin
16 frunze de spanac
16 felii de ardei gras roșu
Mod de preparare:
Amestecă mărarul cu crema de brânză. Pune câte 50 g din compoziție pe fiecare tortilla, apoi câte un sfert din somon. Acoperă cu 3-4 frunze de spanac și 4 felii de ardei roșu. Rulează foile de tortilla, strângându-le tare, și învelește-le în folie alimentară. Bagă-le în frigider pentru cel puțin 2 ore, dar nu mai mult de 24 de ore, înainte de servire.
6. Frigărui cu piept de pui
Ingrediente:
4 buc. piept de pui fără os și piele, tăiat cubulețe
450 g bacon feliat
cca 100 g sos de barbecue
Mod de preparare:
Încinge cuptorul la 130 de grade Celsius. Învelește fiecare cub de carne în câte o felie de bacon, prinde-l cu o scobitoare sau bețișor de frigărui și cufundă în sosul de barbecue. Bagă frigăruile în cuptor. După 20 de minute scoate tava, toarnă sos barbecue peste frigărui și bagă-le înapoi în cuptor, tot pentru 20 de minute.
7. Aperitiv ușor cu paste tortellini
Ingrediente:
tortellini cu aromă de brânză (gătite conform instrucțiunilor de pe ambalaj)
dressing italian
câteva roșii cherry
câteva măsine fără sâmburi
brânză tăiată cubulețe
6 bețișoare de frigărui
Mod de preparare:
Pune tortellini în dressing și bagă vasul în frigider peste noapte. A doua zi înfige în frigărui pastele, măslinele, roșiile înjumătățite și brânza. Poți adăuga și alte ingrediente, după preferințe.
8. Mini-lasagna cu ciuperci și mozzarella
Ingrediente:
340 g carne tocată de curcan
1/4 linguriță sare
1/4 linguriță piper
230 g ceapa tocată
100 g ciuperci tocate
2 căței de usturoi zdrobiți
cca 400 g sos de tomate
3 lingurițe oregano uscat
1/2 linguriță busuioc uscat
cca 350 g brânză ricotta semi-degresată
cca 350 g brânză mozzarella dată pe răzătoare
24 bucățele de aluat
Mod de preparare:
Încinge cuptorul la 170 de grade Celsius. Pune o tigaie la foc mediu, iar după ce s-a înfierbântat, pune în ea sarea, piperul, carnea, ciupercile și ceapa.
Amestecă în compoziție în jur de 10 minute, până când carnea e gătită, după care pune usturoiul și amesteca încă 30 de secunde. Adaugă sosul de tomate și 2 lingurițe de oregano.
Lasă să fiarbă la foc mic în jur de 10 minute, după care îndepărtează de foc. Într-un bol mare amestecă brânză ricotta cu sare și puțin piper, busuioc și restul de oregano. Lasă deoparte.
Pulverizează spray de gătit în hârtiile de brioșe, pune-le în forma specială, apoi pune câte o foaie de aluat în fiecare, umple pe jumătate cu ricotta și jumătate cu carne.
Urmează alte foi de aluat, ricotta pe fiecare, apoi puțin sos de tomate (daca ți-a mai rămas) și mozzarella. Dă la cuptor pentru 10 minute sau până când brânza s-a topit de tot.
9. Foietaj cu măsline și lapte
Ingrediente:
350 g aluat foietaj
15 măsline verzi umplute cu ardei
1 gălbenuș
1 lingură lapte
Mod de preparare:
Întinde aluatul de foietaj într-un dreptunghi (32x15cm) cu o grosime de 3mm. Taie-l pe lungime în două bucăți de 18 și 14 cm. Pune-le la rece timp de 10 minute. Așează bucata mai mică de aluat pe o tavă presărată cu făină. Așează pe ea, pe latura de 14 cm, 5 măsline cap la cap, pornind de la 1.5 cm de margine.
Formează încă două rânduri (la 2 cm distanță unul de celălalt) cu restul măslinelor. Unge toată suprafața aluatului în jurul măslinelor cu galbenușul bătut cu lapte. Acoperă cu cealaltă foaie de aluat și presează ușor pe toată suprafața astfel încât să lipești bine în jurul măslinelor. Pune totul la frigider timp de 20 minute.
Încinge cuptorul la 200 C/ gaz treapta 6. Nivelează marginile aluatului, apoi taie fâșii pe lungime, astfel încât să rămână măslinele în secțiune. Așează foietajele pe o tavă cu hârtie de copt și coace-le timp de 5-6 minute. Scoate-le pe un grătar să se răcească.
10. Sandvis cu somon și hrean
Ingrediente:
250 g somon afumat rupt fâșii
100 g cremă de brânză
2 lingurițe hrean ras
ierburi aromate
4 felii pâine de secară
ou fiert
Mod de preparare:
Amestecă crema de brânză cu hreanul și întinde-o pe feliile de pâine prăjită. Adaugă fâșii de somon și ierburi aromate și ou. Servește cu felii de lămâie.
11. Brioșe cu carne, brânză și ceapă
Ingrediente:
400 g carne de vită, tocată
1/3 cană brânză Cheddar rasă
1/2 cană sos barbeque
1 pachet aluat de plăcintă sau aluat foietaj
2 linguri ceapă tocată foarte mărunt
piper
sare
Mod de preparare:
Preîncălzește cuptorul la 180 grade Celsius. Unge cu unt sau ulei o tavă pentru brioșe. Într-o tigaie încăpătoare pune carnea de vită și gătește-o până devine maronie. Adaugă ceapa și sosul barbeque și mai las-o câteva minute pe foc. Asezonează totul cu sare și piper, după gust.
Tapetează cu aluat fiecare formă de brioșe și adaugă o linguriță din compoziția de carne în fiecare briosă. Adaugă tava la cuptor pentru 12 minute. Presară apoi brânza Cheddar peste brioșe și adaugă totul la cuptor pentru încă 3 minute, sau până când aluatul este copt.
Scoate tava din cuptor și lasă briosele să se „odihnească” timp de 5 minute. Scoate-le apoi pe un platou și servește-le imediat. Le poți servi atât ca aperitiv dacă ai musafiri, cât și ca fel principal.
12. Bezele din brânză cu busuioc
Ingrediente:
60 g brânză Gruyere rasă
60 g faină
2 ouă
¼ linguriță sare
2 linguri cu parmezan ras
60 g unt
120 ml apă
½ linguriță cu busuioc uscat
boia de ardei (dulce sau iute, după gust)
praf de usturoi
Mod de preparare:
Pune pe foc apa cu untul, busuiocul, un praf de usturoi și unul de boia și lasă să se înfierbânte.
Pune făina dintr-o dată și amestecă vârtos.
Ține pe foc până compoziția se desprinde de pe pereții vasului, apoi dă deoparte. Lasă 5 minute și incorporează, pe rând, ouăle, amestecând foarte bine după fiecare, apoi brânza Gruyere.
Umple un cornet de patiserie cu această compoziție și formează bezele pe tava tapetată cu hârtie de copt, lăsând spațiu între ele.
Presară deasupra parmezan și coace-le la foc mai mare 10 minute, apoi redu flacăra și mai lăsa-le 10-12 minute sau până căpâtă bezelele de brânză o culoare aurie și apetisantă. Scoate-le și lasă-le 3-4 minute, apoi servește-le fierbinți.
13. Mini tarte cu telemea
Ingrediente:
Pentru blat:
1 ou
300 g de făină
150 g de unt
O lingură cu vârf de parmezan ras
2-3 linguri de smântână lichidă
sare
cimbru uscat
Pentru umplutură:
250 g de smântână
2 legături de ceapă verde
2 căței de usturoi
o linguriță de muștar de foarte bună calitate
2 linguri de ulei
100 g nuci
2 ouă
200 g de brânză sărată (telemea uscată)
Mod de preparare:
Untul și făina pentru blat se amestecă cu mâna. În aluatul nisipos se pune parmezanul, cimbul, sarea și oul. Se amestecă bine și se adaugă smântâna.
Se fămăntă puțin aluatul și se lasă la rece 30 de minute. Din aluat se întinde foaie care se pune în formele de mini tarte sau într-o forma clasică de tartă. Ceapa verde tocată mărunt se călește câteva minute în ulei încins.
Adaugă usturoiul mărunțit și călește încă două minute. Dă deoparte.
Când ceapa s-a răcit bine se adaugă muștarul și smântâna. Amestecă bine. Adaugă brânza mărunțită cu furculița sau dată prin răzătoare. Bate ouăle și adaugă-le în compoziția de brânză.
Omogenizează bine. Pune nucșoară măcinata și piper. Strivește cu sucitorul nucile până se mărunțesc cât să ajungă la dimeniunea boabelor de mazăre.
Pune nucile în amestecul pentru umplutură și pune crema în găoacele de aluat.
Coace aceste mini tarte cu brânză, nuci și ceapă verde, în cuptorul bine încălzit, la foc moale pentru 25-30 de minute.
În varianta de mini tarte cu brânză, nuci și ceapă verde se fac repede, dar într-o tava clasică coacerea durează cu circa 10-15 minute mai mult.
Aceste mini tarte cu brânză, nuci și ceapă verde sunt la fel de bune și reci și calde.
14. Rulouri cu spanac și brânză
Ingrediente
1 un pachet de foi pentru lasagna
spanac tocat (decongelat și bine scurs)
brânza ricotta
cca 100 g parmezan
1 ou
1/2 linguriță usturoi zdrobit
1/2 linguriță amestec italian
sos pentru pizza
cca 230 g mozzarella rasă
piper
sare
Mod de preparare:
Încige cuptorul la 176 grade Celesiu. Amestecă spanacul cu ricotta, parmezan, ou, usturoi și mix italian. Potrivește de piper și sare.
Șterge foile de lasagna cu prosoape absorbante de bucătărie, apoi întinde-le pe foi pergament.
Înjumătățește-le pe lățime. Pune pe fiecare câte 2-3 linguri din mixul cu ricotta, apoi rulează-le astfel încât să ajungă în partea în care nu este umplutura.
Taie apoi fiecare foaie în două și pune rulourile într-o tava gresată. Acoperă-le cu sosul pentru pizza și cu mozzarella.
La final pune o folie peste tava și bag-o în cuptor pentru 18-20 de minute sau până când brânza s-a topit. Servește rulourile calde.
15. Chifteluțe de somon la cuptor
Ingrediente:
300 g file de somon
1 ou
2 căței usturoi
1 lingură sos soia
1 lingură pesmet
2 linguri ulei de măsline
câteva fire ceapă verde
câteva fire pătrunjel verde
sare, piper
Mod de preparare:
Mai întâi desfacem pielea de pe file dacă aceasta există apoi tăiem fileul în bucăți mai mici și le punem în vasul robotului de bucătărie. Pornim robotul și mărunțim carnea de somon. Nu îl mixăm mult fiindcă se va face pastă.
Adaugăm oul, usturoiul pisat, sarea, piperul, sosul de soia, ceapa și pătrunjelul tocate mărunt. Sare nu puneți foarte multă fiindcă și sosul de soia este sărat. Amestecăm până obținem o compoziție omogenă.
Cu mâinile unse cu puțin ulei de măsline modelăm chifteluțele și le așezăm în tava tapetată cu hârtie de copt. Nu le faceți foarte mari fiindcă vor rămâne crude la mijloc.
16. Tartine cu pastă de ton
Este o rețetă extrem de simplă. Totul se poate face în 5 minute. Pasta de ton din conservă va fi un aperitiv delicios și foarte ușor de făcut. Este o pastă de pește rapidă potrivită pentru aperitive și tartine.
Ingrediente pentru 6 persoane
2 conserve de ton bucăți în suc propriu sau chiar în ulei
o jumătate de lămâie
o jumătate de pachet de unt
2 lingurițe de ulei de măsline
o ceapă mică
măsline pentru ornare
sare
piper
Mod de preparare:
Se scoate tonul din conservă după ce se scurge apa/uleiul. Apoi se fărâmițează cu ajutorul unei furculițe. Se adaugă untul si se amestecă bine până se face o pastă omogenă. Se stoarce lămâia și se amestecă în continuare, apoi sarea și piperul. Gustați în permanență pentru a putea regla cât de sărată iese pasta. la final adăugați ceapa tăiată foarte mărunt și uleiul de măsline.
Amestecați până se omogenizează. Apoi puneți câteva felii de pâine la prăjit și te tăiați în formă de triunghi, dreptunghi sau pătrat. Puneți pasta de ton pe bucățelele de pâine prăjită și ornați cu măsline. Sigur o să primiți aprecieri de la musafiri.
Tartine cu păstrăv afumat
Sunt delicioase si foarte ușor de făcut. În maxim 15 minute sunt deja puse frumos pe tava. Păstrăvul afumat se găsește în aproape orice supermarket.
Ingrediente:
O bucată păstrăv afumat
O lămâie
O baghetă de pâine albă subțire
cremă de brânză sau unt tartinabil
Mod de preparare
Se taie franzela felii și se pune în prăjitorul de pâine
Se ung feliile prăjite cu unt sau cu cremă de brânză ( recomandam Philadelfia)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
AM CITIT, AM REŢINUT
Spinoza: „Orice entitate trăieşte în dorinţa de a persevera în ceea ce este”; Mihai Eminescu: „Urând esenţa vieţii, iubesc ale ei forme”; auzită la radio: „Dumnezeu îi e omului izvor sau vin şi la rândul său, omul se transformă în ele”; Mihai Zamfir: „Se poate vorbi de o climă politică”; Carmen Muşat: „Muzeul este un spaţiu public ce nu poate fi confundat cu biserica şi nici nu poate fi acaparat de o grupare anume”; dicton latin: „Mai bine să scape cinci vinovaţi decât să fie condamnat un nevinovat”; Andrei Pleşu: „Prefer pe cineva politicos ipocrit decât pe cineva care-mi dă cu bâta în cap”; Paul Georgescu: „Vom muri şi vom vedea!”; Liliana Passima, director MŢR: „Poate că o parte a societăţii româneşti nu este pregătită să afle adevăruri dure, fruste, puse atât de evident şi de pregnant în faţa reflectoarelor”; Liliana Passima: „Cine confundă muzeul cu o biserică este într-o gravă eroare”; Marcel Broodthaers: „Mallarme se află la originea artei moderne. A inventat fără să-şi dea seama spaţiul modern”; Guillermo Heras: „În calitate de regizor, le spun mereu actorilor mei: corpul vorbeşte”; Guillermo Heras: „Fiecare spectator este un creator”; Guillermo Heras: „Poziţia mea faţă de teatru e: un teatru sociocultural ca bun public, capabil să schimbe mediile sociale”; Guillermo Heras: „Acum folosesc mult această sintagmă:”Spune-mi ce produci şi o să-ţi spun ce creezi”; Scott Fitzgerald: „America a fost o voinţă a inimii”; Cosmin Popan: „Bicicleta introduce sociabilitatea în mobilitate”; Richard Feynman: „Îndoiala este de mare însemnătate în ştiinţă. Îndoiala nu e ceva înfricoşător, ci un lucru de mare valoare”; Marco Lucchesi, scriitor brazilian: „Sunt fascinat de literatură ca o formă de nedetectare sau de organizare a lumii în care trăim”; Marco Lucchesi: Cultura română a fost şi este o parte foarte importantă din viaţa mea. Mă simt fericit că am găsit prieteni spirituali precum Eminescu şi Sorescu, Blaga, Stănescu, Barbu şi Bacovia, Noica şi Cioran, şi lista nu are sfârşit pentru mine. Am tradus nişte poeţi români şi am scris nişte eseuri despre literatura română. Ţara dumneavoastră m-a inspirat şi continuă să mă inspire”; Julian Barnes: „Exprimarea durerii în perioada doliului este o ciocnire a clişeelor”; Ana Blandiana: „Am încercat să-i fac să înţeleagă această suferinţă ca pe o zestre pe care Europa de Est o aduce lumii libere pentru a fi adăugată patrimoniului european. Pentru că suferinţa este un patrimoniu”; Ana Blandiana: „Am respins din politică politicianismul”; Ana Blandiana: „Marii poeţi seamănă cu toţii, numai mediocrităţile sunt pline de originalitate. Sublimul nu e divers”; Emil Botta: „Acel care scrie uşor scrisorile dovedeşte o lipsă de convingeri, o uşurinţă de sentimente, o mecanizare, dacă vrei, a afecţiunilor”; Nicolae Manolescu: „Generaţia 1980 a fost cu siguranţă cea din urmă care a folosit corespondenţa ca mod de a trăi împreună”; Nicolae Manolescu: „Generaţia 2000 a recurs rareori la acest mijloc de comunicare, de obicei, sub forma scrisorii deschise, publice. Între ei au preferat Facebook – ul şi celelalte mijloace electronice”; Immanuel Kant: „Adevărata putere a virtuţii este o minte liniştită”; Svetlana Cârstean: „Nu există prieten şi duşman mai mare decât anxietatea”; Edvard Munch: „Frica mea de viaţă îmi e la fel de necesară precum boala. Ele nu pot fi deosebite de mine, iar distrugerea lor mi-ar distruge arta”; Svetlana Cârstean: „Cred că nu există vreun lucru pe care să-l fi făcut în viaţa mea fără anxietate”; Svetlana Cârstean: „Poezia poate să şi exacerbeze anxietatea, dar şi să ofere catharsis-ul”; Sigmund Freud: „Intenţia ca omul să fie fericit nu a fost deloc inclusă în planul Creatorului”; Emil Belu: „Un cercetător îndrăzneţ, sau un filozof pesimist, locuieşte în fiecare dintre noi”; Emil Cioran: „Când după războiul din 1914, s-a introdus electricitatea în satul meu, ţăranii s-au pus toţi pe murmurat. „E diavolul, e diavolul”, se auzea aproape de pretutindeni. Iar când, în fine, a fost instalată şi în biserici, au rămas fără grai. „E anticristul, e sfârşitul lumii!”; Umberto Eco: „Ce înseamnă tirajul de douăzeci şi două de milioane pe lângă cele cinci miliarde de oameni ai planetei?”; Kanyadi Sandor: „Asimilarea Internetului de către un popor echivalează cu creştinarea acelui popor”; Andre Glucksmann: „A întâlni seara un siberian treaz echivalează cu a întâlni un marţian”;
Coaliția de guvernare formată din PSD, PNL și UDMR a inclus în Programul de Guvernare mai multe măsuri menite să sprijine piața muncii și categoriile vulnerabile. Printre acestea, se numără o subvenție de 2.250 de lei pe lună, acordată timp de 12 luni, angajatorilor care oferă locuri de muncă persoanelor cu cel puțin trei copii în întreținere și care sunt șomeri de lungă durată, relatează alba24.ro.
Totodată, programul propune reducerea la jumătate a contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru un părinte care are în întreținere trei sau mai mulți copii.
Alte măsuri incluse în Programul de Guvernare pentru susținerea muncii și stimularea ocupării forței de muncă sunt:
Introducerea formelor de muncă flexibilă prin modificarea legislației muncii;
Consolidarea programelor de învățământ dual, atât la nivel preuniversitar, cât și universitar, pentru o mai bună adaptare la cerințele pieței muncii;
Crearea de locuri de muncă în localități mici, prin facilități fiscale și alte mecanisme de sprijin;
Programe gratuite de formare profesională oferite de ANOFM pentru persoanele vârstnice;
Integrarea persoanelor cu dizabilități în piața muncii și mediul de afaceri, prin măsuri adaptate nevoilor acestora.
Guvernului susține că prin aceste inițiative subliniază angajamentul de a sprijini categoriile vulnerabile, de a stimula angajarea și de a încuraja dezvoltarea economică în zonele mai puțin avantajate.
În comuna Ungureni, localitatea Epureni, speranța renaște din cenușă, la propriu. O familie cu trei copii, care abia se mutase în casa lor, a fost lovită de o tragedie în Ajunul Crăciunului, când un incendiu devastator, provocat cel mai probabil de un scurtcircuit, le-a mistuit locuința. Cu toate acestea, spiritul de solidaritate al sătenilor a strălucit mai tare decât flăcările care au distrus casa.
Zeci de tineri din comună, dar și alți localnici, s-au mobilizat exemplar pentru a aduce alinare familiei greu încercate. După incendiu, toți acești oameni cu suflet mare s-au apucat să strângă donații și să adune materiale de construcții pentru a le reda celor trei copii și părinților lor un acoperiș deasupra capului. Inclusiv magazinul din comună a devenit un punct de colectare a banilor, unde oricine puate contribui cu ce are.
Rezultatele acestei inițiative nu au întârziat să apară. Materialele de construcții au început să sosească, iar tinerii, alături de sătenii inimoși, au pus mână de la mână pentru a reconstrui casa distrusă. Într-o demonstrație impresionantă de unitate, comunitatea arată că în România încă există oameni cu inimă mare, gata să sară în ajutorul celor aflați în nevoie.
Reamintim că incendiul care a adus pacostea pe capul acestor oameni a izbucnit în Ajunul Crăciunului. Tatăl familiei a avut prezența de spirit să-și scoată copiii din casă la timp, apoi a sunat la 112 și a încercat să salveze câteva lucruri din interior, rănindu-se la mână. Pompierii din cadrul Stației Săveni, împreună cu o ambulanță SAJ și echipa Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din Ungureni, au intervenit rapid. Flăcările au distrus bunurile din patru camere și o parte din acoperiș, dar pompierii au reușit să împiedice extinderea incendiului la restul locuinței.
Deși familia a pierdut mult în urma tragediei, căldura și generozitatea oamenilor din Ungureni le oferă șansa unui nou început. Solidaritatea arătată de această comunitate rămâne un exemplu emoționant al puterii binelui și al grijii pentru cei din jur.
Cei care în această perioadă a anului vor să sprijine acest grup de tineri cu suflet mare îi pot contacta la acest număr de telefon: 0763 955 806