Connect with us
Publicitate

Eveniment

Ziua Universală a Iei, sărbătorită în 24 iunie. Semnificația și istoria cămășii tradiționale românești

Publicat

Publicitate

Ziua Universală a Iei (Ziua Iei) este sărbătorită în fiecare an în 24 iunie.

Este o iniţiativă a comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), care a propus ca această dată, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei.

În iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, care a declanşat o adevărată mişcare culturală şi a readus în actualitate cămaşa şi portul tradiţional românesc, potrivit https://lablouseroumaine.io/

Publicitate

Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial, pentru prima dată în lume, în 2015, prin Proclamaţia emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la iniţiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizaţiei Romanians of D.C, cu sprijinul comunităţii româneşti şi al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.

Din 2016 manifestarea este susţinută de către Asociaţia „La blouse roumaine – IA”, fondată pentru a sprijini eforturile comunităţii de a promova şi proteja ia şi valorile culturale româneşti şi universale.

Această zi este dedicată, totodată, eforturilor de includere a cămăşii cu altiţă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Publicitate

Ziua Iei, sărbătorită în peste 50 de țări

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei, potrivit www.muzeul-etnografic.ro.

Cămaşa cu altiţă este cunoscută la nivel local/regional cu denumirile: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraş (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămaşă zoroclie (Telorman), mânecar (Lovişte, Vâlcea), cămaşă răsucită (Vrancea), cămeşă cu lăncez (Neamţ, Suceava), conform https://patrimoniu.ro/.

Publicitate

Istoria cămășii tradiționale

Vechea formă a cămăşii femeieşti tradiţionale era cămaşa lungă, cămaşa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămăşii s-a desprins de poale, separându-se cămaşa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele) de poalele care se încreţeau în jurul taliei sau erau cusute de partea de sus a cămăşii. Se remarcă păstrarea cămăşii lungi în spaţiul dunărean şi predilecţia pentru separarea ei în două părţi (ie şi poale) în Transilvania, Banat şi Moldova.

Denumirea de cămaşă cu altiţă apare ca urmare a diferenţierii pe criterii tehnice şi de ornamentare a cămăşilor. Altiţa este acea bucată de pânză dreptunghiulară, plasată pe umăr, care face parte din structura cămăşii, ce uneşte stanul din faţă (pieptul cămăşii) cu cel din spate, fiind folosită ca element de lărgire a cămăşii.

Cămaşa femeiască era adaptată perfect mişcării corpului, iar altiţa a apărut ca răspuns la necesitatea mişcării în voie a braţului. Iniţial altiţa era mică (cât să cuprindă umărul), iar mâneca se prindea de ea prin încreţire şi era mai largă. O dată cu trecerea timpului altiţa a crescut în dimensiuni, devenind egală cu lărgimea mânecii, prinzându-se întinsă de mânecă, nemaifiind încreţită.

Altiţa, la cămăşile vechi, înainte de a fi spălate, se putea desprinde pentru a nu fi supusă uzurii, notează https://patrimoniu.ro/.

Ia – culorile tradiționale

Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic, pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, de bumbac, pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta.

Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru (Mărginimea Sibiului). La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele.

În componenţa motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii.

Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi coseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică.

Promotori ai costumului popular

Un promotor consecvent al costumului popular femeiesc a fost şi Casa Regală a României. Regina Elisabeta a îmbrăcat costumul popular, încă din 1885, cu precădere pe cel din Argeş şi Muscel, la diverse evenimente, apreciindu-i bogăţia şi rafinamentul broderiilor, eleganţa şi preţiozitatea materialelor. Regina Maria a adoptat, la rândul său, costumul popular ca ţinută oficială la diverse recepţii şi evenimente naţionale, exemplul său fiind urmat şi de doamnele înaltei societăţi româneşti.

Încântat de frumuseţea iilor româneşti, Henry Matisse, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XX-lea, a realizat în aprilie 1940 mai multe picturi inspirate din cămaşa românească cu altiţă, intitulate simplu „La blouse roumaine”, ce au devenit cunoscute în întreaga lume.

Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în „România revoluţionară”, purtând atât ie, cât şi năframă. Ia, dar şi costumul tradiţional femeiesc au fost redate şi în alte tablouri semnate de Carol Popp de Szathmary, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Dumitru Ghiaţă ş.a.

Legea pentru Ziua Iei

La 31 mai 2022, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege ce are ca obiect de reglementare declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei”. Senatul a adoptat proiectul de lege la 27 septembrie 2021.

„Cu prilejul Zilei Iei pot fi organizate activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea iei. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate. Unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale, precum şi reprezentanţele diplomatice ale României sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a iei”, se arată în proiectul de lege.

În expunerea de motive se precizează că „ziua de 24 iunie este zi sfântă pentru credincioşii ortodocşi care sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, zi cunoscută de popor ca şi Drăgaica sau Sânzienele, zi care a fost declarată neoficial în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume ca Ziua Universală a Iei”.

La 21 iunie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 905/2022 privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”, care a devenit Legea nr. 184/2022.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Cătălin Silegeanu și Ariadna Cîrligeanu sprijină producătorii locali din Ștefănești

Publicat

Publicitate

Astăzi, Cătălin Silegeanu, Prim Vicepreședinte AUR și candidat la Senat, alături de Ariadna Cîrligeanu, candidat la Camera Deputaților, au vizitat piața din Ștefănești, unde s-au întâlnit cu producătorii locali pentru a discuta despre problemele cu care aceștia se confruntă și pentru a le oferi sprijinul necesar.

Cătălin Silegeanu a declarat: „Ne dorim să implementăm un cadru legal care să protejeze acești fermieri autentici de revânzătorii, cunoscuți sub numele de ‘samsari’, care nu produc, ci doar dețin un certificat de producător. Este esențial să asigurăm un mediu echitabil pentru cei care aduc pe piață produse de calitate.”

Ariadna Cîrligeanu a subliniat importanța susținerii micilor producători și a comunităților locale: „Este crucial să sprijinim inițiativele care contribuie la bunăstarea comunităților locale, sprijinind pe cei care muncesc pământul și aduc produse sănătoase pe masa fiecărui consumator.”

Publicitate

În cadrul discuțiilor, comercianții și-au exprimat îngrijorările în legătură cu scăderea puterii de cumpărare, o problemă care afectează activitatea piețelor locale și veniturile producătorilor. „Mulți oameni reușesc să facă cumpărături doar în zilele de salariu, ceea ce împiedică prosperitatea comunităților,” a adăugat Silegeanu.

AUR Botoșani se angajează să rămână alături de micii producători și să promoveze politici care să sprijine sustenabilitatea și dezvoltarea comunităților rurale din România.

CMF 11240014

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 14 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 14 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 14 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 11, 21, 18, 30, 10, 24

Publicitate

Loto 5/40: 12, 19, 34, 15, 29, 22

Joker: 14, 5, 13, 45, 6 + 4

Noroc: 0 8 7 2 7 3 3

Publicitate

Noroc Plus: 4 2 8 2 4 4

Super Noroc: 3 6 1 8 3 2

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cine ar putea intra în turul II cu Marcel Ciolacu în alegerile prezidențiale. Sondaj INSCOP Research cu clasamentul pe procente

Publicat

Publicitate

Un nou sondaj INSCOP Research pentru alegerile prezidențiale arată că Marcel Ciolacu (PSD) conduce în clasamentul intenţiei de vot pentru turul I al alegerilor prezidenţiale, cu 25,3%, urmat de George Simion (AUR), cu 19,1%. Sondajul a fot realizat la comanda cotidianului „Libertatea” în perioada 7-12 noiembrie 2024, relatează alba24.ro.

Potrivit sursei citate, pe locurile următoare figurează Elena Lasconi (USR), 14,3%, Mircea Geoană (independent), 13,3%, urmat de Nicolae Ciucă (PNL), 9,1%.

Publicitate

„Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur la vot (74,6% din total eşantion) 25,3% dintre alegători ar vota pentru Marcel Ciolacu (PSD), 19,1% pentru George Simion (AUR), 14,3% pentru Elena Lasconi (USR), 13,3% pentru Mircea Geoană (independent), 9,1% pentru Nicolae Ciucă (PNL).

Rezultate asemănătoare în privința primelor două poziții au relevat și rezultatele unui sondaj CURS, de acum o săptămână.

Publicitate

Pentru Călin Georgescu (independent) ar opta 5,4% dintre alegători, pentru Cristian Diaconescu (independent) 4,6%, pentru Kelemen Hunor (UDMR) – 4,1%, pentru Cristian Terheş (PNCR) – 2,1%, pentru Ludovic Orban (PMP şi FD) – 1%.

Ana Birchall (independent) ar obţine 0,8%, Alexandra Păcuraru (ADN) – 0,6%. 0,3% dintre respondenţi indică alt candidat”, precizează comunicatul INSCOP Research, transmis joi AGERPRES.

Conform aceleiaşi surse, raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă şi declară că vin sigur la vot (56,4% din total eşantion), 24,8% dintre alegători ar vota pentru Marcel Ciolacu (PSD), 21,3% pentru George Simion (AUR), 14,3% pentru Elena Lasconi (USR), 12,2% pentru Mircea Geoană (independent), 8,8% pentru Nicolae Ciucă (PNL).

Publicitate

Pentru Călin Georgescu (independent) ar opta 5,5% dintre alegători, pentru Cristian Diaconescu (independent) ar opta 4,5%, pentru Kelemen Hunor (UDMR) – 4,3%.

Pentru Cristian Terheş (PNCR) ar vota 2% dintre alegători, pentru Ludovic Orban (PMP şi FD) ar vota 0,7%. Ana Birchall (independent) ar obţine 0,7%, iar Alexandra Păcuraru (ADN) 0,7%. 0,2% dintre respondenţi indică alt candidat.

„Sondajul INSCOP realizat la comanda Libertatea arată faptul că Marcel Ciolacu şi George Simion continuă să se afle pe primele două locuri. Prezenţa estimată raportată la populaţia rezidentă în România este de 56%.

Elementele de noutate sunt: ponderea nehotărâţilor (14% raportat la total eşantion şi aproape 10% raportat la respondenţii care declară că vor merge sigur la vot), ceea ce creşte nivelul de incertitudine cu privire la rezultatul final al alegerilor prezidenţiale şi ascensiunea oarecum neaşteptată a candidatului Călin Georgescu, care depăşeşte 5%, posibil pe fondul unei prezenţe active în spaţiul online, dar fără apariţii consistente în mass-media tradiţionale.

Pe simulările de tur 2, candidaţii care performează cel mai bine sunt Marcel Ciolacu şi Mircea Geoană, dar scorurile sunt foarte strânse”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea.

Datele au fost culese în perioada 7-12 noiembrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.95%, la un grad de încredere de 95%, precizează INSCOP Reserch.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Florin Gavril: PSD e singurul partid cu măsuri de stimulare a tinerilor care se angajează pentru prima dată și a companiilor

Publicat

Publicitate

Am participat la scrierea programului de guvernare pentru următorii 4 ani și am stabilit alături de colegii mei din toată țara că e nevoie de măsuri fiscale concrete prin care tinerii să fie sprijiniți să se angajeze pentru prima dată, când toate firmele cer experiență, iar aceștia nu o au ca proaspăt absolvenți. Soluțiile noastre sunt: prime de stabilitate pentru 2 ani pentru fiecare nou angajat, subvenție pentru companiile care îi angajează pe tinerii fără experiență pe piața muncii și programe de ucenicie pentu tinerii care vor să învețe o meserie”, a declarat Florin Gavril candidat PSD pentru Camera Deputaților.

Principalele măsuri prin care PSD susține tinerii absolvenți pentru primul loc de muncă:

  • Primă de stabilitate pe 2 ani pentru tinerii absolvenți care se angajează pentru prima dată pe un loc de muncă, cu contract pe perioadă nedeterminată. Valoarea primei este de 1.000 de lei lunar în primele 12 luni și 1.250 de lei lunar, în următoarele 12 luni.
  • Subvenție de 2.250 lei acordată angajatorilor timp de 12 luni pentru fiecare tânăr angajat pentru prima dată pe piața muncii sau un tânăr, cu vârsta sub 30 de ani, aflat în șomaj pe termen lung, de peste 6 luni, cu condiția menținerii raporturilor contractuale de muncă 18 luni de la data încadrării în muncă.
  • Programe pentru ucenicie destinate tinerilor. 320 milioane de lei pentru sprijinirea antreprenorilor care au nevoie să angajeze personal calificat, urmând ca angajatorul să asigure calificarea la locul de muncă pentru cei angajați.

PSD e singurul partid cu măsuri de stimulare a tinerilor care se angajează pentru prima dată și a companiilor care le oferă joburi stabile. Față de toate celelalte partide politice, PSD a organizat la nivel național consultări cu tinerii și companiile pentru a veni cu un program dedicat absolvenților de liceu și facultate, care nu au experiența cerută de toți angajatorii. Aceste măsuri sunt singura șansă de a integra sute de mii de tineri pe piața muncii într-un timp foarte scurt și de a beneficia de forță de muncă calificată și bine plătită pe domeniile de interes pentru companiile românești și internaționale care activează în țara noastră”, a subliniat candidatul PSD Botoșani pentru Camera Deputaților.

Publicitate

https://www.facebook.com/share/p/LgaBxQStdy3D9Xwq/

CMF11240017

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending