Connect with us

Eveniment

Ziua Universală a Iei, sărbătorită în 24 iunie. Semnificația și istoria cămășii tradiționale românești

Publicat

Publicitate

Ziua Universală a Iei (Ziua Iei) este sărbătorită în fiecare an în 24 iunie.

Este o iniţiativă a comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), care a propus ca această dată, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei.

În iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, care a declanşat o adevărată mişcare culturală şi a readus în actualitate cămaşa şi portul tradiţional românesc, potrivit https://lablouseroumaine.io/

Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial, pentru prima dată în lume, în 2015, prin Proclamaţia emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la iniţiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizaţiei Romanians of D.C, cu sprijinul comunităţii româneşti şi al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.

Din 2016 manifestarea este susţinută de către Asociaţia „La blouse roumaine – IA”, fondată pentru a sprijini eforturile comunităţii de a promova şi proteja ia şi valorile culturale româneşti şi universale.

Această zi este dedicată, totodată, eforturilor de includere a cămăşii cu altiţă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Publicitate

Ziua Iei, sărbătorită în peste 50 de țări

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei, potrivit www.muzeul-etnografic.ro.

Cămaşa cu altiţă este cunoscută la nivel local/regional cu denumirile: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraş (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămaşă zoroclie (Telorman), mânecar (Lovişte, Vâlcea), cămaşă răsucită (Vrancea), cămeşă cu lăncez (Neamţ, Suceava), conform https://patrimoniu.ro/.

Istoria cămășii tradiționale

Vechea formă a cămăşii femeieşti tradiţionale era cămaşa lungă, cămaşa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămăşii s-a desprins de poale, separându-se cămaşa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele) de poalele care se încreţeau în jurul taliei sau erau cusute de partea de sus a cămăşii. Se remarcă păstrarea cămăşii lungi în spaţiul dunărean şi predilecţia pentru separarea ei în două părţi (ie şi poale) în Transilvania, Banat şi Moldova.

Denumirea de cămaşă cu altiţă apare ca urmare a diferenţierii pe criterii tehnice şi de ornamentare a cămăşilor. Altiţa este acea bucată de pânză dreptunghiulară, plasată pe umăr, care face parte din structura cămăşii, ce uneşte stanul din faţă (pieptul cămăşii) cu cel din spate, fiind folosită ca element de lărgire a cămăşii.

Cămaşa femeiască era adaptată perfect mişcării corpului, iar altiţa a apărut ca răspuns la necesitatea mişcării în voie a braţului. Iniţial altiţa era mică (cât să cuprindă umărul), iar mâneca se prindea de ea prin încreţire şi era mai largă. O dată cu trecerea timpului altiţa a crescut în dimensiuni, devenind egală cu lărgimea mânecii, prinzându-se întinsă de mânecă, nemaifiind încreţită.

Altiţa, la cămăşile vechi, înainte de a fi spălate, se putea desprinde pentru a nu fi supusă uzurii, notează https://patrimoniu.ro/.

Ia – culorile tradiționale

Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic, pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, de bumbac, pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta.

Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru (Mărginimea Sibiului). La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele.

În componenţa motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii.

Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi coseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică.

Promotori ai costumului popular

Un promotor consecvent al costumului popular femeiesc a fost şi Casa Regală a României. Regina Elisabeta a îmbrăcat costumul popular, încă din 1885, cu precădere pe cel din Argeş şi Muscel, la diverse evenimente, apreciindu-i bogăţia şi rafinamentul broderiilor, eleganţa şi preţiozitatea materialelor. Regina Maria a adoptat, la rândul său, costumul popular ca ţinută oficială la diverse recepţii şi evenimente naţionale, exemplul său fiind urmat şi de doamnele înaltei societăţi româneşti.

Încântat de frumuseţea iilor româneşti, Henry Matisse, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XX-lea, a realizat în aprilie 1940 mai multe picturi inspirate din cămaşa românească cu altiţă, intitulate simplu „La blouse roumaine”, ce au devenit cunoscute în întreaga lume.

Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în „România revoluţionară”, purtând atât ie, cât şi năframă. Ia, dar şi costumul tradiţional femeiesc au fost redate şi în alte tablouri semnate de Carol Popp de Szathmary, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Dumitru Ghiaţă ş.a.

Legea pentru Ziua Iei

La 31 mai 2022, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege ce are ca obiect de reglementare declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei”. Senatul a adoptat proiectul de lege la 27 septembrie 2021.

„Cu prilejul Zilei Iei pot fi organizate activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea iei. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate. Unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale, precum şi reprezentanţele diplomatice ale României sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a iei”, se arată în proiectul de lege.

În expunerea de motive se precizează că „ziua de 24 iunie este zi sfântă pentru credincioşii ortodocşi care sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, zi cunoscută de popor ca şi Drăgaica sau Sânzienele, zi care a fost declarată neoficial în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume ca Ziua Universală a Iei”.

La 21 iunie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 905/2022 privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”, care a devenit Legea nr. 184/2022.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Atenție! Două persoane din Botoșani, victime ale înșelăciunilor prin conturi WhatsApp compromise

Publicat

Publicitate

Luni, două persoane din municipiul Botoșani au fost victimele infracțiunilor de înșelăciune, comise prin intermediul unei aplicații de mesagerie .

 Persoanele vătămate au primit mesaje, aparent, transmise de persoane cunoscute, prin care li se solicita transferarea a 2.500 de lei, în diferite conturi bancare, sub formă de împrumut.. Având în vedere faptul că mesajele proveneau de la persoane de încredere, victimele au efectuat transferurile solicitate, fără a verifica dacă informațiile sunt reale.

 Ulterior, acestea au constatat că mesajele respective au fost transmise ca urmare a compromiterii conturilor de mesagerie ale persoanelor respective și că este vorba despre o înșelăciune.

 Au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, în vederea identificării persoanelor responsabile și dispunerii măsurilor legale care se impun

 

Dacă ajungeți în astfel de situație, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să contactați unitatea bancară pentru a vă bloca imediat suma transferată, dacă nu aveți posibilitatea să faceți asta din aplicațiile de pe dispozitivul mobil.

Publicitate

Dacă nu puteți contacta unitatea bancară, sesizați imediat poliția, pentru a efectua demersurile necesare blocării sumelor transferate.

 

***

Vă recomandăm să verificați orice solicităre de bani primită prin aplicații de mesagerie, chiar dacă aceasta pare a proveni de la o persoană cunoscută;

Evitați să efectuați transferuri bancare în baza unor mesaje urgente sau neconfirmate;

Nu comunicați codurile de verificare, parolele sau alte date cu caracter personal;

Activați opțiuni de securitate suplimentare (verificare în doi pași) pentru conturile de mesagerie;

Sesizați imediat poliția în cazul în care există suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni.

Citeste mai mult

Educație

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și-a prezentat oferta pentru admiterea în noul an universitar. Extensia de la Botoșani va avea două programe de studii

Publicat

Publicitate

Persoanele care vor să studieze la Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași (UAIC) în anul universitar 2026 -2027 pot alege pentru unul dintre cele 229 de programe de studii organizate de cele 15 facultăți, 94 dintre acestea fiind la nivel de licență și 135 la nivel de masterat.

Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de UAIC, în acest an, oferta educațională este completată cu șase specializări noi, dintre care trei programe de licență și trei programe de masterat.

O altă noutate față de anul trecut o reprezintă reorganizarea, la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, a programului de studii Pedagogia învățământului primar și preșcolar în Pedagogia învățământului primar și introducerea programului de studii Educație timpurie (sub rezerva autorizării provizorii de către ARACIS) ca urmare a Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 1 din 26 ianuarie 2026.

Oferta de admitere pentru formele de învățământ la distanță (ID) și cu frecvență redusă (IFR) include 20 de programe de studii, dintre care 14 programe universitare de licență (13 la ID și o specializare la IFR) și 6 programe universitare de masterat, organizate exclusiv la forma IFR.

Candidații la admitere au la dispoziție 29 de specializări în limbi străine, dintre care șase la nivel de licență și 23 la nivel de masterat.

Admiterea la studiile universitare de licență se face, la majoritatea facultăților, doar pe baza mediei generale de la examenul de Bacalaureat.

Publicitate

La trei facultăți – Drept, Informatică și Teologie Ortodoxă (Teologie ortodoxă pastorală) – admiterea include probe scrise, a căror pondere în media de admitere variază între 40% și 50%, iar alte trei facultăți – Geografie și Geologie, Informatică și Matematică – iau în calcul și notele obținute la anumite probe ale examenului de Bacalaureat.

În funcție de facultatea la care se înscriu, candidații pot susține probe eliminatorii de aptitudini (la Psihologie și Științe ale Educației, Teologie Ortodoxă) sau probe sportive (la Educație Fizică și Sport). Pentru programele de studiu predate într-o limbă străină, există o probă eliminatorie constând într-un interviu de evaluare a competenței lingvistice.

De asemenea, pentru programul Studii americane (în limba engleză) din cadrul Facultății de Litere, este necesară dovada studierii limbii engleze timp de minimum doi ani pe parcursul studiilor liceale.

Pentru majoritatea facultăților UAIC, admiterea la programele de studii universitare de masterat se realizează pe baza unei medii în care nota obținută la examenul de licență are o pondere cuprinsă între 20% și 80%, iar nota la evaluarea CV-ului și/sau a scrisorii de intenție ori a interviului contează în proporție de 20%-60%. În cazul a trei facultăți – Economie și Administrarea Afacerilor, Informatică și Litere – este luată în calcul și media anilor de studii de licență, cu o pondere cuprinsă între 30% și 50% în media finală de admitere.

Românii de pretutindeni pot opta să studieze și la extensiile UAIC din Bălți și Chișinău, Republica Moldova, care oferă șase programe de studii universitare de licență și patru programe de masterat.

Candidații la admiterea 2026 au la dispoziție 12 programe de studii în cadrul extensiilor UAIC din Focșani, Botoșani și Piatra Neamț. Extensia din Focșani oferă opt programe de studii (patru programe de licență, dintre care două pentru învățământul dual, și patru programe de masterat), extensia din Botoșani pune la dispoziție două programe de studii (un program de licență și un program de masterat), iar extensia din Piatra Neamț oferă două programe de studii de licență.

Admiterea pentru studiile universitare de licență și de masterat, sesiunea iulie, începe cu înscrierea candidaților, în perioada 13 – 18 iulie, urmând ca în perioada 19 – 31 iulie să fie făcută selecția candidaților și afișarea rezultatelor pentru toate tururile de confirmări.

Locurile neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs între 1 și 3 septembrie.

Începând cu 30 martie, candidații se pot preînscrie online pe platforma de admitere, eadmitere.uaic.ro, pentru a-și exprima opțiunile privind programele de studii și a încărca documentele necesare.

Pentru admiterea la doctorat, candidații au la dispoziție 29 de domenii în cadrul celor 14 școli doctorale ale UAIC. Înscrierile se vor putea face în perioada 13-17 iulie, selecția candidaților urmând a avea loc în perioada 20-22 iulie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Expoziția „Însemne ale locuirii” în în spațiul Galeriei „Colecția de Artă” Botoșani

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 3 februarie – 2 martie 2026, în spațiul Galeriei ‘Colecția de Artă’, expoziția ‘Însemne ale locuirii’, semnată de Codrina Ioniță și curatoriată de Maria Pasc. Expoziția propune o reflecție asupra locuirii nu ca fapt utilitar, ci ca experiență existențială, ca relație subtilă între om, timp și spațiul lăsat în urmă. Alături de acuarelele Codrinei Ioniță, sunt propuse atenției publicului lucrări ale lui Christian Ioniță, artist invitat, care aduce în expoziție o esențială istorie a propriei locuiri interioare.

Despre această expoziție, curatorul Maria Pasc notează: ‘Cuvântul ‘locuire’ vine din latinescul locare – a așeza, a pune la loc, a rândui. Nu ‘a ocupa’, nici ‘a folosi’, ci așezare într-un rost. A locui înseamnă a-ți afla locul și a-l face să fie al tău. În lucrările Codrinei Ioniță, locuirea nu apare ca prezență, ci ca urmă. Case părăsite, ogrăzi cu garduri înclinate, iarbă care năpădește curțile, totul devine pârloagă. Prin aceste imagini, artista arată că locuirea nu dispare odată cu oamenii, ea se retrage, se transformă în semn. Există mai multe feluri de a locui: prin prezență, prin gestul zilnic, prin focul aprins și ușa deschisă; dar și prin absență, atunci când omul pleacă, casa rămâne, iar pereții devin martori. Casele au destin. Nu sunt simple obiecte cu utilitate. Se nasc din nevoie, cresc odată cu cei care le locuiesc, îmbătrânesc, se golesc și se trec. Fiecare zid adăpostește timp. Lucrările Codrinei Ioniță nu dramatizează abandonul, ci îl privesc cu o luciditate calmă. Tușa fluidă, aerisită, lasă hârtia să respire; albul are dreptul lui, iar culoarea nu închide, ci sugerează. Nimic nu este definitiv conturat, pentru că nici locuirea nu este.

A locui înseamnă mai mult decât a sta. Înseamnă a lăsa ceva în urmă. Iar uneori, ceea ce rămâne este de ajuns pentru ca lumea să nu fie goală.

‘Numai poetul, ca pasărea măiastră,
Trăieste-n lume ca-ntr-o poveste.’
– Mihai Eminescu

Primele două lucrări ale lui Christian Ioniță, realizate în copilărie, sunt case desenate instinctiv, ca adăpost și numire a lumii apropiate, unde siguranța se așază firesc în formă. A treia lucrare, realizată astăzi, în adolescență, reia tema casei cu rigoare și o conștiință a structurii care face simțită distanța reflexivă. Între aceste imagini se citește nu doar o evoluție grafică, ci și trecerea de la locuirea inocentă la cea trecută prin filtrul gândirii. Casa devine, astfel, martor al creșterii și al felului în care privirea se maturizează.’

Expoziția, prezentată de Maria-Laura Tocariu, va avea vernisajul în data de 9 februarie 2026, ora 13.00.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Lecții de siguranță: Pompierii botoșăneni, alături de copiii cu dizabilități

Publicat

Publicitate

Pompierii botoșăneni s-au întâlnit, astăzi, cu copiii de la Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian” din municipiul Botoșani, pentru a-i învăța cum să reacționeze corect și să se protejeze în cazul producerii unor situații de urgență, fie că este vorba despre incendii, inundații sau cutremure.

Specialiștii Serviciului Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților au prezentat informațiile într-un limbaj accesibil, adaptat nivelului de înțelegere și tipului de dizabilitate al copiilor, folosind exemple practice și exerciții demonstrative.

Pe parcursul instruirii, participanții au învățat cum să se protejeze în timpul unui cutremur sau al unui incendiu, ce trebuie să facă pentru a rămâne în siguranță, cum să se liniștească în cazul atacurilor de panică și cum să identifice locurile sigure. De asemenea, le-a fost prezentat conținutul rucsacului de urgență, precum și rolul fiecărui obiect în situații de risc.

Totodată, copiii au primit informații esențiale privind comportamentul adecvat înainte, pe timpul și după producerea unor situații de urgență.

Activitatea, organizată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani, reprezintă prima dintr-o serie de sesiuni lunare ce se vor desfășura pe parcursul anilor 2026 și 2027, la nivelul județului, în cadrul instituțiilor și organizațiilor dedicate persoanelor cu nevoi speciale.

Demersul face parte din proiectul „Reziliență incluzivă la dezastre”, implementat cu sprijinul Băncii Mondiale.

Publicitate

Programul este dezvoltat în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și organizații reprezentative ale comunității persoanelor cu dizabilități.

Scopul final al acestor inițiative este pregătirea persoanelor cu diverse tipuri de dizabilități pentru un răspuns sigur, eficient și adaptat, contribuind la creșterea gradului de incluziune, la reducerea vulnerabilităților și la dezvoltarea unei culturi a prevenirii la nivel comunitar, precum și la consolidarea rezilienței comunităților locale în fața riscurilor și dezastrelor.

La activitate a participat și Sabina Palimariu, voluntar în cadrul programului național „Salvator din pasiune”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending