Connect with us

Eveniment

Ziua Universală a Iei, sărbătorită în 24 iunie. Semnificația și istoria cămășii tradiționale românești

Publicat

Publicitate

Ziua Universală a Iei (Ziua Iei) este sărbătorită în fiecare an în 24 iunie.

Este o iniţiativă a comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), care a propus ca această dată, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei.

În iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, care a declanşat o adevărată mişcare culturală şi a readus în actualitate cămaşa şi portul tradiţional românesc, potrivit https://lablouseroumaine.io/

Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial, pentru prima dată în lume, în 2015, prin Proclamaţia emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la iniţiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizaţiei Romanians of D.C, cu sprijinul comunităţii româneşti şi al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.

Din 2016 manifestarea este susţinută de către Asociaţia „La blouse roumaine – IA”, fondată pentru a sprijini eforturile comunităţii de a promova şi proteja ia şi valorile culturale româneşti şi universale.

Această zi este dedicată, totodată, eforturilor de includere a cămăşii cu altiţă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Publicitate

Ziua Iei, sărbătorită în peste 50 de țări

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei, potrivit www.muzeul-etnografic.ro.

Cămaşa cu altiţă este cunoscută la nivel local/regional cu denumirile: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraş (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămaşă zoroclie (Telorman), mânecar (Lovişte, Vâlcea), cămaşă răsucită (Vrancea), cămeşă cu lăncez (Neamţ, Suceava), conform https://patrimoniu.ro/.

Istoria cămășii tradiționale

Vechea formă a cămăşii femeieşti tradiţionale era cămaşa lungă, cămaşa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămăşii s-a desprins de poale, separându-se cămaşa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele) de poalele care se încreţeau în jurul taliei sau erau cusute de partea de sus a cămăşii. Se remarcă păstrarea cămăşii lungi în spaţiul dunărean şi predilecţia pentru separarea ei în două părţi (ie şi poale) în Transilvania, Banat şi Moldova.

Denumirea de cămaşă cu altiţă apare ca urmare a diferenţierii pe criterii tehnice şi de ornamentare a cămăşilor. Altiţa este acea bucată de pânză dreptunghiulară, plasată pe umăr, care face parte din structura cămăşii, ce uneşte stanul din faţă (pieptul cămăşii) cu cel din spate, fiind folosită ca element de lărgire a cămăşii.

Cămaşa femeiască era adaptată perfect mişcării corpului, iar altiţa a apărut ca răspuns la necesitatea mişcării în voie a braţului. Iniţial altiţa era mică (cât să cuprindă umărul), iar mâneca se prindea de ea prin încreţire şi era mai largă. O dată cu trecerea timpului altiţa a crescut în dimensiuni, devenind egală cu lărgimea mânecii, prinzându-se întinsă de mânecă, nemaifiind încreţită.

Altiţa, la cămăşile vechi, înainte de a fi spălate, se putea desprinde pentru a nu fi supusă uzurii, notează https://patrimoniu.ro/.

Ia – culorile tradiționale

Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic, pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, de bumbac, pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta.

Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru (Mărginimea Sibiului). La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele.

În componenţa motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii.

Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi coseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică.

Promotori ai costumului popular

Un promotor consecvent al costumului popular femeiesc a fost şi Casa Regală a României. Regina Elisabeta a îmbrăcat costumul popular, încă din 1885, cu precădere pe cel din Argeş şi Muscel, la diverse evenimente, apreciindu-i bogăţia şi rafinamentul broderiilor, eleganţa şi preţiozitatea materialelor. Regina Maria a adoptat, la rândul său, costumul popular ca ţinută oficială la diverse recepţii şi evenimente naţionale, exemplul său fiind urmat şi de doamnele înaltei societăţi româneşti.

Încântat de frumuseţea iilor româneşti, Henry Matisse, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XX-lea, a realizat în aprilie 1940 mai multe picturi inspirate din cămaşa românească cu altiţă, intitulate simplu „La blouse roumaine”, ce au devenit cunoscute în întreaga lume.

Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în „România revoluţionară”, purtând atât ie, cât şi năframă. Ia, dar şi costumul tradiţional femeiesc au fost redate şi în alte tablouri semnate de Carol Popp de Szathmary, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Dumitru Ghiaţă ş.a.

Legea pentru Ziua Iei

La 31 mai 2022, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege ce are ca obiect de reglementare declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei”. Senatul a adoptat proiectul de lege la 27 septembrie 2021.

„Cu prilejul Zilei Iei pot fi organizate activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea iei. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate. Unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale, precum şi reprezentanţele diplomatice ale României sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a iei”, se arată în proiectul de lege.

În expunerea de motive se precizează că „ziua de 24 iunie este zi sfântă pentru credincioşii ortodocşi care sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, zi cunoscută de popor ca şi Drăgaica sau Sânzienele, zi care a fost declarată neoficial în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume ca Ziua Universală a Iei”.

La 21 iunie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 905/2022 privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”, care a devenit Legea nr. 184/2022.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Intervenție emoționantă la Flămânzi: Un câine lovit de o mașină, salvat de pompieri după ce a rămas blocat între bara din față și radiator

Publicat

Publicitate

O intervenție mai puțin obișnuită, dar încărcată de emoție, a avut loc astăzi după-amiază, la ieșirea din localitatea Cotu, spre Flămânzi. Un câine rătăcit pe șosea a fost lovit accidental de un autoturism, iar în urma impactului animalul a rămas prins între bara din față și radiatorul mașinii.

Deși situația părea imposibilă, finalul a fost unul fericit datorită promptitudinii și profesionalismului pompierilor botoșăneni.

Șoferul care a lovit câinele a oprit imediat, speriat de ce ar fi putut să se întâmple. A încercat să elibereze animalul pe cont propriu, însă acesta rămăsese blocat între elementele caroseriei. Înțelegând că orice mișcare greșită i-ar fi putut provoca răni suplimentare patrupedului, bărbatul a solicitat sprijinul pompierilor.

La fața locului a sosit echipajul din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și accesorii pentru descarcerare. Misiunea nu a fost deloc simplă. Militarii au fost nevoiți să demonteze apărătoarea de la roată și bara din față a autoturismului, lucrând cu grijă și calm, pentru a nu provoca animalului dureri sau leziuni.

După minute bune de efort atent, pompierii au reușit să elibereze câinele, care, spre surpriza tuturor, a ieșit teafăr, fără răni vizibile. Salvatorii i-au oferit apă și l-au supravegheat câteva momente pentru a se asigura că starea lui este stabilă. În cele din urmă, patrupedul și-a continuat drumul, părând speriat, dar nevătămat.

Intervenția a stârnit emoție în rândul celor prezenți, dar și admirație pentru pompieri, care și de această dată și-au demonstrat profesionalismul și compasiunea. Pentru ei, o viață rămâne o viață — fie că are două picioare sau patru.

Publicitate

Un gest simplu, dar care spune multe: umanitatea rămâne cel mai important echipament de intervenție.

Citeste mai mult

Eveniment

Performanță de top pentru LPS Botoșani: Aur, Argint și Locul III pe echipe la Cupa României U15

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru echipa de lupte greco-romane a Liceului cu Program Sportiv Botoșani, care a participat în weekend la Finala Cupei României U15, desfășurată în perioada 24-26 octombrie, la Târgu Mureș.

Evenimentul a reunit peste 600 de sportivi din întreaga țară, transformând competiția într-una dintre cele mai puternice și disputate ediții din ultimii ani.

Luptătorii botoșăneni au urcat pe podium la mai multe categorii, confirmând progresul și pregătirea solidă din ultimele luni.

Diaconu Albert a devenit campion național la categoria 41 kg, reușind să treacă rând pe rând de adversari cu experiență, demonstrând tehnică și determinare. La categoria 48 kg, Cîrlan Andrei a obținut medalia de argint, în timp ce Robert Talpiz s-a situat pe locul V la categoria 44 kg, clasare importantă în contextul valorii competiției.

Pe 26 octombrie a avut loc și finala pe echipe, unde LPS Botoșani a reușit să se claseze pe locul III, depășind formații puternice precum cele din Suceava și Constanța. Rezultatul confirmă atât valoarea individuală a sportivilor, cât și coeziunea grupului.

Din echipa botoșăneană au făcut parte: Serediuc Cristian, Diaconu Albert, Talpiz Robert, Cîrlan Andrei, Vasilică Denis, Belinschi Emanuel, Adrobotoaei Marian, Dăscălescu Spiridon, Șuliuc Iannis și Vrînceanu Florin.

Publicitate

Rezultatele obținute la Târgu Mureș consolidează poziția LPS Botoșani printre cluburile de referință ale luptei greco-romane din România și reprezintă un pas important în pregătirea viitoarelor competiții naționale și internaționale.

Bravo, băieți!

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Wizz Air anunță rute noi către Europa de la aeroportul din Iași. Zboruri directe la Praga, Copenhaga și Valencia

Publicat

Publicitate

Compania low-cost Wizz Air continuă să își consolideze prezența în România, iar una dintre cele mai vizate baze rămâne Aeroportul Internațional Iași, care beneficiază în această săptămână de trei noi conexiuni aeriene.

Astfel, în datele de 27 și 28 octombrie, Wizz Air a inaugurat zboruri directe din Iași către Praga (Cehia), Copenhaga (Danemarca) și Valencia (Spania) – destinații cu potențial ridicat atât pentru mobilitate academică și de afaceri, cât și pentru turism.

Extinderea rutelor de la Iași are loc în contextul unui plan operațional amplu al companiei. Între 26 și 29 octombrie, Wizz Air lansează 11 rute noi de pe București Otopeni către orașe precum Erevan, Praga, Turku, Bordeaux, Paris Orly, Berlin, Köln, Pescara, Gdansk, Porto și Bratislava. Totodată, operatorul a alocat a doua aeronavă bazei din București Băneasa, relocând nouă rute de pe Otopeni pe aeroportul secundar din Capitală, printre care Bruxelles Charleroi, Milano Bergamo, Torino și Barcelona.

Și alte orașe din România beneficiază de extinderea operațiunilor Wizz Air:

  • Cluj-Napoca va avea noi rute către Billund, Marrakesh, Oslo Sandefjord Torp, Stockholm Skavsta și Tel Aviv;

  • Craiova va deschide conexiuni către Paris Beauvais, Atena și Napoli;

    Publicitate
  • Brașovul va fi legat de Memmingen și Milano Malpensa;

  • Sibiul va primi o rută directă către Birmingham.

În acest tablou al extinderii rețelei companiei, Iașiul pare că se detașează prin consolidarea statutului său de cel mai important aeroport al Regiunii de Nord-Est, cu o cerere în creștere constantă și perspective favorabile pe termen lung, inclusiv prin dezvoltarea Terminalului T4.

Noile rute Wizz Air facilitează accesul direct către Europa Centrală, Scandinavia și Peninsula Iberică, reducând nevoia pasagerilor din Moldova de a zbura din București sau de pe alte aeroporturi din țară.

Citeste mai mult

Economie

S.C. MODERN CALOR S.A. Botoşani: Anunț de LICITAŢIE CU STRIGARE

Publicat

Publicitate

S.C. MODERN CALOR S.A. Botoşani cu sediul în str. Pacea nr.43, organizează la sediul societăţii, procedura de LICITAŢIE CU STRIGARE, pentru închirierea spaţiului din punctul termic PALAT, – Stada Teatrului – lângă sediul ACR, suprafaţă de închiriat – 179,93 mp. Spaţiul este racordat la următoarele utilităţi: apa rece/canalizare, energie electrică.

Preţul minimal de pornire este de 3,1 euro/mp/lună, fără TVA, pasul de strigare este de 10% din preţul de pornire.

Solicitanţii vor depune o cerere de participare la secretariatul societăţii şi vor achita garanţia de participare de 3,500 lei, la casieria societăţii până la data de 04.11.2025, ora 15.00.

Documente de participare:

– persoane fizice:

– chitanţă achitare taxă de participare;

Publicitate

– copie carte de identitate.

– persoane juridice:

– chitanţă achitare taxă de participare;

– copie certificat de înregistrare societate;

– împuternicire participant;

– copie carte de identitate participant.

LICITAŢIA va avea loc pe data de 05.11.2025, ora 09.00, la sediul din str. Pacea, nr. 43. Informaţii suplimentare pot fi obținute la tel. 0231/537100 int.121.

Contractul de închiriere va intra în vigoare din momentul preluării spaţiului de către chiriaş, în baza unui proces-verbal de predare-primire.

Dacă nu va fi oferit preţul minimal la şedinţa de pe 12.11.2025, licitaţia se va repeta în fiecare zi de miercuri la ora 09:00, până la adjudecarea spaţiului disponibil pentru închiriere.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending