Connect with us

Eveniment

Ziua Universală a Iei, sărbătorită în 24 iunie. Semnificația și istoria cămășii tradiționale românești

Publicat

Publicitate

Ziua Universală a Iei (Ziua Iei) este sărbătorită în fiecare an în 24 iunie.

Este o iniţiativă a comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), care a propus ca această dată, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei.

În iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, care a declanşat o adevărată mişcare culturală şi a readus în actualitate cămaşa şi portul tradiţional românesc, potrivit https://lablouseroumaine.io/

Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial, pentru prima dată în lume, în 2015, prin Proclamaţia emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la iniţiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizaţiei Romanians of D.C, cu sprijinul comunităţii româneşti şi al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.

Din 2016 manifestarea este susţinută de către Asociaţia „La blouse roumaine – IA”, fondată pentru a sprijini eforturile comunităţii de a promova şi proteja ia şi valorile culturale româneşti şi universale.

Această zi este dedicată, totodată, eforturilor de includere a cămăşii cu altiţă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Publicitate

Ziua Iei, sărbătorită în peste 50 de țări

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei, potrivit www.muzeul-etnografic.ro.

Cămaşa cu altiţă este cunoscută la nivel local/regional cu denumirile: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraş (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămaşă zoroclie (Telorman), mânecar (Lovişte, Vâlcea), cămaşă răsucită (Vrancea), cămeşă cu lăncez (Neamţ, Suceava), conform https://patrimoniu.ro/.

Istoria cămășii tradiționale

Vechea formă a cămăşii femeieşti tradiţionale era cămaşa lungă, cămaşa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămăşii s-a desprins de poale, separându-se cămaşa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele) de poalele care se încreţeau în jurul taliei sau erau cusute de partea de sus a cămăşii. Se remarcă păstrarea cămăşii lungi în spaţiul dunărean şi predilecţia pentru separarea ei în două părţi (ie şi poale) în Transilvania, Banat şi Moldova.

Denumirea de cămaşă cu altiţă apare ca urmare a diferenţierii pe criterii tehnice şi de ornamentare a cămăşilor. Altiţa este acea bucată de pânză dreptunghiulară, plasată pe umăr, care face parte din structura cămăşii, ce uneşte stanul din faţă (pieptul cămăşii) cu cel din spate, fiind folosită ca element de lărgire a cămăşii.

Cămaşa femeiască era adaptată perfect mişcării corpului, iar altiţa a apărut ca răspuns la necesitatea mişcării în voie a braţului. Iniţial altiţa era mică (cât să cuprindă umărul), iar mâneca se prindea de ea prin încreţire şi era mai largă. O dată cu trecerea timpului altiţa a crescut în dimensiuni, devenind egală cu lărgimea mânecii, prinzându-se întinsă de mânecă, nemaifiind încreţită.

Altiţa, la cămăşile vechi, înainte de a fi spălate, se putea desprinde pentru a nu fi supusă uzurii, notează https://patrimoniu.ro/.

Ia – culorile tradiționale

Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic, pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, de bumbac, pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta.

Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru (Mărginimea Sibiului). La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele.

În componenţa motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii.

Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi coseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică.

Promotori ai costumului popular

Un promotor consecvent al costumului popular femeiesc a fost şi Casa Regală a României. Regina Elisabeta a îmbrăcat costumul popular, încă din 1885, cu precădere pe cel din Argeş şi Muscel, la diverse evenimente, apreciindu-i bogăţia şi rafinamentul broderiilor, eleganţa şi preţiozitatea materialelor. Regina Maria a adoptat, la rândul său, costumul popular ca ţinută oficială la diverse recepţii şi evenimente naţionale, exemplul său fiind urmat şi de doamnele înaltei societăţi româneşti.

Încântat de frumuseţea iilor româneşti, Henry Matisse, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XX-lea, a realizat în aprilie 1940 mai multe picturi inspirate din cămaşa românească cu altiţă, intitulate simplu „La blouse roumaine”, ce au devenit cunoscute în întreaga lume.

Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în „România revoluţionară”, purtând atât ie, cât şi năframă. Ia, dar şi costumul tradiţional femeiesc au fost redate şi în alte tablouri semnate de Carol Popp de Szathmary, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Dumitru Ghiaţă ş.a.

Legea pentru Ziua Iei

La 31 mai 2022, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege ce are ca obiect de reglementare declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei”. Senatul a adoptat proiectul de lege la 27 septembrie 2021.

„Cu prilejul Zilei Iei pot fi organizate activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea iei. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate. Unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale, precum şi reprezentanţele diplomatice ale României sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a iei”, se arată în proiectul de lege.

În expunerea de motive se precizează că „ziua de 24 iunie este zi sfântă pentru credincioşii ortodocşi care sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, zi cunoscută de popor ca şi Drăgaica sau Sânzienele, zi care a fost declarată neoficial în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume ca Ziua Universală a Iei”.

La 21 iunie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 905/2022 privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”, care a devenit Legea nr. 184/2022.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

ANAF verifică românii care și-au luat mașini de lux fără să justifice veniturile. BMW de 100.000 euro, achitat pe loc, printre cazuri

Publicat

Publicitate

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță controale pentru identificarea achiziţiilor de autoturisme de lux realizate din fonduri a căror provenienţă fiscală nu poate fi demonstrată, potrivit Agerpres.

În cadrul acestui proiect, au fost analizate 66 de cazuri în care inspectorii Antifraudă au constatat o discrepanţă semnificativă între veniturile impozabile declarate în ultimii ani şi valoarea de piaţă a autoturismelor achiziţionate, indicând un risc fiscal ridicat.

Controalele vizează situaţii în care venituri nedeclarate sau insuficient justificate sunt utilizate pentru efectuarea unor achiziţii de valoare mare, cu încălcarea prevederilor legale privind fiscalizarea veniturilor şi disciplina financiară.

Până în prezent, au fost finalizate mai multe verificări, în urma cărora au fost constatate abateri de la legislaţia fiscală în vigoare, inclusiv utilizarea de fonduri fără caracter fiscalizat şi efectuarea de plăţi în numerar peste plafoanele legale.

Încă din luna noiembrie, șeful ANAF, Adrian Nica, a anunțat că instituția pe care o conduce a demarat verificări ce îi vizează pe proprietarii de mașini de lux, ca parte a unei campanii naționale de control privind veniturile nedeclarate.

Cazurile verificate de inspectorii ANAF

Printre situaţiile identificate se numără: achiziţionarea, în 2025, a unui autoturism BMW 740D xDrive, de aproximativ 100.000 euro, achitat integral în numerar, fără a fi prezentate documente care să ateste provenienţa legală şi trasabilitatea fondurilor; tranzacţionarea unui Porsche Panamera la un preţ subevaluat, în condiţiile în care autoturismul fusese achiziţionat anterior cu 609.150 lei, plata fiind realizată în numerar, iar sursele fondurilor nu au putut fi dovedite prin documente credibile; achiziţia unui BMW M4 Competition MxDrive, de 546.951 lei, în absenţa unei justificări obiective a resurselor financiare utilizate; achiziţionarea unui BMW X6 xDrive, de 428.460 lei, în numerar, în cadrul unei tranzacţii în care niciuna dintre părţile implicate nu a putut demonstra provenienţa legală a sumelor În toate aceste cazuri, DGAF a demarat procedurile legale pentru stabilirea obligaţiilor fiscale aferente veniturilor nejustificate, precum şi pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale, acolo unde a fost constatată încălcarea disciplinei financiare. Totodată, au fost instituite măsuri asigurătorii, respectiv sechestru asigurător asupra autoturismelor în cauză, în vederea recuperării creanţelor fiscale.

Publicitate

De asemenea, într-un caz distinct, controalele antifraudă au condus la sprijinirea organelor de executare silită, fiind instituit sechestru asigurător asupra unui autoturism BMW 740, evaluat la 762.300 lei, pentru recuperarea unor datorii restante către bugetul general consolidat al statului.Având în vedere confirmarea riscurilor fiscale evaluate, DGAF va continua acest tip de acţiuni şi are în vedere extinderea semnificativă a numărului de controale, inclusiv asupra unor noi tipologii de tranzacţii cu risc fiscal.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO De la literatură la integritate: Ofițerii DGA și elevii din Botoșani în acțiune împotriva corupției

Publicat

Publicitate

În perioada 14–16 ianuarie 2026, ofițerii de poliție din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Botoșani au desfășurat o serie de activități de promovare a integrității în municipiul Botoșani, în contextul celebrării zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale, precum și al comemorării a 176 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, personalitate cunoscută, inclusiv prin activitatea sa jurnalistică, drept unul dintre cei mai importanți combatanți și promotori ai luptei împotriva corupției.

Astfel, în zilele de 14 și 15 ianuarie 2026, în baza parteneriatului încheiat între Direcția Generală Anticorupție și Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în cadrul proiectului educațional „Integritatea – valoare universală: Mihai Eminescu, literatura europeană și expresia muzicală”, au fost desfășurate două activități de educație pentru promovarea integrității la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, la care au participat elevi ai claselor a XII-a, însoțiți de profesorii coordonatori.

Pornind de la valorile relevante pentru viața adolescenților, elevii au fost implicați în discuții libere, în cadrul cărora și-au exprimat opiniile, au analizat relația dintre fapte și consecințele acestora și au identificat, în opera eminesciană, repere etice fundamentale și o preocupare constantă pentru adevăr, demnitate, responsabilitate și corectitudine – valori care definesc conceptul de integritate.

Raportat la „instrumentele” aflate la îndemâna marelui poet în perioada anilor 1880 – pana, călimara, hârtia și accesul la publicarea articolelor în presa scrisă –, în cadrul activităților au fost prezentate informații privind instituțiile și instrumentele actuale de prevenire și combatere a corupției din România, identitatea și competența Direcției Generale Anticorupție, consecințele corupției, atitudinea și reacția față de acest fenomen, precum și modalitățile de sesizare a faptelor de corupție, fiind popularizat și sistemul telefonic Call-center Anticorupție – 0800.806.806, toate informațiile fiind adaptate nivelului de vârstă al participanților.

Pentru o mai bună înțelegere a noțiunilor prezentate, au fost difuzate materiale audio-video și au fost expuse și dezbătute citate din opera eminesciană referitoare la corupție, a căror actualitate și relevanță traversează timpul.

Activitățile au avut un caracter interactiv și s-au bucurat de un feedback pozitiv, ofițerii DGA oferind clarificări și explicații problemelor ridicate de participanți. La final, elevii au depus flori la monumentul dedicat marelui poet, amplasat în fața colegiului, și au afirmat, în cor, mesajul „ZERO CORUPȚIE!”, inscripționat pe materialele preventive distribuite.

Publicitate

Totodată, la data de 14 ianuarie 2026, în același context, ofițerii DGA au susținut o activitate de informare anticorupție la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, cu participarea polițiștilor de ordine publică din cadrul posturilor de poliție comunală. Cu acest prilej, au fost prezentate citate din opera marelui poet, relevante pentru activitatea funcționarilor Ministerului Afacerilor Interne, în îndeplinirea misiunilor instituționale și în asigurarea siguranței cetățenilor.

În data de 15 ianuarie 2026, ofițerii DGA au desfășurat o activitate de promovare a integrității în Parcul „Mihai Eminescu” din municipiul Botoșani, pe aleile „Floare albastră”, „Luceafărul” și „Lacul”, denumite după titluri celebre ale poeziilor eminesciene, interacționând cu cetățenii aflați în zonă.

Seria activităților s-a încheiat la data de 16 ianuarie 2026, la sediul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani, prin desfășurarea unei activități de promovare a integrității alături de participanții la rotonda cenaclurilor literare din județul Botoșani și în cadrul vernisajului expoziției „Când poezia lui Eminescu cântă”.

Pe parcursul tuturor activităților desfășurate în perioada 14–16 ianuarie 2026, participanților le-au fost distribuite materiale preventive cu mesajul ZERO CORUPȚIE, fiindu-le adresat îndemnul de a urma exemplul poetului omagiat, de a se informa cu privire la activitatea Direcției Generale Anticorupție și de a contribui activ la reducerea incidenței faptelor de corupție, inclusiv prin sesizarea acestora prin intermediul Call-center-ului anticorupție – 0800.806.806.

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune a polițiștilor la Darabani. S-a lăsat cu amenzi

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani împreună cu cei din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au organizat o acțiune pentru menținerea unui climat de siguranță rutieră, în localitatea Darabani și a zonelor limitrofe.

 

În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate 20 de persoane și oprite pentru control, 14 autoturisme, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 13 sancțiuni contravenționale în valoare de peste 4.000 de lei.

 

Totodată, a fost reținut un permis de conducere și retras un certificat de înmatriculare.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșăneni duși cu escortă la locul de detenție. Motivele pentru care au fost condamnați

Publicat

Publicitate

Mandate de executare a pedepsei puse în aplicare de polițiștii botoșăneni

La data de 15 ianuarie 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au pus în aplicare un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, pe numele unui bărbat, de 65 de ani, din comuna Ripiceni.

 

Bărbatul este condamnat la executarea unei pedepse de un an și 10 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe.

 

Acesta a fost identificat și încarcerat în cadrul Penitenciarului Botoșani în vederea executării pedepsei.

Publicitate

 *

La data de 15 ianuarie 2026, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ștefănești au pus în aplicare un mandat de executarea a pedepsei pe numele unui tânăr, de 37 de ani, din comuna Românești.

 

Tânărul a fost condamnat la executarea unei pedepse de 4 ani și 5 luni sub aspectul comiterii infracțiunii de comercializarea sau deținerea a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false.

 

Persoana în cauză a fost escortată și încarcerată în Penitenciarul Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending