Connect with us

Eveniment

Ziua Universală a Iei, sărbătorită în 24 iunie. Semnificația și istoria cămășii tradiționale românești

Publicat

Publicitate

Ziua Universală a Iei (Ziua Iei) este sărbătorită în fiecare an în 24 iunie.

Este o iniţiativă a comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), care a propus ca această dată, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei.

În iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, care a declanşat o adevărată mişcare culturală şi a readus în actualitate cămaşa şi portul tradiţional românesc, potrivit https://lablouseroumaine.io/

Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial, pentru prima dată în lume, în 2015, prin Proclamaţia emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la iniţiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizaţiei Romanians of D.C, cu sprijinul comunităţii româneşti şi al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.

Din 2016 manifestarea este susţinută de către Asociaţia „La blouse roumaine – IA”, fondată pentru a sprijini eforturile comunităţii de a promova şi proteja ia şi valorile culturale româneşti şi universale.

Această zi este dedicată, totodată, eforturilor de includere a cămăşii cu altiţă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Publicitate

Ziua Iei, sărbătorită în peste 50 de țări

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei, potrivit www.muzeul-etnografic.ro.

Cămaşa cu altiţă este cunoscută la nivel local/regional cu denumirile: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraş (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămaşă zoroclie (Telorman), mânecar (Lovişte, Vâlcea), cămaşă răsucită (Vrancea), cămeşă cu lăncez (Neamţ, Suceava), conform https://patrimoniu.ro/.

Istoria cămășii tradiționale

Vechea formă a cămăşii femeieşti tradiţionale era cămaşa lungă, cămaşa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămăşii s-a desprins de poale, separându-se cămaşa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele) de poalele care se încreţeau în jurul taliei sau erau cusute de partea de sus a cămăşii. Se remarcă păstrarea cămăşii lungi în spaţiul dunărean şi predilecţia pentru separarea ei în două părţi (ie şi poale) în Transilvania, Banat şi Moldova.

Denumirea de cămaşă cu altiţă apare ca urmare a diferenţierii pe criterii tehnice şi de ornamentare a cămăşilor. Altiţa este acea bucată de pânză dreptunghiulară, plasată pe umăr, care face parte din structura cămăşii, ce uneşte stanul din faţă (pieptul cămăşii) cu cel din spate, fiind folosită ca element de lărgire a cămăşii.

Cămaşa femeiască era adaptată perfect mişcării corpului, iar altiţa a apărut ca răspuns la necesitatea mişcării în voie a braţului. Iniţial altiţa era mică (cât să cuprindă umărul), iar mâneca se prindea de ea prin încreţire şi era mai largă. O dată cu trecerea timpului altiţa a crescut în dimensiuni, devenind egală cu lărgimea mânecii, prinzându-se întinsă de mânecă, nemaifiind încreţită.

Altiţa, la cămăşile vechi, înainte de a fi spălate, se putea desprinde pentru a nu fi supusă uzurii, notează https://patrimoniu.ro/.

Ia – culorile tradiționale

Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic, pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, de bumbac, pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta.

Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru (Mărginimea Sibiului). La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele.

În componenţa motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii.

Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi coseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică.

Promotori ai costumului popular

Un promotor consecvent al costumului popular femeiesc a fost şi Casa Regală a României. Regina Elisabeta a îmbrăcat costumul popular, încă din 1885, cu precădere pe cel din Argeş şi Muscel, la diverse evenimente, apreciindu-i bogăţia şi rafinamentul broderiilor, eleganţa şi preţiozitatea materialelor. Regina Maria a adoptat, la rândul său, costumul popular ca ţinută oficială la diverse recepţii şi evenimente naţionale, exemplul său fiind urmat şi de doamnele înaltei societăţi româneşti.

Încântat de frumuseţea iilor româneşti, Henry Matisse, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XX-lea, a realizat în aprilie 1940 mai multe picturi inspirate din cămaşa românească cu altiţă, intitulate simplu „La blouse roumaine”, ce au devenit cunoscute în întreaga lume.

Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în „România revoluţionară”, purtând atât ie, cât şi năframă. Ia, dar şi costumul tradiţional femeiesc au fost redate şi în alte tablouri semnate de Carol Popp de Szathmary, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Dumitru Ghiaţă ş.a.

Legea pentru Ziua Iei

La 31 mai 2022, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege ce are ca obiect de reglementare declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei”. Senatul a adoptat proiectul de lege la 27 septembrie 2021.

„Cu prilejul Zilei Iei pot fi organizate activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea iei. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate. Unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale, precum şi reprezentanţele diplomatice ale României sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a iei”, se arată în proiectul de lege.

În expunerea de motive se precizează că „ziua de 24 iunie este zi sfântă pentru credincioşii ortodocşi care sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, zi cunoscută de popor ca şi Drăgaica sau Sânzienele, zi care a fost declarată neoficial în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume ca Ziua Universală a Iei”.

La 21 iunie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 905/2022 privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”, care a devenit Legea nr. 184/2022.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Instituțiile de control primesc acces direct la proiectele europene aflate în derulare. Ce date pot urmări anchetatorii

Publicat

Publicitate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, a anunțat că procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu proiectele europene în derulare, scrie alba24.ro.

Au fost semnate protocoalele de colaborare cu instituțiile de integritate.

”E oficial: am semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care aceste instituții primesc acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni, gestionată de ministerul pe care îl conduc.

Orice suspiciune de fraudă sau o neregulă într-un proiect finanțat din bani europeni poate fi acum investigată fără nicio întârziere sau încetinire birocratică.

Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor

Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor: de la contractare până la ultima plată. Asta înseamnă anchete mai rapide, mai bine fundamentate și, mai ales, un control mai bun al banilor publici.

MySMIS este sistemul în care se regăsesc toate datele relevante despre proiectele de coeziune finanțate din fonduri europene: beneficiari, contracte, plăți, indicatori, stadiu de implementare.

De acum înainte, procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu aceste proiecte, fără intermedieri, fără întârzieri și fără opacitate administrativă”, a anunțat ministrul, pe Facebook.

Publicitate

Cooperare cu instituțiile naționale și europene de integritate

Ministrul precizează că statul cooperează strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

”Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni.

Cine lucrează corect va avea în continuare sprijinul statului; cine încearcă să fure va avea în față un stat care cooperează strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

Ca ministru, nu mă interesează doar câți bani absorbim, ci și cum îi folosim. De aceea am insistat ca MIPE să deschidă complet datele către instituțiile care au misiunea de a investiga frauda cu fonduri europene: EPPO, DNA și DLAF.

Aceasta este direcția pe care vreau să o consolidăm mai departe: mai multă transparență, mai mult control acolo unde este necesar și toleranță zero pentru orice tentativă de fraudă cu bani europeni”, transmite Pîslaru.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zeci de lebede care iernează pe malul Prutului, hrănite de localnici cu boabe de porumb

Publicat

Publicitate

Zeci de lebede care iernează pe râul Prut sunt hrănite de localnici cu boabe de porumb, pentru a fi ajutate să depășească perioada de iarnă în care își găsesc mai greu de mâncare.

Păsările au fost observate pe malul Prutului, pe raza comunei Hudești, de niște muncitori dintr-o balastieră. Aceștia au sunat la Primărie, iar autoritățile locale au decis să hrănească lebedele cu cereale adunate de la fermieri.

‘Sâmbătă, am primit un telefon de la niște muncitori din balastieră că s-au adunat mai multe lebede, ceea ce nu a mai fost văzut până acum. Am apelat la fermierii din zonă. Oamenii au pregătit cerealele și am venit să le dăm mâncare’, a declarat viceprimarul comunei Hudești, Ciprian Gabriel Curcă, care este de profesie asistent veterinar.

Cel mai probabil, susțin specialiștii, cele aproape 40 de păsări au migrat din zonele mai reci ale continentului și s-au oprit pe Prut, unde au găsit un ochi de apă dezghețat.

‘Este posibil ca ele să vină din partea de nord pentru a ierna la noi. Probabil apa era dezghețată și de aceea stau acolo. E o situație impusă de frig’, a declarat directorul Direcției Județene de Mediu Botoșani, Paul Vieru.

Comisarul șef al Gărzii de Mediu Botoșani, Cristina Kashyap, atrage atenția că hrănirea păsărilor sălbatice trebuie făcută controlat, de către administratorii fondurilor de vânătoare. Potrivit acesteia, hrănirea haotică a lebedelor poate crea o dependență a acestora față de om, ceea ce nu este spre binele lor.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FRF vrea ca trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal

Publicat

Publicitate

Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că își dorește ca trucarea de meciuri să fie incriminată de Codul Penal din România, după exemplul altor state.

‘În spatele trucărilor meciurilor de fotbal nu avem de cele mai multe ori niște decizii individuale ale unui jucător sau antrenor. Vorbim de o întreagă mafie, vorbim de aceleași rețele de infracționalitate pe care le întâlnim și în alte domenii precum traficul de persoane, traficul de droguri sau spălare de bani. Deci astea sunt rețelele din spate. Iar noi o dată ce am pornit acest război nu ne vom opri, pentru că mai presus de orice e integritatea jocului de fotbal. Și după primele cazuri cred că statul român ar trebui să modifice codul penal astfel încât trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal. Pentru că în momentul de față nu avem o asemenea prevedere. Sunt țări care și-au modificat codurile penale. Dacă s-ar modifica și la noi, inclusiv statului i-ar fi mult mai ușor să ne sprijine în acest efort comun de a apăra integritatea fotbalului’, a declarat Burleanu, la finalul ședinței Comitetului Executiv al FRF.

Oficialul FRF a precizat că în afara agentului FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan, suspendat pentru implicarea în pariuri, comisiile federației mai au și alte cazuri de jucători, arbitri și membri ai staffurilor tehnice ale unor echipe.

‘Pot să confirm că suntem în mijlocul audierilor și că avem jucători, arbitri și membrii ai staffurilor tehnice care sunt implicați în pariuri ilegale în fotbalul românesc în eșaloanele inferioare. Avem un parteneriat cu Poliția Română care funcționează perfect, dar și cu Procuratura, astfel că în perioada următoare ne așteptăm și la alte decizii din partea comisiilor FRF. În ce direcție, nu știm. În ceea ce privește cazul Sărmășan, vorbim de o decizie în primă instanță. Deci persoana în cauză are dreptul la recurs și apoi TAS. Însă mesajul nostru e foarte ferm: integritatea jocului de fotbal este cel mai important aspect. Și nu vom abdica de la el, indiferent despre cine este vorba’, a afirmat Răzvan Burleanu.

Agentul FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan a fost sancționat, la finalul lunii ianuarie, de Comisia de Disciplină și Etică a Federației Române de Fotbal, ”cu măsura interzicerii oricărei activități legale de fotbal pentru un an și cu o penalitate sportivă de 150.000 lei” pentru implicarea sa în pariuri.

Printre jucătorii manageriați de Sărmășan se numără Cătălin Cîrjan (Dinamo), Zoran Mitrov (FC Botoșani), Dennis Politic (FCSB), Omar El Sawy (Universitatea Cluj), David Miculescu (FCSB), Andrei Gheorghiță (Universitatea Cluj), Vlad Rafailă (Betis Sevilla) etc.
AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Sfântă Liturghie arhierească și sfințirea casei praznicale, în Parohia „Sfânta Cuvioasa Parascheva” Brăești

Publicat

Publicitate

Ziua de duminică, 8 februarie a.c., a fost pentru sufletele credincioșilor din Brăești o adevărată revărsare de har și bucurie duhovnicească. Cu inimile pline de recunoștință, au avut binecuvântarea de a participa la Sfânta Liturghie Arhierească, săvârșită cu aleasă evlavie de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Atmosfera de rugăciune, pace și comuniune a transformat acest ceas liturgic într-un prilej de înălțare sufletească și de întărire în credință.

Un moment de profundă emoție l-a constituit citirea Sfintei Evanghelii despre Fiul Risipitor, una dintre cele mai grăitoare mărturii despre iubirea nemărginită a lui Dumnezeu față de omul căzut. Fiul cel mai mic, orbit de dorința unei libertăți fără responsabilitate, își cere partea de avere și se îndepărtează de casa părintească, risipind totul într-o viață lipsită de sens. Ajuns în lipsuri și umilință, flămând nu doar de pâine, ci mai ales de dragoste, își vine în sine și hotărăște să se întoarcă la tatăl său cu smerenie, spunând: „Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.”

În predica sa plină de lumină și învățăminte duhovnicești, Preasfințitul Părinte Nichifor a subliniat tocmai această atitudine a fiului: conștientizarea greșelii, pocăința sinceră și lepădarea oricărei pretenții. Nu dorința de a-și recăpăta statutul l-a mântuit, ci smerenia inimii. Iar această coborâre lăuntrică l-a ridicat, deoarece tatăl, simbol al iubirii dumnezeiești, aleargă înaintea lui, îl îmbrățișează și îl primește nu ca slugă, ci din nou ca fiu, redându-i demnitatea pierdută.

Continuând tâlcuirea pildei, ierarhul a adus în atenție și atitudinea fiului celui mare, care, deși a rămas mereu în casa părintească, nu a reușit să pătrundă taina milei și a bucuriei pentru întoarcerea fratelui său. Mâhnirea și gelozia acestuia primesc însă un răspuns plin de blândețe din partea tatălui: „Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt.” Este o chemare la depășirea judecății și la trăirea bucuriei împreună, căci adevărata dreptate în Împărăția lui Dumnezeu este iubirea care vindecă și nu condamnă. Concluzia pildei rămâne limpede și mereu actuală: Dumnezeu nu pierde pe nimeni, ci îl așteaptă pe fiecare cu brațele deschise, iar pocăința sinceră redeschide ușa casei părintești.

Slujba a fost înfrumusețată în mod deosebit de grupul de coriști din Botoșani, coordonat cu profesionalism și dăruire de domnul profesor Laurențiu Palade. Răspunsurile liturgice și cântările interpretate în timpul chinonicului au fost un adevărat balsam pentru sufletele credincioșilor, aducând liniște, emoție și lacrimi de bucurie în inimile celor prezenți.

După săvârșirea Sfintei Liturghii, bucuria a fost desăvârșită prin sfințirea noii case praznicale, un spațiu menit întăririi comuniunii, dragostei frățești și vieții comunității parohiale.

Publicitate

La final, aducem mulțumire pentru frumusețea acestei zile binecuvântate, pentru harul revărsat peste noi și pentru dragostea și jertfelnicia părintelui Gabriel față de Sfânta Biserică și față de enoriașii pe care îi păstorește cu grijă, pentru atenția față de nevoile comunității și pentru toate darurile oferite nouă cu milostivire de Preabunul și Înduratul Dumnezeu.

„Mulțumim tuturor donatorilor, ostenitorilor și binefăcătorilor care au sprijinit realizarea acestui edificiu și, în mod deosebit, celor care au primit distincții și diplome de vrednicie”, a transmis prof. Răileanu Alina.

Au primit Crucea Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv:

Puiu Aurora

Puiu Maria

Constantin Bogdan-Ștefan

Au primit diplome de vrednicie:

Presb. Biță Mariana

Nistor Adrian

Bursuc Constantin

Răileanu Alina

Străchinescu Romin-Alexandru

Pomîrleanu Lenuța

Gheorghiu Constantin

Fie ca această zi binecuvântată să rămână scrisă nu doar în amintirea noastră, ci mai ales în inimile noastre, ca o chemare neîncetată la pocăință, la iubire și la întoarcere sinceră la lumina Preasfintei Treimi, sub ocrotirea Maicii Domnului și cu mijlocirea Sfintei Cuvioase Parascheva.

Prof. Răileanu Alina

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending