Astăzi s-a dat startul celei de-a 47-a ediții a programului „Litoralul pentru Toți”, desfășurat între 1 și 30 septembrie 2025. Anul acesta, inițiativa s-a extins în aproape toate stațiunile de pe litoral, cu accent pe sud – Mangalia, Jupiter, Saturn și Vama Veche –, unde numărul locurilor disponibile a fost suplimentat. Dacă în plin sezon prețurile urcă și plajele devin arhipline, septembrie vine cu tarife mai mici cu până la 60%, o atmosferă mai relaxată și servicii menținute la aceleași standarde.

Tot mai multe hoteluri s-au alăturat programului, propunând pachete pentru toate gusturile: de la cazare simplă la formule all inclusive, transformând extrasezonul într-o alternativă accesibilă și atractivă pentru orice categorie de turist.

Astfel, tarifele pentru o persoană pe noapte, defalcate pe stațiuni, sunt următoarele:

• Eforie Nord – începând de la 53 lei (fără masă) hotel de 2* și 214 lei (all inclusive) hotel de 3*
• Eforie Sud – începând de la 81,5 lei (fără masă) hotel de 3* și 336,5 lei (all inclusive) hotel de 3*
• Jupiter – începând de la 70 lei (cu mic dejun) hotel de 3* și 276 lei (all inclusive) hotel de 3*
• Venus – începând de la 70 lei (fără masă) hotel de 3*
• Saturn – începând de la 94,5 lei (fără masă) hotel de 2* și 214 lei (all inclusive) hotel de 3*
• Mangalia – începând de la 101 lei (fără masă) hotel de 3*
• Mamaia – începând de la 69,5 lei (fără masă) hotel de 2* și 332 lei (all inclusive) hotel de 3*
• Costinești – începând de la 88 lei (fără masă) hotel de 3*
• Vama Veche – începând de la 79 lei (fără masă) hotel de 3*

Tarifele pot crește în funcție de serviciile de masă și clasificarea hotelului ales. Până în prezent 62 de unitâți de cazare au lansat oferte pentru programul “Litoralul pentru toți”, care pun la dispoziția turiștilor aproximativ 3.500 de locuri de cazare pe noapte.

Rezervările se pot face direct la hoteluri sau prin agențiile partenere, iar plata se poate face inclusiv cu vouchere de vacanță.

Septembrie, a noua lună a anului, deschide poarta către toamnă, punând capăt verii toride și aducând cu sine o liniște domoală. Natura începe să-și schimbe straiele: verdele intens se topește în nuanțe de arămiu, auriu și roșcat, iar aerul devine mai blând, purtând adierea rece a dimineților, scrie alba24.ro.

Zilele se scurtează treptat, lăsând loc nopților mai lungi, dar păstrând încă echilibrul fragil al luminii. Acest echilibru culminează cu echinocțiul de toamnă, pe 22-23 septembrie, atunci când ziua și noaptea își împart în mod egal timpul, ca un dans simetric al anotimpurilor.

Luna marchează începutul anului școlar și revenirea la activitatea profesională. Orașele devin mai animate, iar oamenii își reorganizează programul, stabilesc planuri noi și pregătesc ultimele proiecte până la finalul anului.

Originea numelui „septembrie”

Numele provine din latinescul septem, care înseamnă „șapte”, deoarece, în vechiul calendar roman, septembrie era a șaptea lună a anului. După reforma calendarului lui Iulius Cezar, începutul anului a fost mutat în ianuarie, dar denumirea lunii a rămas neschimbată.

Denumiri populare ale lunii septembrie

În tradiția românească, luna septembrie este cunoscută sub mai multe nume populare, în funcție de zonă:

• Răpciune – cea mai răspândită denumire, asociată cu începutul toamnei și culesul viei.
• Vinitel / Vinicer – în zonele viticole, deoarece începe recoltarea strugurilor și producția vinului.
• Brumărel mic – folosită în Moldova și Transilvania, indicând apariția brumelor timpurii spre finalul lunii.
• Răpciune mare – denumire folosită în sudul țării, pentru a o diferenția de „Răpciune mică” (octombrie).

Luna Septembrie în natură și agricultură

Luna este asociată cu recolta, belșugul și pregătirile pentru iarnă.

• Este perioada culesului viilor și a producției de must și vin.
• Livezile oferă mere, pere, prune, nuci și struguri.
• Este momentul perfect pentru dulcețuri, compoturi, murături și conserve.
• Vremea blândă o face potrivită pentru drumeții și excursii.

Sărbători religioase importante în septembrie

• 1 septembrie – Începutul anului bisericesc. O zi de rugăciune și reflecție, când credincioșii cer binecuvântare pentru un nou an spiritual.
• 8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică). Una dintre cele mai importante sărbători cu cruce roșie, dedicată bucuriei nașterii Maicii Domnului. Credincioșii merg la biserică, aprind lumânări și se roagă pentru sănătate și protecție.
• 14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci. Zi de post și rugăciune, asociată cu protecția casei și a familiei. În unele zone, gospodinele pregătesc colivă și bucate de post.

Tradiții și obiceiuri populare în septembrie

• În Transilvania, gospodarii pun busuioc la icoane și stropesc animalele cu agheasmă.
• În Banat, fetele necăsătorite păstrează frunze galbene sub pernă pentru a-și visa ursitul.
• În Maramureș, se coace „pâinea anului”, o pâine rotundă oferită copiilor ca simbol al belșugului.
• În Oltenia, gospodarii pregătesc „masa roadelor”, cu struguri, nuci și mere, pentru a mulțumi pentru recolta bogată.

Personalități născute în septembrie

1 septembrie

• Gheorghe Hagi (1965) – fotbalist și antrenor, „Regele fotbalului românesc”.

5 septembrie

• Irina Loghin (1939) – interpretă de muzică populară.

7 septembrie

• Toma Caragiu (1925 – 1977) – actor emblematic al cinematografiei românești.

9 septembrie

• Constantin Noica (1909 – 1987) – filosof și eseist român.

13 septembrie

• Ana Blandiana (1942) – poetă, eseistă și activistă civică.

15 septembrie

• George Enescu (1881 – 1955) – compozitor și violonist român, cel mai mare muzician român.

19 septembrie

• Sergiu Nicolaescu (1930 – 2013) – regizor și actor.

21 septembrie

• Florin Piersic (1936) – actor român îndrăgit.

27 septembrie

• Ion Creangă (1837 – 1889) – mare povestitor român, autorul Amintirilor din copilărie.

30 septembrie

• Mădălina Manole (1967 – 2010) – cântăreață română, „Fata cu părul de foc”.

Pe 1 septembrie, Biserica Ortodoxa face pomenirea Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul. Canonizarea sa a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in ședința din 8-9 iulie 2008.

Datorita Sfântului Dionisie Exiguul afirmam astăzi ca suntem in anul 2024 “dupa Hristos“, deoarece el a propus numărarea anilor începând cu Întruparea Domnului.

Data de 1 septembrie este una specială pentru creștinii ortodocși, pentru că marchează începutul ANULUI NOU BISERICESC. Anul bisericesc ortodox nu este identic cu anul liturgic ortodox și nici cu anul nou civil. Spre deosebire de anul bisericesc, anul liturgic începe în ziua de Paști.

La romano-catolici anul bisericesc începe cu prima duminica din Advent (Adventus), adică duminica cea mai apropiata de 30 noiembrie, deci cu aproximativ patru săptamâni înainte de Crăciun.

Anul bisericesc începe la 1 septembrie (Anul Nou Bisericesc) și se încheie la 31 august. După tradiția iudaică, în această zi Dumnezeu a început lucrarea de creare a lumii și Mântuitorul a început activitatea sa de propăvăduire a Evangheliei.

Anul Nou Bisericesc, spre deosebire de Anul Nou civil, începe la 1 septembrie. Data aceasta de 1 septembrie pentru începutul anului bisericesc a fost împrumutată de la evrei care sărbătoreau atunci anul civil, potrivit Sinaxarului din Mineiul zilei de 1 septembrie.

Evreii încep calendarul cu luna Tişri, adică cu septembrie. În prima zi din luna septembrie, evreii aveau zi de odihnă şi aduceau Domnului ardere de tot, scrie basilica.ro

Anul bisericesc nu este identic cu anul liturgic

Anul bisericesc nu este identic cu anul liturgic. Spre deosebire de anul bisericesc, anul liturgic începe în ziua de Paști.

Anul Nou bisericesc a fost instituit la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, când s-a decis să se sărbătorească în data de 1 septembrie, scrie wikipedia.org.

Potrivit tradiţiei, Mântuitorul Iisus Hristos şi-a început activitatea publică în ziua de 1 septembrie, când a intrat în sinagogă şi a citit cuvintele prorocului Isaia care profeţeau despre Persoana Sa dumnezeiască:

„Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi. Şi să vestesc anul plăcut Domnului“ (Isaia 61, 1-2 şi Luca 4, 18-19).

Anul Nou bisericesc 2024. Legea Veche spune că în ziua de 1 septembrie a început creaţia lumii

Un alt motiv al sărbătoririi anului bisericesc în prima zi a lunii septembrie este tradiţia moştenită din Legea Veche, potrivit căreia în această zi a început creaţia lumii.

Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea.

Ei au stabilit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor anul bineplăcut Domnului.

Tot în ziua de 1 septembrie, Biserica a rânduit să fie pomenit Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea, care a alcătuit cronologia creştină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos.

Anul Nou bisericesc 2024: Perioadele în care este împărțit

• Perioada Triodului (perioada prepascală) – triodul ține zece săptămâni și se încheie în Sâmbăta Mare;
• Perioada Penticostarului (perioada pascală) – penticostarul începe din ziua Paștilor și ține până în Duminica Tuturor Sfinților (a 8-a după Paști);
• Perioada Octoihului (perioada postpascală) – tot restul anului bisericesc, din lunea de după Duminica Tuturor Sfinților și până în Duminica Vameșului și Fariseului, este perioada Octoihului.

Anul bisericesc se încheie în luna august, când avem sărbătorile Adormirii Maicii Domnului, în data de 15, şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, în data de 29 august, cel mai mare proroc de până la venirea Mântuitorului și Sfântul Alexandru în 29 august

 Tradiții și obiceiuri în ziua de 1 septembrie

Superstițiile sunt legate mai mult de vreme:

În tradiția populară se spune că așa cum este vremea în această zi, așa va fi în tot anul.

• Dacă dimineața plouă, vom avea o primăvară ploioasă
• Dacă în prima parte a zi din 1 stepmbrie vremea este gri, urmează o toamnă grea
• Dacă tună, tradiţia spune că va fi o toamnă lungă.
• Dacă la amiază este vreme frumoasă, urmează o vreme bună tot anul.
• Dacă toată ziua va fi ploioasă sau soare, anul va fi ploios sau secetos.

Spectacol fotbalistic la Botoșani, unde FC Botoșani și Universitatea Craiova au încheiat la egalitate, scor 1-1, într-un meci disputat duminică, 31 august, în etapa a 8-a din Superliga. Partida a oferit ocazii mari, intensitate și două goluri care au aprins atmosfera pe „Municipal”.

Oltenii au început mai bine confruntarea și au fost periculoși încă din prima repriză. În minutul 21, Nsimba a trimis un șut puternic, respins în extremis în corner, iar câteva minute mai târziu Crețu a ratat o ocazie uriașă, blocat de portarul Anestis. Botoșănenii au replicat printr-un joc așezat, dar nu au reușit să pună în real pericol poarta lui Silviu Lung Jr., iar la pauză tabela arăta 0-0.

Actul secund a adus și golurile. Craiova a deschis scorul în minutul 62, prin Alexandru Cicâldău, care a șutat imparabil din interiorul careului, după o acțiune rapidă a ofensivului oltenilor. Echipa lui Mirel Rădoi părea să aibă controlul, însă botoșănenii au reacționat prompt.

Zece minute mai târziu, Hervin Ongenda a profitat de o nesincronizare a apărării oaspeților și a înscris spectaculos din alunecare, restabilind egalitatea.

Finalul a fost de foc, cu ocazii la ambele porți, dar fără modificări pe tabelă. Craiova rămâne liderul Superligii, ajungând la 20 de puncte și continuând seria de meciuri fără înfrângere, în timp ce FC Botoșani obține un punct important și se menține aproape de podium, pe locul cinci în clasament.

Meciul de la Botoșani a confirmat forma bună a celor două echipe, dar și echilibrul din partea superioară a clasamentului, acolo unde fiecare punct cântărește greu în lupta pentru cupele europene.