De fapt, nimeni nu pare să știe care sunt adevăratele sale origini. Dar ți-am pregătit câteva curiozități despre Ziua Păcălelilor, dar și cele mai celebre farse din istorie.

Cum a apărut tradiția farselor de 1 Aprilie
Pe de o parte, știm că obiceiurile de Ziua Păcălelilor de 1 aprilie datează cel puțin din Europa Renașterii, dar este probabil ca tradiția să fi luat naștere cu mult înainte de această dată.

Unii istorici au legat Ziua Păcălelilor de Aprilie de festivalul antic roman „Hilaria”, în cadrul căruia, la sfârșitul lunii martie, oamenii se adunau pentru a comemora învierea zeului Attis. Era o sărbătoare a reînnoirii în care petrecăreții se deghizau și îi imitau pe alții.

De asemenea, este posibil ca sărbătoarea medievală, în cadrul căreia se alegea un fals episcop sau papă și se parodiau obiceiurile bisericești, să fi inspirat această zi.

Alți istorici consideră că Ziua Păcălelilor din aprilie își are originile în secolul al XVI-lea, când Franța a trecut de la calendarul iulian la cel gregorian.

Calendarul iulian începea în martie, odată cu echinocțiul de primăvară, și era sărbătorit până la 1 aprilie. Prin trecerea la calendarul gregorian, noul an începea acum la 1 ianuarie.

Veștile călătoreau greu pe atunci și nu toată lumea știa sau era dispusă să schimbe data la care se sărbătorea noul an. Cei care continuau să sărbătorească primăvara erau adesea ridiculizați și făceau obiectul unor glume.

1 Aprilie în Franța
Unele farse includeau plasarea unui pește decupat din hârtie pe spatele unei persoane, fiind numit „poisson d’avril”, sau „pește de aprilie”.

Una dintre primele referințe cunoscute la acest termen, „poisson d’avril”, se găsește într-un poem din 1508 scris de Eloy d’Amerval.

Expresia în sine nu înseamnă neapărat că exista o sărbătoare la 1 aprilie, dar ideea de „pește de aprilie” este că peștii erau mai abundenți primăvara și, prin urmare, mai ușor de prins.

Cu alte cuvinte, un „pește de aprilie” era mai credul decât un pește prins în alte anotimpuri.

Ca o analogie, un „pește de aprilie” ar fi echivalentul la noi al celebrului joc de cărți Popa Prostu’.

În 1561, o primă referință clară la Ziua Păcălelilor din aprilie apare într-un poem flamand scris de Eduard de Dene. În poem, un nobil își trimite servitorul într-o serie de comisioane sălbatice. În cele din urmă, servitorul își dă seama că acestea sunt „comisioane de prost”, deoarece data este 1 aprilie.

Prima mențiune despre Ziua Păcălelilor
Cercetătorii spun că una dintre primele mențiuni ale unei zile a păcălelilor în limba engleză apare în cartea lui John Aubrey din 1686, Remaines of Gentilisme and Judaisme, care spune, în parte „Noi o respectăm pe 1 aprilie. Și astfel, este ținută în Germania peste tot”.

Chiar și în 1760 existau speculații cu privire la originile sărbătorii.

Tradiția a evoluat de-a lungul anilor, formele moderne de mass-media ridicând miza farselor și glumelor. Ziarele, radiourile, posturile de televiziune și site-urile web au participat la tradiție, făcând din 1 aprilie o zi în care toată lumea trebuie să fie cu adevărat în gardă.

Farse celebre de 1 aprilie
De exemplu, pe 1 aprilie 1905, un ziar german a scris că hoții au săpat un tunel pe sub Trezoreria SUA și au furat 268 de milioane de dolari în argint și aur.

NPR a intrat și ea în distracție. În 1992, emisiunea Talk of the Nation a difuzat un reportaj farsă în care Richard Nixon – interpretat de Rich Little – a anunțat că va candida din nou la președinție cu sloganul „Nu am făcut nimic greșit și nu voi mai face din nou”.

Reamintim că cel de-al 37-lea președinte al SUA a fost forțat să demisioneze în 1974, deoarece se confrunta cu o punere sub acuzare pentru implicarea sa în celebrul scandal Watergate.

„De ce nu mai citește lumea articole”
La 1 aprilie 2014, NPR a publicat un articol intitulat „De ce nu mai citește America?”. Postarea a stârnit dezbateri aprinse pe rețelele de socializare – în special în rândul celor care au neglijat să dea efectiv click pe link. Cei care au făcut-o au fost întâmpinați cu o provocare:

„Felicitări, cititori autentici, și la mulți ani de Ziua Păcălelilor din aprilie! Uneori avem senzația că unii oameni comentează la articolele NPR pe care nu le-au citit de fapt. Dacă citiți acest articol, vă rugăm să dați like la această postare și să nu o comentați. Apoi să vedem ce au de spus oamenii despre această „poveste”.”

BBC i-a convins pe oameni că spaghetele cresc în copaci
Una dintre cele mai faimoase farse a avut loc în 1957, când BBC i-a convins pe telespectatori că spaghetele cresc în copaci.

În 1957, programul de știri al BBC, Panorama, a difuzat un video de trei minute care arăta fermieri din Elveția care smulgeau spaghete din copaci.

Urmând un scenariu foarte precis, emisiunea i-a „informat” pe telespectatori că în „Ticino, la granița dintre Elveția și Italia, pantele care domină lacul Lugano au înflorit deja, cu cel puțin două săptămâni mai devreme decât de obicei”.

Și apoi a continuat să adauge că iarna blândă care a precedat sezonul de primăvară „a dus la o recoltă de spaghete excepțional de abundentă”, adăugând că o parte din acest lucru se datorează „dispariției gărgăriței spaghetelor” – un fel de insectă.

Imaginile au arătat, de asemenea, „culegători” trăgând firele de spaghete din copaci și așezându-le pentru a le usca la soarele cald al Alpilor.

De asemenea, emisiunea a explicat modul în care fiecare fir de spaghete crește întotdeauna la aceeași lungime.

De la prezentare până la vocea din off, totul a fost suficient de realist pentru a-i face pe oameni să creadă că este adevărat.

În urma emisiunii, telespectatorii au sunat la biroul BBC pentru a se interesa despre cum se pot cultiva spaghete în copaci.

„Un lanț de fast food a cumpărat Liberty Bell”
Liberty Bell este unul dintre cele mai longevive simboluri ale libertății americane. În 1996, ziare precum The New York Times și The Washington Post au publicat anunțuri pe o pagină întreagă în care anunțau că lanțul de fast-food Taco Bell a cumpărat clopotul emblematic și plănuia să îl redenumească „Taco Liberty Bell”.

Radiodifuzorii au anunțat oamenii că firma urma să mute Liberty Bell din Philadelphia la sediul său din California. Motivul invocat a fost că Taco Bell l-a cumpărat „într-un efort de a ajuta datoria națională”.

Când biroul a doi senatori americani a sunat la Taco Bell și la Serviciul Parcurilor Naționale în legătură cu această știre, compania a emis o declarație prin care a confirmat că a fost o glumă de 1 aprilie.

De asemenea, compania s-ar fi angajat să doneze 50.000 de dolari pentru întreținerea Liberty Bell.

În ceea ce privește motivul pentru care oamenii s-au lăsat păcăliți de o astfel de farsă, The Washington Post a notat într-un articol din 2 aprilie 1996 că acest lucru s-a datorat unei temeri tot mai mari în rândul publicului că giganții corporativi se amestecă tot mai mult în viața de zi cu zi a oamenilor.

Valoarea lui Pi a fost schimbată
Lumea științifică s-a revoltat atunci când, în numărul din aprilie 1998 al revistei New Mexicans for Science and Reason, s-a afirmat că legislativul din Alabama a adoptat la limită o rezoluție pentru schimbarea valorii lui Pi.

Potrivit raportului, valoarea lui Pi, care este de 3,14159, a fost schimbată în 3,0.

Știrea care circula era că Leonard Lee Lawson (R, Crossville) a fost cel care a propus proiectul de lege, iar guvernatorul Guy Hunt ar fi trebuit să îl semneze.

Acest lucru a fost suficient pentru a declanșa dezbateri în rândul experților care s-au indignat împotriva „deciziei” legislativului din Alabama.

Datorită popularității tot mai mari a e-mailurilor la acea vreme, povestea a devenit virală pe internet. Abia atunci când legislativul a început să primească apeluri de protest, a ieșit la iveală faptul că totul a fost o farsă de 1 aprilie.

Transformarea televizorul alb-negru în color
În 1966, televiziunea suedeză Sveriges Television (SVT), care era la acea vreme singura rețea de televiziune din țară, a făcut o farsă interesantă de 1 aprilie, când a difuzat un program despre cum să te uiți la un televizor alb-negru în culori.

SVT a apelat la un „expert tehnic”, Kjell Stensson, care le-a spus telespectatorilor că tot ce trebuie să facă este să plaseze ciorapi de dres subțiri și întinși în fața televizorului lor.

Stensson s-a străduit foarte mult să explice că dresurile vor curba lungimile de undă ale televizorului și le vor transforma în culori. Iar oamenilor li s-a spus să își miște capul pentru a vedea mai bine acest lucru.

Bineînțeles, cei care încercau își dădeau seama repede că fuseseră păcăliți.

Iceberg în portul Sydney
Omul de afaceri australian Dick Smith, cunoscut pentru lanțul său de magazine, a păcălit oamenii din Sydney pe 1 aprilie 1978, când a remorcat ceea ce părea a fi un iceberg.

A fost o farsă elaborată de Ziua Păcălelilor de 1 aprilie. Smith anunțase din timp sosirea icebergului, fără a da însă data exactă. Când a fost adus, oamenii au fost uimiți. Potrivit New York Times, un reporter de la radio a difuzat știrile de pe iceberg, ceea ce a făcut ca totul să fie mai credibil.

Chiar și Marina australiană l-ar fi întrebat pe Smith dacă are nevoie de ajutor pentru a-și ancora icebergul. Dar apoi o furtună a dezvăluit că era de fapt o navă cu fundul plat (barjă) acoperită cu folii albe de plastic, spumă de stingere a incendiilor și cremă de ras.

„Întreaga farsă m-a costat doar 1.450 de dolari”, a declarat Smith pentru NYT. „Fac aceste lucruri doar pentru a mă amuza. Mă scapă de plictiseala din munca de zi cu zi”.
„Oamenii ar putea pluti”
Vorbind la BBC Radio 2 pe 1 aprilie 1976, astronomul Sir Patrick Moore a spus că alinierea planetelor Jupiter și Pluto va reduce gravitația Pământului exact la ora 9:47 dimineața. El le-a spus ascultătorilor să sară exact la acea oră pentru a experimenta ceea ce a fost numit „Efectul gravitațional Jovian-Plutonian”.

Mulți dintre ascultători au făcut ceea ce li s-a cerut. Iar unii chiar au sunat la BBC pentru a „dezvălui” cum s-au simțit plutind în aer. Li s-a spus că Moore le-a făcut o farsă.

Curiozități despre Ziua Păcălelilor
Festivalul Hilaria și 1 aprilie
Sărbătorit la 25 martie în onoarea lui Cybele, mama zeilor, festivalul presupunea ca oamenii să se deghizeze. Ziua sărbătorii era prima după echinocțiul de primăvară – prima zi din an care era mai lungă decât noaptea – și era petrecută intens de oamenii care se bucurau de trecerea iernii.

Tot felul de jocuri și distracții erau permise în timpul Hilaria; mascaradele, în care oamenii deghizați puteau imita pe oricine doreau, erau deosebit de populare.

1 aprilie nu vine din Franța
Conform unei teorii, Ziua Păcălelilor de 1 aprilie își are originea în Franța secolului al XVI-lea. În Evul Mediu, majoritatea orașelor europene sărbătoreau Anul Nou la 25 martie, dar în 1564 Franța a trecut oficial la calendarul gregorian modern, mutând astfel sărbătorirea Anului Nou din ultima săptămână a lunii martie la 1 ianuarie.

Potrivit folclorului popular, unii oameni au primit cu întârziere vestea că Anul Nou s-a mutat, iar cei care au adoptat noul calendar le-au jucat feste „naivilor” care au continuat să sărbătorească Anul Nou în martie.

1 aprilie și originile din Scoția
În Scoția, ziua păcălelilor de 1 aprilie se numea în mod tradițional Huntigowk Day. Numele provine de la zicala „Hunt the Gowk”, care se traduce din scoțiană prin „vânătoare de cuci” sau „persoană nebună”.

În gaelică, traducerea alternativă ar fi „La na Gocaireachd”, care înseamnă „ziua gowking” sau La Ruith na Cuthaige, care înseamnă „ziua în care se aleargă cucul”.

Această tradiție scoțiană a devenit un eveniment de două zile în care oamenii erau trimiși la comisioane false (Hunkting the Gowk), urmat de Tailie Day, care presupunea să se facă farse cum ar fi fixarea unor cozi false sau a unor semne cu „lovește-mă” pe fundul oamenilor.

Ziua Păcălelilor în secolul XIII
În folclorul britanic, Ziua Păcălelilor de 1 aprilie este asociată cu un eveniment din secolul al XIII-lea, petrecut în Gotham, în Nottinghamshire.

Potrivit legendei, regele John a decis să achiziționeze un teren în Gotham pentru o cabană de vânătoare, o idee care nu a fost foarte populară (în anii 1400, orice drum pe care regele punea piciorul devenea proprietate publică).

Nevoiți să își piardă terenul sau drumul, orășenii au decis să facă un plan viclean pentru a-l descuraja pe rege să vină în vizită – au decis să „facă pe proștii”, desfășurând tot felul de activități nebunești, cum ar fi încercarea de a închide păsările în cuști fără acoperiș sau înecarea peștilor.

Regele și-a trimis soldații, dar când au ajuns, tot ce au văzut a fost un oraș plin de nebuni. Deși totul a fost un act elaborat, acest lucru a fost suficient pentru ca regele să aleagă un alt loc și să proclame că orașul era prea nebun pentru ca el să treacă prin el.

Prin urmare, Ziua Păcălelilor este considerată un semn al victoriei orașului Gotham asupra regelui John.

Concluzie
Deși s-ar putea să nu-i cunoaștem niciodată adevăratele origini, 1 aprilie a ajuns să reprezinte o zi de bucurie și comedie, pe măsură ce ieșim din

întunericul iernii și intrăm în primăvară.

Și, indiferent de modul în care alegi să sărbătorești această zi, cel mai bine este să te ferești de ceea ce citești și asculți de Ziua Păcălelilor.