Connect with us

Eveniment

Ziua Mondială a Leguminoaselor este sărbătorită în fiecare an pe 10 februarie

Publicat

Publicitate

În fiecare an, cu ocazia acestei zile, sunt organizate evenimente și campanii pentru a informa și a educa publicul cu privire la beneficiile leguminoaselor și pentru a încuraja utilizarea acestora în dietă și în agricultură.Această zi evidențiază importanța leguminoaselor în alimentație, agricultură, securitate alimentară și nutriție, relatează alba24.ro.

În acest spirit, la 20 decembrie 2013, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie (A/RES/68/231) prin care 2016 era proclamat Anul internaţional al leguminoaselor.

Aceste plante sunt importante din punct de vedere nutrițional, deoarece sunt surse excelente de proteine, fibre, vitamine și minerale.

Ele sunt, de asemenea, benefice pentru sol, deoarece au capacitatea de a fixa azotul atmosferic, îmbunătățind fertilitatea solului și reducând necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice.

Ziua Mondială a Leguminoaselor are ca scop promovarea utilizării leguminoaselor în alimentație, în special în cadrul unei alimentații sănătoase și echilibrate.

De asemenea, aceasta evidențiază contribuția leguminoaselor la securitatea alimentară și la reducerea foametei, întrucât acestea sunt culturi durabile și accesibile pentru mulți fermieri din întreaga lume.

Publicitate

În fiecare an, cu ocazia acestei zile, sunt organizate evenimente și campanii pentru a informa și a educa publicul cu privire la beneficiile leguminoaselor și pentru a încuraja utilizarea acestora în dietă și în agricultură.

De asemenea, este un moment oportun pentru a evidenția rolul leguminoaselor în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special în ceea ce privește nutriția, agricultura durabilă și combaterea schimbărilor climatice.

10 februarie: Ziua Mondială a Leguminoaselor
Meniurile şi bucătăriile din întreaga lume includ feluri de mâncare bazate pe leguminoase, unele fiind recunoscute, aşa cum este humusul (năut) sau dhal-ul indian (linte, năut), transmite Agerpres.

Leguminoasele nu includ culturile care sunt recoltate verzi (de exemplu, mazăre verde sau fasole verde), care sunt clasificate drept culturi vegetale.

De asemenea, sunt excluse acele culturi utilizate în principal pentru extracţia de ulei (spre exemplu, soia şi alunele) şi culturile leguminoase care sunt utilizate exclusiv în scop de însămânţare (de exemplu, seminţe de trifoi şi lucernă).

Legumele uscate au un conţinut ridicat de proteine şi nutrienţi, fiind o sursă ideală de proteine, în special în regiunile în care carnea şi produsele lactate nu sunt accesibile fizic sau economic.

De asemenea, sunt sărace în grăsimi şi bogate în fibre solubile, iar consumul acestora poate să scadă colesterolul şi ajută la controlul zahărului din sânge.

Datorită acestor calităţi, sunt recomandate de organizaţiile de sănătate pentru gestionarea bolilor netransmisibile precum diabetul şi afecţiunile inimii.

Totodată, s-a demonstrat că leguminoasele ajută la combaterea obezităţii, informează ONU.

Beneficiile pentru mediu aduse de aceste culturi rezultă din proprietăţile de fixare în sol a azotului din leguminoase, fapt care îmbunătăţeşte fertilitatea solului şi duce la creşterea şi extinderea productivităţii terenurilor agricole.

Prin utilizarea leguminoaselor, fermierii pot promova, de asemenea, biodiversitatea agricolă şi biodiversitatea solului, evitând în acelaşi timp dăunătorii şi bolile la plante.

Leguminoasele pot contribui, de asemenea, la atenuarea schimbărilor climatice prin reducerea dependenţei de îngrăşăminte sintetice utilizate pentru a introduce azotul în sol.

Gazele cu efect de seră sunt eliberate în timpul fabricării şi aplicării acestor îngrăşăminte, iar utilizarea lor excesivă poate fi în detrimentul mediului.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Buget dublu în 2026 pentru programul FIV de creștere a natalității. Câte cupluri vor beneficia de sprijin financiar

Publicat

Publicitate

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că bugetul alocat programului FIV destinat creșterii natalității va fi dublat în 2026, comparativ cu anul trecut, relatează alba24.ro. Ministrul Muncii a spus că programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității (FIV) va fi finanțat atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene.

„După aprobarea bugetului vom începe demersurile, apropo de bugetul de stat. Apropo de sursa financiară fonduri europene, vom trimite, probabil la sfârșitul acestei săptămâni, fișa de proiect către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Am fost mereu în contact și în colaborare cu colegii de acolo și cu ministrul Pîslaru, în așa fel încât vom avea, probabil după aprobarea bugetului național, concomitent și sursa din fonduri europene”, a declarat Florin Manole la Digi24, citat de Mediafax.

Dublarea fondurilor

Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că se va încerca o dublare a fondurilor.

„Vom încerca, nu vreau să mă hazardez, dar vom încerca o dublare a acestei cheltuieli a statului pentru programul FIV, cât avem cu fonduri europene și cu buget de stat, de două ori mai multe decât am avut anul trecut. Anul trecut am avut 100 de milioane de lei”, a precizat ministrul.

Conform acestuia, anul trecut au beneficiat de fonduri 6.000 de cupluri, iar anul acesta „cred că vom putea undeva spre 10.000-12.000 de beneficiari”.

Publicitate

„Imediat ce vom avea bugetul, vom începe și vom face cu prioritate acest program”, a mai precizat Manole, care a spus că bugetul va fi aprobat „probabil spre sfârșitul lunii februarie”.

Citeste mai mult

Educație

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului. Care sunt solicitările

Publicat

Publicitate

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de măsurile adoptate de Guvern, care, spun ei, „influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.

Aceștia solicită, printre altele, revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de „Legea Bolojan”.

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului

Membrii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federației Naționale Sindicale „Alma Mater” vor protesta miercuri în fața Guvernului.

Potrivit reprezentanților celor trei sindicate, la protestul programat între orele 11:30 și 14:00 sunt așteptate să participe aproximativ 2.000 de persoane, scrie Agerpres. „Pe durata de desfășurare a manifestației se vor folosi bannere, pancarte și mijloace audio, cu respectarea legislației în vigoare”, au informat organizatorii protestului.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți de măsurile adoptate de Executiv, care „influențează salarizarea, condițiile de muncă, statutul și demnitatea profesiei didactice”.

Lider de sindicat: Măsurile de austeritate sunt „măsuri anti-educție”

Reprezentantul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Ion Zoican, a declarat că măsurile de austeritate, dacă se continuă, „sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă”.

Publicitate

„Noi nu am renunțat la proteste. Protestăm pentru abrogarea măsurilor de austeritate pe care le-a impus în 2025: norma didactică, numărul de elevi în clasă foarte mare, comasarea claselor și tăierea burselor pentru elevi și studenți. Aceste măsuri dacă se continuă sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă. Cerem abrogarea acestor măsuri. Dacă s-au aplicat un an de zile, să cântărească Guvernul și să zică câți bani a economisit din aceste suprimări a învățământului. Dacă nu, e bine ca anul viitor școlar să înceapă așa cum a fost pe Legea 198/2023, o lege asumată de Parlament, de Guvern și președintele României”, a declarat Zoican, citat de Antena3.

Potrivit acestuia, pierderile au fost semnificative la nivelul posturilor din învățământ.

„S-au suprimat în jur de 15.000 de posturi, s-au suprimat pentru plata cu ora, unde inevitabil sunt ore care trebuie luate de colegii noștri titulari și atunci sunt plătite cu un tarif care este sub un zilier necalificat. Este o plată nesemnificativă și care îi face pe colegii noștri să nu mai predea. S-au tăiat indemnizația de hrană, voucherele pentru vacanță și tot felul de chestiuni care au fost ciupiri la salariile profesorilor”, a mai declarat liderul de sindicat.

Care sunt solicitările sindicaliștilor

Cele trei sindicate din învățământ solicită, printre altele, revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de „Legea Bolojan”.

Potrivit Edupedu, solicitările sindicaliștilor sunt următoarele:

  • „Revenirea la norma didactică pentru învățători, profesori, directori și inspectori, așa cum era în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023;
  • Revenirea la numărul de elevi în clase, așa cum era înainte de măsurile de austeritate;
  • Plata cu ora sa se facă la nivelul corespunzător studiilor și nu la nivel de muncitor necalificat;
  • Susținerea cu burse a elevilor și studenților, așa cum a fost în legea învățământului preuniversitar”.
  • Sindicaliștii susțin că aceste măsuri au dus la „degradarea calității actului educațional, la imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii, la creșterea riscului de eșec și abandon școlar și la dispariția unui număr semnificativ de posturi didactice ca urmare a reducerii numărului de clase/grupe”.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 23 de ani, din Răchiți, prins la volan fără permis de conducere

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Botoșani au oprit pentru control, un autoturism care, la vederea autospecialei de poliție, schimbase brusc direcția de deplasare.

În urma verificărilor s-a stabilit identitatea conducătorului auto, în persoana unui tânăr, de 23 de ani, din comuna Răchiți, precum și faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

 

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 31 de ani, din Broscăuți, condamnat la peste patru ani de închisoare cu executare

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Dorohoi au identificat un tânăr, de 31 de ani, din comuna Broscăuți, pe numele căruia era emis de către instanța de judecată un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

 

Acesta a fost condamnat la patru ani și o lună de închisoare cu executare pentru infracțiunile de violare de domiciliu în formă continuată, furt calificat și distrugere.

 

Tânărul a fost depistat în localitatea de domiciliu, fiind reținut și ulterior escortat către Penitenciarul Botoșani în vederea încarcerării.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending