Connect with us

Eveniment

Ziua internaţională a femeii, marcată în fiecare an la 8 martie

Publicat

Publicitate

Ziua internaţională a femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este sărbătorită în multe ţări din întreaga lume. Este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru realizările lor fără a ţine cont de deosebiri, fie că sunt naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice, potrivit www.un.org.

Încă din primii ani, Ziua Internaţională a femeii a căpătat o nouă dimensiune globală pentru femeile din ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare deopotrivă. Mişcarea internaţională a femeilor în creştere, care a fost consolidată de patru conferinţe globale privind femeile ale Naţiunilor Unite, a contribuit la transformarea marcării acestei zile într-un punct de sprijin pentru drepturile femeilor şi participarea acestora la procesul politic şi economic, arată sursa citată.

În 2024, Ziua internaţională a femeii este sărbătorită sub tema „Investeşte în femei: accelerează progresul”.

Atingerea egalităţii de gen şi a bunăstării femeilor în toate aspectele vieţii este mai importantă ca niciodată dacă dorim să creăm economii prospere şi o planetă sănătoasă. Cu toate acestea, există o provocare cheie: deficitul alarmant de 360 de miliarde de dolari anual în măsurile de egalitate de gen până în 2030, potrivit www.un.org.

În 2023, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), sub tema „DigitALL: Inovaţie şi tehnologie pentru egalitatea de gen”, a celebrat femeile care susţin avansarea tehnologiei transformatoare şi a educaţiei digitale.

Tema Zilei internaţionale a femeii din 2022, „Gender equality today for a sustainable tomorrow”, a reprezentat un apel la acţiuni pentru schimbări climatice pentru femei, de către femei.

Publicitate

În 2021, la Forumul Generaţia Egalităţii a fost lansată Coaliţia pentru acţiunea feministă pentru justiţia climatică, care reuneşte guverne, companii din sectorul privat, sistemul ONU şi societatea civilă pentru asumarea unor angajamente concrete faţă de justiţia climatică. De Ziua internaţională a femeii, Coaliţia ajută la impulsionarea acţiunilor şi investiţiilor globale, cu accent pe finanţarea soluţiilor climatice echitabile de gen, creşterea leadershipului femeilor în economia verde, creşterea rezistenţei femeilor şi fetelor la impactul şi dezastrele climatice şi creşterea utilizării de date privind egalitatea de gen şi climă.

Tema zilei din 2021, „Women in leadership: Achieving an equal future in a COVID-19 world”, avea în vedere eforturile femeilor şi fetelor din întreaga lume în conturarea unui viitor mai sigur şi privind recuperarea în contextul pandemiei COVID-19.

„Achieving an equal future in a COVID-19 world” a fost aliniată cu tema prioritară a celei de-a 65-a sesiuni a Comisiei pentru Statutul Femeilor (Commission on the Status of Women) – „Women in public life, equal participation in decision making” – şi cu campania „Generation Equality”, care cerea dreptul femeilor la luarea deciziilor în toate domeniile vieţii, plata egală, împărţirea egală a sarcinilor neplătite şi a muncii casnice, sfârşitul tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor şi serviciile de îngrijire a sănătăţii care să răspundă nevoilor lor.

* Prima Zi a femeii a fost marcată în Statele Unite, la 28 februarie 1909. Partidul Socialist din America a desemnat această zi în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, potrivit www.un.org.

Înfiinţată la 24 octombrie 1945 pentru a promova cooperarea internaţională în urma distrugerilor celui de-Al Doilea Război Mondial, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a consacrat încă de la începuturile sale egalitatea în drepturi a bărbaţilor şi femeilor în centrul raţiunii sale de a fi. Carta fondatoare a ONU subliniază că printre obiectivele sale se numără promovarea şi încurajarea „libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie”, arată sursa citată.

În 21 iunie 1946, a fost înfiinţată Comisia pentru Statutul Femeii (CSW), primul organism interguvernamental global dedicat exclusiv promovării egalităţii de gen şi împuternicirii femeilor. Comisia reuneşte statele membre, organizaţiile societăţii civile şi entităţile ONU pentru a evalua decalajele şi progresul anual. În cadrul Comisiei, statele membre convin asupra acţiunilor de accelerare a realizării drepturilor şi abilitării femeilor.

ONU începe să marcheze Ziua internaţională a femeii (8 martie) în timpul Anului internaţional al femeii, în 1975. Doi ani mai târziu, Adunarea Generală a ONU oficializează această zi.

Anul internaţional al femeii a coincis cu prima Conferinţă Mondială a ONU privind statutul femeilor, care a avut loc în Mexic, în perioada 19 iunie – 2 iulie 1975. Cu acest prilej, a fost adoptat Planul de Acţiune Mondial pentru promovarea femeii. Pentru implementarea obiectivelor planului de acţiune, Adunarea Generală a ONU a proclamat perioada 1976-1985 drept Deceniul Naţiunilor Unite pentru Femei: Egalitate, Dezvoltare şi Pace.

Punctul de plecare pentru o strategie pe termen lung privind drepturile femeii îl constituie Declaraţia de la Beijing şi Platforma de acţiune, o foaie de parcurs istorică, semnată de 189 de state, în cadrul Conferinţei mondiale a ONU privind femeile, organizată la Beijing în septembrie 1995.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua femeii şi 19 noiembrie – Ziua bărbatului, cele două zile, Ziua femeii şi Ziua bărbatului, urmând să fie sărbătorite anual în zilele de 8 martie, respectiv, 19 noiembrie.

Potrivit documentului, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestor zile. De asemenea, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate promovării drepturilor femeii sau, după caz, drepturilor bărbatului. (sursa: www.un.org) AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Proiect: Tichet electronic de energie de 50 lei/lună pentru persoanele vulnerabile, după 1 iulie. Vizează 2,1 milioane de gospodării

Publicat

Publicitate

Persoanele vulnerabile ar urma să beneficieze de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei pe lună, după data de 1 iulie, când încetează schema de compensare/plafonare, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, relatează agerpres.ro.

Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.

Nu beneficiază de acordarea sprijinului material persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, persoanele care nu au un act de identitate valabil și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.

Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.

”Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv online într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale sau de către oficiile poștale; sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).

Publicitate

În vederea asigurării plății prin serviciul de mandat poștal a cheltuielilor cu energia electrică, CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poștal prin intermediul cărora se vor desfășura operațiunile de plăți, iar pentru realizarea de către CNPR a serviciilor se va încheia o convenție între aceasta și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Sumele reprezentând sprijinul acordat beneficiarilor, precum și cele necesare pentru plata contravalorii serviciilor prestate de CNPR, vor fi suportate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

”Având în vedere următoarele: prag de venit 1.784 lei/persoană în cazul familiilor și 1.940 lei în cazul persoanei singure, reprezentând în ambele situații pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat; un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării; sprijin lunar în valoare de 50 lei, rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) și 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni). La costul acordării sprijinului se adaugă costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Națională Poșta Română SA, care, potrivit estimărilor acestei instituții, se ridică la 91,83 milioane lei, din care 72,7 milioane lei în anul 2025 și 19,1 milioane lei în 2026. Astfel, impactul bugetar total este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 și 335,6 milioane lei în anul 2026”, se mai arată în Nota de Fundamentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proiectil exploziv găsit în pădurea Rediu. Intervenție URGENTĂ a pirotehniștilor ISU Botoșani

Publicat

Publicitate

Un proiectil de artilerie, rămas neexplodat din timpul unui conflict armat, a fost descoperit în această după-amiază în pădurea Rediu, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Acesta a dat dovadă de responsabilitate și a alertat imediat autoritățile.

La fața locului a intervenit echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, cu autospeciala de intervenție specifică. Specialiștii au identificat obiectul ca fiind un proiectil exploziv de calibru 105 mm, aflat în perfectă stare de funcționare. Potrivit ISU, orice atingere mecanică ar fi putut declanșa o explozie.

Muniția a fost ridicată și transportată în condiții de siguranță către poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrusă controlat.

ISU Botoșani: Nu atingeți muniția neexplodată!

Pentru prevenirea unor accidente grave, autoritățile reamintesc cetățenilor că, în cazul descoperirii unor obiecte metalice suspecte care ar putea fi elemente de muniție, trebuie respectate următoarele reguli:

  • Nu atingeți, mutați sau loviți obiectele;
  • Nu încercați să le deschideți sau să le demontați;
  • Nu le introduceți în locuințe sau alte spații închise;
  • Nu le folosiți în scop decorativ ori ca unelte improvizate;
  • Evitați focul deschis în apropierea lor;
  • Anunțați imediat autoritățile la 112.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșaniul fără cișmele. Orașul în care setea se stingea altădată cu o cană de tablă sau direct de la robinet

Publicat

Publicitate

Vă mai amintiți cișmelele copilăriei? Cele de la colțul blocului, din parc sau de la școală, unde ne potoleam setea după o fugă cu bicicleta sau o repriză de fotbal printre garaje? Apa era rece, curgea direct din țeavă, și o beam cu nesaț, din palme sau dintr-o cană legată cu sârmă.

La Botoșani, toate astea au dispărut. După mai bine de 35 de ani, orașul nu mai are nicio cișmea funcțională pe domeniul public, accesibilă oamenilor de rând. Nici pentru bătrâni, nici pentru copii, nici măcar pentru cei care aleargă în parc ori așteaptă autobuzul în arșiță. Capitalismul cu sucul și apa de la magazin a învins.

E o tăcere apăsătoare în locul unde altădată picura viața. Am rămas doar cu amintirea fierbinte a verilor în care o gură de apă la cișmea însemna răgaz, joacă și apartenență. Azi, plasticul din sticlă a înlocuit sunetul apei care lovea trotuarul.

În alte orașe însă, amintirile noastre au supraviețuit. La Cluj-Napoca, de pildă, sunt peste 100 de cișmele cu apă potabilă, răspândite în tot orașul. O hartă interactivă te ghidează către cea mai apropiată. În zilele de caniculă, există și puncte de hidratare unde trecătorii primesc apă gratuită. O formă firească de grijă pentru oameni. Și la Iași sunt încă multe cișmele pentru oamenii locului.

La Botoșani, nu e doar despre apă. E despre tăcerea cu care ne-am obișnuit, despre lipsa firească a lucrurilor care altădată erau simple și bune. Cișmelele nu erau doar funcționale. Ele ne țineau împreună, ca o comunitate.

Poate nu e prea târziu să le revedem pe străzile noastre.

Publicitate

Municipalitatea ar putea începe cu puțin. O cișmea în fața unui parc, alta lângă o școală, una în Piața Mare, acolo unde soarele arde cel mai tare și trecătorii privesc lung spre nicio sursă de apă. Poate nu ar fi prea mult – doar un strop de normalitate, ca în alte orașe. O hartă simplă, publicată online, unde botoșănenii să găsească rapid cel mai apropiat loc în care pot bea apă, gratuit și în siguranță.

Se pot folosi materiale simple, rezistente, se pot reactiva cișmele vechi sau construi unele noi, poate chiar în parteneriat cu societatea de apă și canal. Nu pentru a impresiona, ci pentru a repara o lipsă care se simte cu fiecare vară. Și mai ales pentru verile ce vin. Tot mai calde și tot mai ferbinți.

Ar fi un gest mic cu impact mare. Pentru sănătate, pentru demnitate, pentru apartenență.
Pentru orașul în care încă mai trăim cu dorul celor mai bune lucruri simple.

Sursa foto ilustrativ: Captură de ecran

Citeste mai mult

Economie

Vine “MARELE VAL” al scumpirilor: Ce alimente de bază se vor scumpi și cât vor crește prețurile de la 1 iulie

Publicat

Publicitate

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri începând cu 1 iulie, când expiră măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, energia electrică și polițele auto RCA.

„Costurile cu energia au un impact direct asupra prețurilor de producție, transport și depozitare. În lipsa plafonării, estimăm creșteri de cel puțin 5%, iar dacă adăugăm și efectul scumpirii energiei, prețurile pot urca rapid cu 10–15%”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Magazinelor Mici și Mijlocii din România (ANMC), potrivit Antena3.ro.

Măsura afectează în mod direct prețul a 17 alimente de bază, printre care pâinea, carnea, laptele, fructele și legumele, produse esențiale în coșul zilnic al majorității românilor.

Acestea au fost până acum protejate printr-o limitare a adaosului comercial la maximum 20%, însă odată cu încetarea măsurii, prețurile ar putea crește cu procente cuprinse între 5% și 15%, în funcție de sezon și de cheltuielile din lanțul de distribuție, relatează și alba24.ro.

Val de scumpiri din 1 iulie: Ce alimente de bază se vor scumpi

Potrivit aceleiași surse, produsele sunt:

  • Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
  • Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
  • Brânză telemea de vacă vrac
  • Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
  • Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
  • Mălai (maxim 1 kg)
  • Ouă de găină calibrul M
  • Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
  • Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
  • Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
  • Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
  • Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
  • Cartofi proaspeți albi vrac
  • Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
  • Smântână (12% grăsime)
  • Unt (maxim 250 g)
  • Magiun (maxim 350 g)

De asemenea, nu se mai aplică plafonarea prețurilor la energie electrică și la polițele RCA, fapt ce va influența costurile de producție și distribuție. Situația este influențată de creșterea inflației.

Publicitate

Când expiră plafonarea, comercianții vor putea crește prețurile în funcție de costuri și cerere. Astfel, prețurile vor reflecta mai bine costurile reale, care au crescut mult în ultimii ani.

Pe termen scurt, asta va afecta bugetele familiilor, mai ales pe cele cu venituri mici și medii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending