Connect with us
Publicitate

Eveniment

Ziua deţinuţilor politici anticomunişti. În România au existat 44 de penitenciare și 72 de lagăre de muncă destinate acestora

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la 9 martie este marcată Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989. Proiectul de lege privind declararea zilei de 9 martie „Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989” a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile, trei împotrivă şi şase abţineri, amintește alba24.ro

Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici.

Închisoarea din Aiud, recunoscută şi sub denumirea de ”Zarca Aiudului” a ”găzduit” între zidurile sale sub regimul comunist deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile politice şi sociale.

În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se află osemintele multor deţinuţi decedaţi în penitenciar şi aruncaţi în gropi comune.

O pușcărie cât o țară

IICCR și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din București au identificat în arhive un număr de aproximativ 93.000 de fișe de foști deținuți politici care au trecut prin închisori și lagăre de muncă, în perioada 1945-1989.

Având în vedere că numeroși deținuți politici au fost încarcerați fără procese, iar actele lor de detenție nu au fost întocmite, se estimează că numărul real al condamnărilor politice a fost mult mai mare.

Publicitate

Adăugând, la cifra deținuților politici, și pe cei internați administrativ (aproximativ 200.000), pe țăranii condamnați pentru delicte mascate ca fiind de “drept comun”, pe cei aproximativ 150.000 de prizonieri de război din perioada 23 august – 13 septembrie 1944 (unii ofițeri ajungând deportați inclusiv în Siberia), pe sutele de mii de deportați, evacuați, strămutați, ori persoane cu “domiciliu obligatoriu”, prizonieri, internați în azilele psihiatrice cu caracter politic sau, pur și simplu, oameni trecuți prin anchete, pe basarabenii și bucovinenii repatriați cu forța în URSS, ca și pe cei 520.000 de tineri forțați sã muncească în “armata cenușie”, adevărate lagăre de muncă militarizate, pe zecile de mii de “frontieriști”, ce încercau să treacă frontiera (mulți împușcați pe graniță), pe femeile decedate din cauza politicii demografice, se poate estima că cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridică la 2 milioane de persoane.

Eliberarea deținuților

Amnistierea și eliberarea majorității deținuților politici din România a fost stabilită prin decretele nr. 767/1963, nr. 176 și nr. 411/1964, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că publicul larg nu cunoaște conținutul lor.

Înainte de a fi eliberați, deținuții au fost avertizați că nu le era permis să vorbească despre ce au pățit prin diferitele locuri de detenție.

Publicitate

De ce să nu vorbească? Pentru ca românii să nu afle atrocitățile comise acolo. Spre exemplu, contraamiralul Gheorghe Koslinski a fost ucis prin înfometare în Penitenciarul Aiud.

Acesta a fost comandantul escadrilei de distrugătoare a României, adjutant al regelui Ferdinand și președinte al comisiei pentru construcția primului submarin românesc, ”Delfinul”, dar era considerat de comuniști criminal de război. Povestea sa, mai jos.

Potrivit statisticilor oficiale, în ianuarie 1960, numărul persoanelor condamnate pentru delicte împotriva securității statului era de 17.613. Numărul lor a scăzut în 1962 de la 16.327 la 13.017, în urma eliberării mai multor legionari.

În 1963, el s-a redus la 9.333, pentru ca în 1964 majoritatea celor rămași în închisori să fie puși în libertate.

Într-un document de bilanț al M.A.I. privind grațierile efectuate la sfârșitul anului 1963 și în prima jumătate a anului 1964, apare menționat faptul că au fost puși în libertate 10.014 condamnați.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Document fals depistat de polițiștii din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privinţa unui bărbat, cu cetățenie R. Moldova, în autoturismul căruia a fost descoperit un permis de conducere fals, cu însemnele autorităților române.

 

În data de 16 septembrie a.c., în jurul orei 20.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, la volanul unui autoturism, un bărbat cetățean moldovean, în vârstă de 27 de ani.

Cu ocazia controlului de frontieră, în autoturismul acestuia, în torpedou, a fost găsit un permis de conducere cu datele de identificare și fotografia bărbatului aflat la volan, având caracteristici similare celor eliberate de către autoritățile din România.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii de frontieră au constatat că permisul de conducere descoperit nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unuia autentic, fiind fals total.

Tânărul a declarat că a obținut permisul de conducere de la un cetățean algerian din Franța, contra sumei de 50 de euro.

Publicitate

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, la finalizare urmând a se lua măsurile legale care se impun.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Oamenii care trăiesc un adevărat coșmar atunci când plouă. Au trăit trauma inundațiilor, iar acum malurile râului se prăbușesc

Publicat

Publicitate

Sute de localnici din nordul Moldovei trăiesc un coșmar de fiecare dată când plouă abundent. Din cauza eroziunii continue a Prutului în maluri, intensificată grav de vremea ploioasă, se tem să nu ajungă, peste noapte, cu tot cu case în viitură. Zona este predispusă anual inundațiilor, scrie Adevărul.

După dezastrul din sudul Moldovei, localnicii satelor din județul Botoșani, de pe malurile Prutului, stau cu frica-n sân și bagajele la ușă. Asta în condițiile în care, anual, Prutul inundă gospodării și, în ultimii 15 ani, a făcut de două ravagii de-a lungul malurilor sale. În special, localnicii din satul Baranca, comuna Hudești, stau în teroare de fiecare dată când plouă abundent. Anual, Prutul rupe hectare întregi de mal, iar oamenii se tem ca după o ploaie mai puternică să nu ajungă cu tot cu case direct în apele râului. Au experiențe terifiante cu inundațiile, din 2008 și 2010, iar fiecare cod galben anunțat de meteorologi produce panică în Baranca. Odată cu ciclonul Boris și efectele sale devastatoare în sudul Moldovei, sătenii de la Baranca își retrăiesc coșmarul, mai ales că meteorologii au anunțat, luni, cod galben și risc de inundații pe râurile Prut și Jijia. Codul galben este prelungit până marți, 17 septembrie, întreaga comună Hudești, inclusiv Baranca, aflându-se pe lista localităților sub incidență de ploi abundente și inundații.

Locul în care România pierde anual, patru hectare de teren

Satul Baranca, comuna Hudești, se află la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, chiar pe malul Prutului, granița naturală a României cu Ucraina. Baranca este o comunitate de oameni, în mare parte nevoiași, care trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Viața pe malurile Prutului este grea, departe de civilizație, legată de glie, singura care îi poate hrăni. Iar natura și lipsa de implicare a autorităților le fac viața și mai grea. Prutul este un râu capricios și violent atunci când plouă abundent. Inundă gospodării și, mai ales, rupe malurile, „consumând” hectare întregi anual. Autoritățile de la Hudești spun că, statistic vorbind, anual, Prutul ”macină” și cară odată cu apa patru hectare de teren, relatează Adevărul.

Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache
Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache

Prutul a început să erodeze malurile după 1975, iar fenomenul a fost accentuat și de o serie de amenajări făcute de sovietici. ”A fost o consolidare făcută pe timpul URSS-ului, prin care ei și-au protejat malul, l-au consolidat și au dirijat apa în malul nostru, și-l erodează.  Noi fiind copiii URSS-ului nu ne-au dat voie să facem şi noi acele amenajări. S-au încercat consolidări, dar consolidări care nu rezistă la viituri. Acum avem voie să facem acele amenajări, dar nu avem bani”, spune Viorel Atomei, primarul din Hudești. Mai apoi, inundațiile violente din 2008, care au lăsat Baranca efectiv devastată, au fost picătura care a umplut paharul. Eroziunile au devenit accelerate. Se preconizează că din 1975 și până în prezent, România a pierdut 60 de hectare de teren numai la Hudești și numai din eroziuni. Tabloul este efectiv apocaliptic, cu salcii efective smulse din rădăcină și maluri prăbușite.

”Fac criză când începe să plouă tare, plâng și mă nădușesc”

Localnicii din Baranca sunt traumatizați de inundații, dar și de eroziunea constantă și galopantă a malurilor. Cei mai bătrâni spun că satul s-a mutat de trei ori, altfel ajungea de mult în Prut. „De trei ori a fost mutat satul. De fiecare dată când viitura rupea malul fugeam mai la deal. Viață chinuită, domnule, viață chinuită. Să o tot iei de la capăt de frica apelor. Satul s-a muat tot mai deal, să nu cadă în Prut”, spune nea’ Vasile, un agricultor din Baranca. Soția sa, spune că atunci când plouă abundent intră în panică. ”Când aud ropotul ploii care nu se mai oprește, sau dacă plouă toată noaptea fac criză. Eu fac criză când începe să plouă tare…plâng și mă nădușesc. A fost coșmar și în 2008 și în 2010, și parcă apa este tot mai aproape”, spune femeia.

În plus, când începe să plouă, moș Luca se pregătește temeinic. Știe deja lecția. A trecut prin multe și a supraviețuit la numeroase inundații foarte grave. ”Am grijă să fie slobode animalele, să nu moară săracele înecate în pripon. Mai apoi pregătesc în pungi actele, să nu le ude și să le am aproape de pat. Și actele și banii. Hainele de trebuință, câteva, tot în pungă lângă pat, să nu se ude. Și dorm iepurește când răpăie ploaia. Dacă simt viitura, țuști din casă, pe loc înalt”, mărturisește săteanul. Oamenii știu lecția, iar inundațiile din sudul Moldovei le-a băgat și mai tare frica-n oase. Unii au auzit de avertizarea de cod galben și sunt cutremurați. „Ne uităm la televizor. Săracii, noi îi înțelegem că am trecut prin ceva asemănător”, adaugă o săteancă, mai scrie Adevărul..

Publicitate

”Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”

Temerea cea mai mare a localnicilor din Baranca este ca malul să nu cedeze în bloc. Mai ales în cazul unei viituri. De exemplu, în 2008, inundațiile au rupt efectiv două hectare din mal. Din cauza eroziunii, oamenii au sărăcit de toate. Unii rămân fără terenurile agricole care se prăbușesc în Prut. „Pierd oamenii mult teren agricol. Pierd şi păşune.”, adaugă edilul. Localnicii spun că în curând rămân fără toată moștenirea părintească. ”S-au căznit săracii să lucreze, să lase la copii. Ce să lași bre, dacă i-a tot Prutul?”, spune moș Luca. Dar, totuși, cea mai mare temere a oamenilor rămâne prăbușirea malurilor. „Îmi este frică ca odată, așa pe toamnă, sau la dezgheț când se umflă Prutul rău și dă pe dinafară să nu rupă de tot malul. Și să ne prăbușim cu totul în ap. Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”, adaugă nevasta lui moș Luca.

Intervenția autorităților în fața acestei situații a fost ca de obicei, foarte lentă. S-au alocat când și când fonduri pe diferite consolidări, mai mult sau mai puțin trainice, pe bucăți de mal. De exemplu, acum în jur de 10 ani, Guvernul dădea din fondul de rezervă bani pentru consolidarea a numai 500 de metri de mal. Au mai fost intervenții și ulterior, dar fără să rezolve problema pe toată lungimea malului erodat. În aceaste condiții oamenii așteaptă scăpare numai de la Dumnezeu.

Sursa: Adevărul

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 40 de botoșăneni au cerut ajutor de la polițiști, în ultimele 24 de ore

Publicat

Publicitate

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au organizat 3 acțiuni punctuale, în cadrul planului de activitate BLOCADA, acționând în sistem integrat, împreună cu jandarmii și au intervenit la 44 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

 

Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise, în cadrul acestora fiind aplicate 93 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 40.000 de lei.

 

De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 11 permise de conducere și 4 certificate de înmatriculare.

 

Publicitate

Cele mai multe dintre sancțiuni au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

 

Atragem atenția asupra modului de utilizare a Serviciului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 și vă reamintim faptul că apelarea acestuia se face doar în situația în care este necesară intervenția forțelor de ordine, apelarea abuzivă sau nejustificată este sancționată cu amendă care poate ajunge până la 4.000 de lei.

Publicitate

 

În cursul zilei de ieri, 3 persoane au fost sancționate pentru apelare nejustificată sau abuzivă a numărului de urgență 112, cu amendă în valoare de 6.000 de lei, iar 2 persoane au fost avertizate în scris cu privire la utilizarea numărului de urgență.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbați din Gorbănești, bătuți măr de doi consăteni. Agresorii au fost reținuți

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele a doi bărbați, de 43 și 31 de ani, din comuna Gorbănești, bănuiți de comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe.

 

În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că, în zilele de  14 și 16 septembrie a.c., cei doi, în timp ce se aflau pe un teren din extravilanul localității, pe fondul unor neînțelegeri privind o suprafață de teren, ar fi lovit victimele, doi bărbați din aceeași localitate, provocându-le leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.

 

Cei doi bărbați bănuiți de comiterea faptelor au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, urmând ca în cursul zilei ade astăzi să fie prezentați în fața instanței de judecată cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending