Connect with us

Eveniment

Ziua deţinuţilor politici anticomunişti. În România au existat 44 de penitenciare și 72 de lagăre de muncă destinate acestora

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la 9 martie este marcată Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989. Proiectul de lege privind declararea zilei de 9 martie „Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989” a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile, trei împotrivă şi şase abţineri, amintește alba24.ro

Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici.

Închisoarea din Aiud, recunoscută şi sub denumirea de ”Zarca Aiudului” a ”găzduit” între zidurile sale sub regimul comunist deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile politice şi sociale.

În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se află osemintele multor deţinuţi decedaţi în penitenciar şi aruncaţi în gropi comune.

O pușcărie cât o țară

IICCR și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din București au identificat în arhive un număr de aproximativ 93.000 de fișe de foști deținuți politici care au trecut prin închisori și lagăre de muncă, în perioada 1945-1989.

Având în vedere că numeroși deținuți politici au fost încarcerați fără procese, iar actele lor de detenție nu au fost întocmite, se estimează că numărul real al condamnărilor politice a fost mult mai mare.

Publicitate

Adăugând, la cifra deținuților politici, și pe cei internați administrativ (aproximativ 200.000), pe țăranii condamnați pentru delicte mascate ca fiind de “drept comun”, pe cei aproximativ 150.000 de prizonieri de război din perioada 23 august – 13 septembrie 1944 (unii ofițeri ajungând deportați inclusiv în Siberia), pe sutele de mii de deportați, evacuați, strămutați, ori persoane cu “domiciliu obligatoriu”, prizonieri, internați în azilele psihiatrice cu caracter politic sau, pur și simplu, oameni trecuți prin anchete, pe basarabenii și bucovinenii repatriați cu forța în URSS, ca și pe cei 520.000 de tineri forțați sã muncească în “armata cenușie”, adevărate lagăre de muncă militarizate, pe zecile de mii de “frontieriști”, ce încercau să treacă frontiera (mulți împușcați pe graniță), pe femeile decedate din cauza politicii demografice, se poate estima că cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridică la 2 milioane de persoane.

Eliberarea deținuților

Amnistierea și eliberarea majorității deținuților politici din România a fost stabilită prin decretele nr. 767/1963, nr. 176 și nr. 411/1964, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că publicul larg nu cunoaște conținutul lor.

Înainte de a fi eliberați, deținuții au fost avertizați că nu le era permis să vorbească despre ce au pățit prin diferitele locuri de detenție.

De ce să nu vorbească? Pentru ca românii să nu afle atrocitățile comise acolo. Spre exemplu, contraamiralul Gheorghe Koslinski a fost ucis prin înfometare în Penitenciarul Aiud.

Acesta a fost comandantul escadrilei de distrugătoare a României, adjutant al regelui Ferdinand și președinte al comisiei pentru construcția primului submarin românesc, ”Delfinul”, dar era considerat de comuniști criminal de război. Povestea sa, mai jos.

Potrivit statisticilor oficiale, în ianuarie 1960, numărul persoanelor condamnate pentru delicte împotriva securității statului era de 17.613. Numărul lor a scăzut în 1962 de la 16.327 la 13.017, în urma eliberării mai multor legionari.

În 1963, el s-a redus la 9.333, pentru ca în 1964 majoritatea celor rămași în închisori să fie puși în libertate.

Într-un document de bilanț al M.A.I. privind grațierile efectuate la sfârșitul anului 1963 și în prima jumătate a anului 1964, apare menționat faptul că au fost puși în libertate 10.014 condamnați.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Curtea de Apel Bucureşti a amânat pronunţarea în dosarul în care Călin Georgescu a atacat decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale

Publicat

Publicitate

Curtea de Apel Bucureşti a amânat, luni seară, pronunţarea în dosarul în care Călin Georgescu a atacat decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale, până la soluţionarea cererii de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean, scrie stiripesurse.ro.

Marina Alexandru, unul dintre avocaţii care au reprezentat interesele lui Călin Georgescu în acest proces, a afirmat că aşteaptă ca instanţa să pronunţe asupra cererilor de recuzare, apoi aşteaptă pronunţarea.

”S-au făcut câteva cereri de recuzare, după care a trebuit să discutăm pe cereri de intervenţie, pe probatorii, pe excepţii, am ieşit, într-un final, şi pe fondul cauzei. Instanţa, la acest moment, a rămas în pronunţare cu privire la fondul cauzei şi la întreaga situaţie juridică existentă în dosar.

Ce a spus Georgescu

Călin Georgescu a susţinut că, dacă judecătoarea care are de soluţionat acest dosar va face un ”salt în conştiinţă”, magistratul ”poate să devină unul din marii eroi ai acestei ţări”.

”Eu i-am sugerat acest lucru, fiecare femeie la rândul ei, şi ca mamă, este leoaică, aşa că am credinţa să spun că, dacă saltul în conştiinţă va fi al ei, poate să devină unul din marii eroi ai acestei ţări. Contează conştiinţa ei”, a afirmat Călin Georgescu.

Publicitate

Peste o mie de simpatizanţi ai lui Călin Georgescu s-au adunat, luni, pe treptele Curţii de Apel Bucureşti şi peste drum de instituţie, manifestându-se zgomotos. Totodată, aceştia au spus rugăciunea ”Tatăl nostru” şi ”Crezul” înainte de a intra în sală. Procesul a fost suspendat de două ori. Una dintre avocate i-a spus judecătoarei Cristina Ardeleanu că are ocazia ”să se mântuiască”.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citeste mai mult

Eveniment

Masa de Revelion 2025: Cina festivă, cu feluri de mâncare gustoase, poate conține peste 200 de E-uri. Atenționare InfoCons

Publicat

Publicitate

Masa de Revelion 2025: Pregătirile pentru masa festivă la trecerea dintre ani sunt o preocupare pentru multe familii, în această perioadă. De la aperitive și feluri principale, până la deserturi și băuturi, preparatele sunt alese cu grijă pentru a crea un meniu bogat și variat, scrie alba24.ro.

Însă la alegerea alimentelor, pentru protejarea sănătății, InfoCons atenționează privind conținutul de aditivi (E-uri), zahăr și sare.

Masa de Revelion 2025. Feluri de mâncare

Potrivit sursei citate, în fiecare fel de mâncare pot fi prezenți:

  • până la 243 de aditivi alimentari (E-uri)
  • 289,29 grame de zahăr, de peste 11 ori limita zilnică recomandată (25 g)
  • 45,60 grame de sare, de 9 ori mai mult decât recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății

Masa de Revelion 2025. Aperitive și feluri principale

Aperitivele festive, precum brânza topită, platourile tradiționale sau sosurile, aduc nu doar gust, ci și aditivi:

  • brânză topită: până la 9 E-uri, 7 g zahăr, 2,6 g sare
  • platouri tradiționale: până la 39 E-uri, 11,92 g zahăr, 5,11 g sare
  • sosuri precum ketchup-ul și muștarul contribuie cu zahăr (până la 34 g) și sare (până la 6,5 g)
  • maioneza cu până la 8 E-uri, 4.2 grame de zahăr și 2.67 grame de sare
  • pâinea cu până la 8 E-uri, 2 grame de zahăr și 1.1 grame de sare.

Masa de Revelion 2025. Preparatele tradiționale românești

Deliciile precum sarmalele, salata de boeuf sau cârnații de porc pot conține:

Publicitate
  • sarmale: până la 29 E-uri, 16,47 g zahăr, 3,86 g sare
  • salată de boeuf: până la 17 E-uri, 3,22 g zahăr, 1,42 g sare
  • cârnați de porc: până la 16 E-uri, 14,64 g zahăr, 7,86 g sare
  • piftie: până la 8 E-uri, 3.31 grame de zahăr și 4.35 grame de sare
  • jumări: până la 6 E-uri, 11.74 grame de zahăr și 2.5 grame de sare
  • salată de murături: până la 8 E-uri, 5.2 grame de zahăr și 2.12 grame de sare.

Masa de Revelion 2025. Deserturile și băuturile

Deserturile festive, cum ar fi cozonacii și pralinele, împreună cu băuturile energizante sau răcoritoare, contribuie semnificativ la aportul de zahăr:

  • praline cu ciocolată : până la 10 E-uri, 67,7 g zahăr
  • cozonac: până la 19 E-uri, 31,98 g zahăr
  • înghețata: până la 11 E-uri și 29.8 grame de zahăr
  • băuturi energizante: până la 12 E-uri, 15 g zahăr și 0.5 grame de sare
  • băuturi răcoritoare tip ceai: până la 8 E-uri, 7,7 grame de zahăr și 0.06 grame de sare
  • berea cu fructe: până la 10 E-uri, 2.81 grame de zahăr și 0.0059 grame de sare
  • guma de mestecat poate conține și ea până la 11 E-uri.

 

Citeste mai mult

Eveniment

ANM: Temperaturi oscilante în următoarele două săptămâni. Probabilitate de precipitaţii după 3 ianuarie

Publicat

Publicitate

Temperaturile medii vor fi oscilante pe parcursul următoarelor două săptămâni, iar probabilitatea de precipitaţii va fi mai ridicată după 3 ianuarie, conform prognozei emise de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru intervalul 30 decembrie 2024 – 12 ianuarie 2025.

În Banat, în primele două zile, media valorilor termice diurne se va situa în jurul valorii de 6 grade, apoi în următoarele două zile va creşte până spre 11…12 grade. Din data de 3 ianuarie se va răci semnificativ, astfel că media maximelor va scădea până spre 3 grade. Debutul celei de-a două săptămâni va aduce valori termice diurne în creştere (medie de 5…7 grade), după care variaţiile termice vor fi nesemnificative (2 grade). Media minimelor va fi de -3…-2 grade, în primele zile, apoi va creşte până spre 2 grade (3 ianuarie). Va urma o scădere uşoară a temperaturilor minime până în data de 6 ianuarie, când mediat, se vor situa în jurul valorii de -2 grade. În următoarele două zile, temperaturile nocturne se vor situa în jurul a -1 grad, apoi vor fi în scădere de la o zi la alta până spre finalul intervalului (spre -5 grade, în data de 12 ianuarie).

Nu vor fi precipitaţii în intervalul 30 decembrie – 2 ianuarie, însă ulterior probabilitatea de apariţie a acestora va fi ridicată, posibil mai însemnate cantitativ în perioada 3-8 ianuarie.

Şi în Crişana, la debutul primei săptămâni, media temperaturilor maxime va fi de 3…4 grade. Va urma o încălzire semnificativă în zilele de 1 şi 2 ianuarie, când mediat, vor fi maxime de 8…9 grade. Ulterior, media maximelor va scădea semnificativ, până spre valori de 2…3 grade (în zilele de 5 şi 6 ianuarie). A două săptămână va aduce o uşoară creştere a mediei temperaturilor diurne (5 grade, în data de 7 ianuarie), după care va scădea şi se va situa în jurul a 1 grad (până la sfârşitul intervalului analizat). Media temperaturilor minime va fi de -3…-2 grade (în primele trei zile), apoi va creşte (2 grade, în data de 3 ianuarie). Va urma o altă scădere a temperaturilor nocturne, spre o medie de -3 grade (6 ianuarie), după care, din nou, vor scădea începând cu data de 8 ianuarie (-1 grad) până spre finalul celei de-a doua săptămâni (-6 grade).

Probabilitatea de precipitaţii va fi redusă în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie, apoi va creşte până spre finalul intervalului. Cantităţile de apă pot fi însemnate în întervalul 3-8 ianuarie.

În Transilvania, media valorilor termice diurne va fi de 2…3 grade (în primele două zile), apoi va creşte treptat spre o valoare de 9 grade (2 ianuarie). După aceasta, vor scădea în perioada 3-6 ianuarie, astfel că media acestora va fi de 1…2 grade. A doua jumătate a intervalului va marca o încălzire uşoară (până spre 4 grade, în ziua de 7 ianuarie), după care valorile diurne vor scădea şi vor fi de -1…0 grade (perioada 9-12 ianuarie). Temperaturile nocturne vor avea o valoare mediată de -4 grade (în prima zi), apoi vor scădea şi se vor situa în jurul unei valori medii de -7 grade (1 ianuarie). În următoarele nopţi, temperaturile vor creşte (spre -1 grad, în intervalul 3-4 ianuarie), apoi vor avea variaţii de la o zi la alta; în ultimele zile din a doua săptămână acestea vor scădea şi se vor situa, mediat, în jurul a -8 grade (11-12 ianuarie).

Publicitate

Probabilitatea de precipitaţii va fi în creştere din data de 3 ianuarie, posibil însemnate cantitativ în perioada 3-8 ianuarie.

Prima săptămână va debuta cu temperaturi maxime în creştere, în Maramureş, de la aproximativ 1 grad (30 decembrie) până spre 8 grade (2 ianuarie). Va urma o răcire semnificativă, astfel încât temperaturile din timpul zilei vor ajunge până spre 1…2 grade (5-6 ianuarie), apoi vor scădea, din nou, din data de 8 ianuarie (de la 3 la 0 grade, cu cele mai mici valori în ultimele patru zile, din a doua săptămână). Media minimelor termice va avea variaţii între -5 şi -2 grade (în primele patru zile), apoi va creşte până spre 1 grad (3 ianuarie). Va urma o scădere a temperaturilor din timpul nopţii, astfel că, în data de 6 ianuarie, media acestora va coborî spre -5 grade. Următoarele două zile vor marca o încălzire uşoară, până spre -2 grade (7-8 ianuarie), după care vor scădea începând cu data de 8 ianuarie (până la -6 grade la sfârşitul intervalului). Probabilitatea de precipitaţii va fi în creştere din data de 3 ianuarie, posibil mai însemnate cantitativ în intervalul 3-8 ianuarie.

În Moldova, valorile termice diurne vor fi în creştere de la o zi la alta, de la o medie de 5 grade până spre 11 grade (în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie). Va urma o răcire bruscă a vremii, astfel încât media maximelor se va situa între 2 şi 5 grade (3-7 ianuarie), după care va continua să scadă până la o valoare mediată de 0 grade (9-12 ianuarie). În ceea ce priveşte temperaturile minime, media acestora va creşte de la -4 grade (31 decembrie) până spre 1 grad (3 ianuarie), apoi va urma o scădere de la o zi la alta, astfel că în data de 6 ianuarie se vor înregistra valori în jurul a -4 grade. A doua săptămână va debuta cu o creştere uşoară a temperaturilor nocturne (spre aproximativ -3 grade, în zilele de 7 şi 8 ianuarie), iar apoi vor scădea până a o medie de -6 grade, la finalul perioadei analizate (10-12 ianuarie).

Temporar vor fi precipitaţii din data de 3 ianuarie şi până spre finalul celei de-a doua săptămâni, însă vor fi destul de slabe cantitativ.

În Dobrogea, în primele patru zile se remarcă o creştere a temperaturilor maxime, de la o medie de 6 grade până spre 12 grade. Din data de 3 ianuarie se poate observa o scădere a valorilor termice diurne, astfel că în perioada 5-6 ianuarie, acestea vor ajunge la o valoare mediată de 6 grade. Săptămâna a doua va debuta cu o uşoară creştere (spre 7…8 grade), după care se evidenţiază o nouă scădere până spre finalul intervalului (de la 7 grade în data de 8 ianuarie, până la 3 grade în 12 ianuarie). Media temperaturilor minime va creşte în prima săptămână de la -1 grad până la o valoare de 2 grade (în perioada 3-5 ianuarie); ulterior apar variaţii termice de la o zi la alta, iar spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni se remarcă o altă scădere a temperaturilor din timpul nopţii (de la 1 grad în 9 ianuarie, până la -2 grade în 12 ianuarie).

Nu vor fi precipitaţii între 30 decembrie şi 3 ianuarie, însă ulterior va creşte probabilitatea acestora, posibil mai însemnate cantitativ în intervalele 4-6 ianuarie şi 8-9 ianuarie.

În Muntenia, în primele patru zile de prognoză, media valorilor termice diurne va creşte de la 7 până la 12 grade, apoi va scădea semnificativ, astfel că în data de 6 ianuarie se va atinge valoarea de 5 grade. Aceeaşi valoare a mediei temperaturilor maxime se remarcă şi în data de 8 ianuarie, apoi spre finalul intervalului va scădea până în jurul a 2…3 grade. În cazul temperaturilor din timpul nopţii, în prima săptămână se observă o creştere a mediei acestora de la -3…-2 grade (30 decembrie – 1 ianuarie) până în jur de 0 grade (3-5 ianuarie). Ulterior, minimele termice se vor menţine în jurul unei valori medii de -2 grade (6-9 ianuarie), după care vor coborî la o medie de -5 grade, la finalul perioadei analizate.

În prima parte a intervalului nu vor fi precipitaţii, însă din data de 4 ianuarie va creşte probabilitatea de apariţie a acestora; vor fi posibil mai însemnate cantitativ îndeosebi în perioadele 4-6 ianuarie şi 8-9 ianuarie.

În Oltenia, media valorilor termice diurne de la începutul intervalului de prognoză (30-31 decembrie) va avea o valoare de 9 grade şi va creşte până în jurul a 13 grade (2 ianuarie). După aceasta se evidenţiază o răcire semnificativă până în data de 6 ianuarie, când vor fi valori în jur de 4 grade. Aceeaşi valoare mediată va avea loc şi pe data de 8 ianuarie, apoi temperaturile maxime vor scădea, astfel că la finalul intervalului se vor înregistra 2 grade. În ceea ce priveşte temperaturile nocturne, media acestora va fi de -3…-2 grade în primele zile, apoi vor creşte spre 0 grade (3-5 ianuarie). În continuare, variaţiile termice vor fi nesemnificative până în data de 9 ianuarie (-2 grade), ulterior temperaturile vor scădea spre -5 grade, la sfârşitul celei de-a doua săptămâni.

Probabilitatea de precipitaţii va fi redusă în intervalul 30 decembrie – 3 ianuarie, apoi va fi temporar ridicată până la sfârşitul intervalului de referinţă.

La munte media temperaturilor de pe parcursul zilei va fi pozitivă în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie, cu valori cuprinse între 4 şi 6 grade. Din data de 3 ianuarie va urma o răcire a vremii, astfel că media maximelor va scădea până spre -4 grade (5 ianuarie); ulterior, valorile diurne vor creşte uşor (spre -1 grad, în 7 ianuarie), după care vor scădea treptat, ajungând până în jurul a -4 grade, la sfârşitul intervalului analizat (9-12 ianuarie). În primele cinci nopţi, temperaturile minime se vor încadra, mediat, între -4 şi -2 grade, apoi vor scădea până la o valoare de -8 grade, în zilele de 5 şi 6 ianuarie); în a doua săptămână, media minimelor va avea variaţii între -10 şi -6 grade, cu cele mai mici valori la finalul întregului interval de referinţă (10-12 ianuarie).

Vor fi precipitaţii începând cu data de 3 ianuarie, iar probabilitatea pentru cantităţi însemnate de apă va fi mai ridicată în perioada 3-8 ianuarie.AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Poliția de Frontieră Română este pregătită să intre în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre

Publicat

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, respectiv la granița cu Ungaria și Bulgaria, se elimină controlul de frontieră, sens în care toate persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state Membre ale Spațiului Schengen (cu excepția Ciprului și Irlandei) fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie.

Practic, călătoriile din România către și dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul țării.

Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul:

La frontiera româno-bulgară:

  • 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir, Bechet, Calafat, Călărași, Zimnicea și Turnu Măgurele
  • 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă și Calafat
  • 7 cu specific portuar: Călărași, Oltenița, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia și Bechet

La frontiera româno-ungară:

  • 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărșand, Salonta, Borș, Borș II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni și Cenad
  • 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor și Valea lui Mihai

Pe Dunărea interioară:

  • 2 cu specific portuar: Cernavodă și Brăila

Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetățenie, și pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcațiuni sau trenuri.

Publicitate

Este important de reținut că persoanele care intenționează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv pașaport sau carte de identitate.

Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, polițiștii de frontieră români vor face controale aleatorii și nesistematice pe căile de comunicație de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competență, împreună cu colegii de la Poliție, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

Acțiunile polițienești se vor efectua în baza unei analize de risc sau atunci când există informații cu privire la posibila săvârșire a unor fapte ilegale și vor avea ca scop prevenirea și combaterea faptelor ilegale. Patrulele mixte vor avea în dotare dispozitive mobile de control pe care va fi instalată aplicația eDAC cu care vor efectua aceste verificări. În cazul în care nu există probleme la verificările efectuate, persoana își va putea continua călătoria fără restricții, în caz contrar vor fi aplicate măsurile legale corespunzătoare.

Condițiile de călătorie în statele din afara Spațiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va efectua la cabinele din punctele de trecere a frontierei.

Pentru securizarea frontierelor externe ale Românei, și totodată ale Uniunii Europene și spațiului Schengen, la nivelul Poliției de Frontieră au fost luate măsuri încă din timp. Măsurile au constat în:

  • alocarea de resursă umană: aproximativ 90% din absolvenții Școlii de Pregătire a Agenților Avram Iancu Oradea au fost repartizați la frontierele externe și aproximativ 80% din concursurile organizate pentru ocuparea funcțiilor vacante în anul în curs au fost pentru frontierele externe
  • a fost alocată tehnică de supraveghere și autospeciale de patrulare.

Regândirea dispozitivului și măsurile de ordin logistic au ca scop protecția cetățenilor,  precum și folosirea judicioasă a resursei umane.

Poliția de Frontieră Română este pregătită, din toate punctele de vedere – organizatoric, logistic și uman, pentru integrarea în Spațiul Schengen pe cale terestră începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Statistică

Zilnic, în anul 2024, frontierele interne ale Românei sunt tranzitate în medie de 110.000 persoane și 33.000 de mijloace de transport, dintre care 7.300 camioane.

Cele mai tranzitate punctele de trecere de la frontiera internă sunt PTF Nădlac II de la frontiera cu Ungaria și Giurgiu-Ruse la frontiera cu Bulgaria.

Nădlac II este tranzitat în medie de 9.500 persoane și 4.870 mijloace de transport, dintre care peste 2.500 de camioane în fiecare zi. În timp ce prin PTF Giurgiu trec în medie 10.500 persoane și 5.000 de mijloace de transport pe zi, dintre care 2.400 camioane.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending