Ziua Forțelor Terestre este marcată la 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, patronul spiritual și ocrotitorul acestei categorii de forțe ale armatei.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal și străpungând cu sulița un balaur, a rămas peste veacuri model de curaj în lupta cu diavolul. A fost ocrotitorul Armatei lui Ștefan cel Mare, icoana sa fiind pictată sau cusută pe steagurile de luptă ale domnitorului Moldovei. Un astfel de exemplu este Steagul Sfântului Ștefan cel Mare, unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice și liturgice păstrate până în zilele noastre. Acesta îl înfățișează, pe o parte, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul soldaților și al armatei, șezând pe un tron domnesc și având la picioare un balaur cu trei capete. Deasupra, se află doi îngeri ai Domnului, care țin în mâini o sabie și o coroană, încununându-l, astfel, pe sfânt cu o cunună mucenicească veșnică, conform www.crestinortodox.ro.

Forțele Terestre reprezintă o componentă importantă a sistemului național de apărare a securității României, având capacitatea de a acționa în toată gama operațiunilor militare. Armata de uscat reunește armele și specialitățile care au compus-o și care se regăsesc și în prezent în componența sa: infanteria, vânătorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apărarea NBC etc, potrivit volumului ‘Calendarului Tradițiilor Militare’ (2010).

Bazele moderne ale Forțelor Terestre datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a Revoluției de la 1848, a întemeierii statului român modern prin Unirea de la 1859 și a înfăptuirii politicii militare a lui Alexandru Ioan Cuza, principalele arme și specialități componente existând încă din anii 1859-1860.

Cu prilejul Zilei Forțelor Terestre, sunt organizate manifestări în toate garnizoanele din țară, ceremonii militare de depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor, prezentări de tehnică militară, armament și echipamente, concerte ale muzicilor militare și spectacole artistice susținute de formațiile cercurilor militare, potrivit www.forter.ro. AGERPRES

Peste 1 milion de români își sărbătoresc miercuri onomastica de Sfântul Mucenic Gheorghe.

Potrivit Direcției Generale de Evidența Persoanelor, cel mai des întâlnite nume de bărbați sunt: Gheorghe (402.099); George (159.761); Georgian (29.408); Gheorghiță (21.434); Georgel (12.285); Gigi (8.659); Gigel (5.821); Georgică (5.116).

Dintre femeile care își serbează onomastica de Sf. Gheorghe, cele mai multe poartă numele de: Georgiana (155.949); Georgeta (114.809); Gheorghița (24.212); Gina (21.167); Geta (14.489); Gherghina (14.293); Giorgiana (10.374); Gica (5.843). AGERPRES

APIA a plătit aproape 40 de milioane de euro, sprijin financiar de urgență pentru crescătorii de oi și capre. Sunt peste 8000 de beneficiari.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat, marți, că începând 17 aprilie 2025 efectuează plata sprijinului financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.

Suma totală plătită până în 22 aprilie este de 39.515.923,14 euro (196.587.766,01) lei, pentru 8.080 beneficiari eligibili, din care:

• 21.561.836,35 euro (107.267.979,64 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)
• 17.954.086,79 euro (89.319.786,37 lei) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2025.

Plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se efectuează până în 30 aprilie 2025, la cursul valutar de 4,9749 lei pentru un euro.

Această schemă de sprijin financiar compensează producătorii agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice, ca urmare a secetei pedologice din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024, potrivit APIA.

Sfântul Marele Mucenic Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305), s-a născut în Capadocia, într-o familie creștină de origine greacă și a fost învățat din tinerețe în dreapta credință. Când tatăl său a trecut la cele veșnice, Sfântul s-a mutat cu mama sa din Capadocia în Palestina, unde se aflau originile familiei sale și unde mai aveau moșteniri.

Ajuns la vârsta desăvârșirii și fiind frumos la chip și viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere și destoinicie, tânărul Gheorghe s-a făcut remarcat și prețuit și în scurtă vreme a cucerit cele mai mari cinstiri, până la dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului. Se știe că, deși era păgân, împăratul Dioclețian nu a luat nici o măsură împotriva creștinilor până la anul 303.

Acest lucru a îngăduit creștinilor vrednici să urce până la cele mai înalte slujbe în împărăție. În anul 303 însă, din îndemnul ginerelui său Galeriu pe care Dioclețian l-a luat ca însoțitor la domnie (tetrarh), a aprins prigoana împotriva creștinilor. Istoria creștinătății stă martoră că, din anul 303 și până la 313 (anul Edictului de la Milan, prin care Sfântul împărat Constantin cel Mare garanta tratarea creștinilor cu bunăvoință), Biserica a trecut printr-o cutremurătoare încercare și o sângeroasă probă: creștinii au fost siliți să aleagă, cu prețul vieții lor, între zeii păgâni și Iisus Hristos.

Cunoscând decretul de prigonire împotriva creștinilor, îndată Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Dioclețian și, înaintea întregii curți împărățești, a mărturisit deschis că este creștin și că înțelege să slujească în oastea împăratului ca ucenic al lui Hristos. Uimit de această mărturisire și îndemnat de Galeriu, Dioclețian a dat poruncă să fie dus în temniță și supus la chinuri, ca să se lepede de credință.

Și a fost trecut prin toate vămile muceniciei: loviri cu sulița, bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, chinul la roată, groapă cu var, încălțăminte cu cuie, băutură otrăvită, bătaia cu vine de bou. Toate acestea și altele asemenea le-a îndurat cu bărbăție Sfântul Mucenic Gheorghe rămânând tare în credință. Mucenicii sunt creștini aleși, luminați de Dumnezeu pentru a duce lupta împotriva păgânătății și a diavolului. Drept aceea, în toiul prigonirilor și în clipele când sunt puși la încercările cele mai sângeroase, Mântuitorul îi luminează cu puteri dumnezeiești care le ocrotesc trupul împotriva suferințelor. Deci, mulți dintre cei de față, văzând chinurile de moarte prin care trecea Sfântul Marele Mucenic Gheorghe și că rămâne viu și nevătămat, s-au lepădat de idoli și au venit la credința în Hristos, slăvind într-un glas pe Dumnezeul creștinilor.

Mai mult, în vremea ținerii lui în temniță, Sfântul Gheorghe a înviat un mort, doar atingându-se de el. Însăși împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, văzând acestea, a mărturisit credința în Hristos, fiind și ea trecută în rândul sfinților mucenici. În cele din urmă, împăratul a încercat să-l înduplece cu onoruri și cu făgăduințe, dar Sfântul a ales să rămână pentru totdeauna cu Hristos. În fața acestei mărturisiri și, văzând că toate încercările lui sunt zadarnice, Dioclețian a dat porunca să li se taie capetele, și Mucenicului și împărătesei Alexandra. Așadar, ostașii i-au scos afară din cetate, dar, pe drum, înainte de a ajunge la locul de tăiere, împărăteasa, slăbind cu trupul, și-a dat duhul. Iar, când au ajuns la locul hotărât, Sfântul și-a ridicat glasul și s-a rugat cu căldură, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite.

Astfel, rugându-se, cu bucurie și-a plecat capul sub sabie în ziua de 23 aprilie, păzind până la capăt credința fără prihană și luând cununa cea neveștejită din mâna lui Hristos, Domnul său. Trupul său a fost aruncat în groapa comună a sclavilor, iar mai târziu a fost luat de creștini și dus în orașul Lida din Palestina.