Comunitatea științifică și, în mod special, Muzeul Județean Botoșani au pierdut un colaborator de seamă și o personalitate marcantă a arheologiei românești: prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, care a încetat din viață pe 3 februarie 2025.

Cunoscut pentru activitatea sa prolifică în domeniul arheologiei și pentru contribuțiile esențiale în cercetarea preistoriei Europei de Sud-Est, profesorul Lazarovici a fost un mentor și o sursă de inspirație pentru generații întregi de cercetători, având o legătură strânsă cu județul Botoșani.

Un cercetător dedicat și un prieten al Botoșaniului

Profesorul Gheorghe Lazarovici a fost un colaborator apropiat al Muzeului Județean Botoșani, participând la numeroase săpături arheologice din județ, în special la Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni, unde au loc cercetări sistematice. De-a lungul anilor, a fost prezent la diverse manifestări științifice organizate de instituție și a contribuit activ la dezvoltarea arheologiei locale.

În 2023, a luat parte la prima conferință arheologică organizată sub genericul Hierasus – Cercetări arheologice în zona de nord a Moldovei, iar în 2024, a publicat un material de referință în primul număr al revistei Hierasus – Serie Nouă. Prezența sa a fost esențială în promovarea și aprofundarea studiilor asupra trecutului județului Botoșani.

O carieră dedicată arheologiei și sprijinirii cercetării în Botoșani

Născut pe 13 septembrie 1941, în Vașcău, Gheorghe Lazarovici a devenit una dintre cele mai importante figuri ale arheologiei românești. A obținut titlul de doctor în științe istorice în 1979 și a activat la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca între 1968 și 2004, ocupând, printre altele, funcția de director general între 1993 și 1997.

A fost profesor la universitățile din Cluj-Napoca, Alba Iulia și Sibiu, formând generații întregi de arheologi. Totodată, a susținut și încurajat proiectele arheologice din Botoșani, având un rol activ în documentarea și promovarea descoperirilor locale.

Contribuții remarcabile la cercetarea internațională, dar și la cea botoșăneană

Pe parcursul carierei, profesorul Lazarovici a participat și a coordonat numeroase expediții arheologice internaționale, colaborând cu specialiști de prestigiu în situri din Grecia și Serbia. Expertiza sa acoperea o gamă largă de domenii, de la Neolitic la Epoca Bronzului și până în Evul Mediu.

A fost un pionier în arheometrie, etnoarheologie, etnoreligie și analiza statistică aplicată în arheologie, lăsând în urmă o moștenire vastă de cărți, articole și cercetări. În județul Botoșani, impactul său rămâne viu prin lucrările de cercetare realizate și prin contribuția sa la înțelegerea patrimoniului arheologic local.

„Profesorul Gheorghe Lazarovici va rămâne în istoria Botoșaniului ca un deschizător de drumuri în arheologia locală, un cercetător de excepție și un mentor devotat pentru cei care continuă explorarea trecutului județului. Requiem aeternam, magister!”, a transmis Muzeul Județean Botoșani pe pagina de socializare.

Ordinul privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului pentru anul 2025 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, marcând o nouă etapă în protecția și refacerea resurselor acvatice vii din habitatele naturale.

Actul normativ, emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, impune restricții clare pentru diverse specii de pești și alte viețuitoare acvatice.

Perioadele de prohibiție stabilite pentru 2025

Conform noului ordin, pescuitul comercial, recreativ și familial este interzis pentru următoarele specii, în următoarele perioade:

– Știuca: 1 februarie – 20 martie, cu excepția Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde este interzis între 1 februarie și 7 iunie;

– Șalăul și bibanul: 20 martie – 7 iunie;

– Sturionii: interdicție permanentă, cu excepția pescuitului în scop științific;

– Racul (Astacus leptodactylus): 1 ianuarie – 9 aprilie și 1 – 30 septembrie, pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Zonele de protecție și restricțiile aferente

În zonele speciale de protecție a resurselor acvatice vii și în zonele de refacere biologică, sunt interzise:

-Pescuitul comercial, recreativ și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice;

– Lucrări pe maluri, taluzuri și în albia minoră, care pot afecta migrarea, reproducerea sau supraviețuirea resurselor acvatice, cum ar fi îngustarea/bararea cursurilor de apă, tăierea vegetației sau extragerea de nămol, nisip și pietriș.

Reguli speciale pentru Delta Dunării

În afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ al speciilor de știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor („catch & release”), cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie.

Pescarii care desfășoară activități de pescuit recreativ pe teritoriul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării nu pot transporta mai mult de 10 kg de pește per pescar sau 15 kg per familie, indiferent de durata activității de pescuit.

Declarațiile oficiale

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat importanța acestor măsuri pentru conservarea biodiversității acvatice:

„Refacerea populațiilor de pești și prohibiția contribuie la exploatarea durabilă a diferitelor specii și la protejarea ecosistemelor. Efectele schimbărilor climatice devin tot mai vizibile, iar ocrotirea naturii este esențială. Prin aceste măsuri, asigurăm supraviețuirea speciilor, menținem echilibrul ecologic al apelor și sprijinim comunitățile de pescari.”

De asemenea, zona agricolă Carasuhat a fost declarată zonă de protecție pentru resursele acvatice vii, la propunerea Guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Măsurile stabilite prin acest ordin urmăresc protejarea ecosistemelor acvatice și sprijinirea comunităților de pescari, asigurând o gestionare sustenabilă a resurselor naturale din România, a mai adăugat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).

Prefectul Dan Nechifor a anunțat astăzi că a condus o ședință de progres privind lucrările de reabilitare a Palatului Administrativ, unde s-au analizat ajustările necesare pentru ca proiectul să corespundă cerințelor actuale și să răspundă cât mai eficient nevoilor administrației și ale cetățenilor.

În cadrul întâlnirii, s-a discutat despre actualizarea detaliilor tehnice și organizatorice ale proiectului, astfel încât lucrările să se desfășoare în condiții optime, respectând toate standardele de siguranță și funcționalitate.

Echipa de proiect a identificat soluții pentru eficientizarea etapelor de execuție și pentru gestionarea provocărilor care ar putea apărea pe parcursul lucrărilor.

“Instituția Prefectului va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția proiectului, asigurându-se că acesta este finalizat în cele mai bune condiții. Termenul de finalizare este prevăzut pentru anul 2025, iar valoarea totală a investiției se ridică la 15.444.121 RON”, a transmis Instituția Prefectului Județului Botoșani.

România va trece la ora de vară în luna martie 2025. În noaptea de sâmbătă spre duminică, 30 martie, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni 04:00, relatează alba24.ro.

Această modificare va reduce durata nopții de somn cu o oră, ceea ce poate influența temporar ritmul biologic al organismului.

Schimbarea orei are loc de două ori pe an: în martie, când trecem la ora de vară și zilele devin mai luminoase și în octombrie, când revenim la ora de iarnă și nopțile se lungesc.

Ora de vară în România

România folosește ora de vară în acord cu statele Uniunii Europene. Această practică a fost introdusă pentru prima dată în 1932, când ceasurile erau ajustate sezonier pentru a profita mai bine de lumina naturală, potrivit agerpres.ro.

30 martie va avea doar 23 de ore.

Între 1932 și 1939, ora de vară era aplicată anual și începea din prima duminică a lunii aprilie până în prima duminică din octombrie. Însă, între 1941 și 1979, această regulă a fost suspendată.

În 1979, România a aderat la Convenția fusurilor orare, iar în 1997, printr-o ordonanță oficială, s-a stabilit că ora de vară începe în ultima duminică din martie, când ora 03:00 devine 04:00 și se încheie în ultima duminică din octombrie, când ora 04:00 revine la 03:00.

Ora de vară în Europa

Conform legislaţiei Uniunii Europene actuale, se trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie şi se revine la ora iniţială în ultima duminică a lunii octombrie.

Schimbarea orei a fost aplicată pentru prima dată în Europa în timpul Primului Război Mondial, în 1916.

Germania a fost prima țară care a adoptat ora de vară, în perioada 30 aprilie – 1 octombrie. La scurt timp, Marea Britanie a urmat acest exemplu și a aplicat schimbarea între 21 mai și 16 octombrie.

Ulterior, mai multe țări europene, printre care Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia și Turcia, au introdus această măsură.

În prezent, aproape toate statele europene folosesc ora de vară, cu excepția Rusiei, Islandei și Belarusului, care au renunțat la această practică.

Cum a apărut ideea orei de vară

Prima propunere legată de schimbarea orei a venit în 1784 de la Benjamin Franklin, care sugera, într-un mod satiric, că acest sistem ar economisi lumânări prin folosirea luminii naturale de dimineață.

Ideea a fost dezvoltată mai târziu, în 1895, de entomologul neozeelandez George Vernon Hudson, care își dorea mai mult timp pentru a studia insectele.

Ora de vară a fost introdusă oficial în Statele Unite pe 31 martie 1918 și a fost aplicată pe scară largă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În 1966, a devenit obligatorie la nivel național, iar în anii ’80, președintele Ronald Reagan a prelungit perioada în care era folosită, pentru a conserva energia.

Cum să te adaptezi mai ușor la schimbarea orei de vară

Pentru a face tranziția mai ușoară atunci când se schimbă ora, specialiștii recomandă câteva măsuri simple, potrivit hotnews.ro:

• Dormitul suficient cu cel puțin o săptămână înainte de trecerea la ora nouă poate ajuta corpul să se adapteze mai bine;
• Culcatul mai devreme în primele zile după schimbare contribuie la reglarea ritmului biologic;
• Reducerea expunerii la ecrane cu lumină albastră înainte de somn previne tulburările de adormire;
• Evitarea activităților intense și a stimulării mentale puternice seara ajută organismul să intre mai ușor în ritmul nou.