Connect with us

Eveniment

Zi în flăcări, ieri, la Botoșani: Opt incendii în mai puțin de opt ore în mai multe comune din județ

Publicat

Publicitate

Pe teritoriul județului Botoșani s-au produs ieri nu mai puțin de opt incendii, între orele 13.00 și 21.00. Bodeasa, Mănăstirea Doamnei, Trușești, Iacobeni, Horodiștea, Mateieni, Carasa și Darabani sunt localitățile unde au avut loc aceste evenimente, a anunțat ISU Botoșani.

Cauzele probabile au fost: foc deschis în spații deschise și jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru stingerea incendiilor și înlăturarea efectelor au intervenit, în total, peste 76 de pompieri militari și voluntari.

La Trușești au intervenit doar pompierii voluntari. La Carasa și Mateieni, trei case au fost în pericol din cauza a două incendii de vegetație uscată. Flăcările s-au extins cu repeziciune pe o suprafață foarte mare, iar pompierii au depus un efort considerabil pentru a opri propagarea arderii. Vântul, care a suflat cu putere, dar și terenul accidentat (zone în care se putea ajunge doar pe jos), au îngreunat intervențiile.

Având în vedere faptul că cele mai multe dintre incendii s-au produs pe terenuri exravilane, nu s-au înregistrat pagube materiale însemnate. În total, a ars vegetația uscată de pe aproximativ 70 de hectare.

“Facem apel către cetățenii care dețin terenuri agricole să manifeste responsabilitate în ceea ce privește prevenirea incendiilor de vegetație uscată și miriște deoarece aceste evenimente pot pune în pericol culturile din imediata vecinătate, locuințele, dar și viața cetățenilor.

Publicitate

Totodată, precizam faptul că în urma incendiilor de vegetație uscată, coordonatele suprafețelor agricole afectate de incendii sunt înaintate către Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) și Garda de Mediu – Comisariatul Județean Botoșani, pentru luarea măsurilor ce se impun, conform unui protocol de colaborare încheiat, la nivel național, în vederea monitorizării modului de respectare de către fermieri a bunelor condiții agricole și de mediu referitoare la arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil și la arderea pajiștilor permanente”, a precizat ISU Botoșani.

Responsabilii au mai precizat că potrivit standardelor privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, arderea vegetației uscate și a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură excepțională în cazuri de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici.

De asemenea, ISU a mai precizat că trebuie respectate următoarele prevederi legale:

  1. Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare: este interzisă arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. Nerespectarea acestei prevederi legale se sancţionează cu amendă contravenţională, al cărei cuantum este cuprins între 3.000 – 6.000 lei pentru persoane fizice şi între 25.000 – 50.000 lei persoane juridice;
  2. Hotărârea Guvernului României nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor: arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei.

În condiţiile în care se obţin toate aprobările prevăzute de legislaţia în vigoare, cetățenii trebuie să respecte următoarele reguli şi măsuri preventive:

La arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale:

–        desfăşurarea arderii numai pe timp de zi și în condiţii meteorologice fără vânt;

–        arderea resturilor vegetale, a gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate sau pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii şi stingerea jarului după terminarea activităţii;

–        colectarea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în grămezi, astfel încât arderea să poată fi controlată;

–        executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;

–        curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 metri;

–        asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;

–        supravegherea permanentă a arderii;

–        stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;

–        se interzice acoperirea focarelor cu pământ.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (389)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

BOTOȘĂNENI ÎN „TRIBUNA„ nr. 552 (1 – 15 septembrie 2025)

Alexandru Sfârlea; „Lui Doamne-Doamne îi place poetul Sociu”. Autorul se referă la volumul botoșăneanului Dan Sociu, „Dulce și ieftin” (Editura „Polirom”, Iași, 2025). Bun cunoscător al operei lui Dan Sociu, Alexandru Sfârlea inventează pentru poezia botoșăneanului conceptul de SOCIULEZIE: „licențiozități”, „opinteli poeticești egocentriste”, „și-o trage cu una”, „ce câcat mai mănânci” etc. Reținem finalul: „O oarecare adiere de lirism sec, epurat de licențiozități și aglomerări de cuvinte care par a se opinti să sugereze ceva, putem identifica, totuși, utilizând și de o parcimonioasă indulgență, drept pentru care voi cita poezia de la pagina 62, din care mie mi-au trezit interesul intempestiv și irepresibil ultimile două versuri, de parcă un capac de coșciug m-ar fi izbit în moalele capului, infailibilizat de lipsa aparentă de consecințe: „Și unii mor ca niște eroi / alții mor ca niște câini”.

Virgil Diaconu publică primul serial din „Criza criticii literare eminesciene”. Eseul face parte din volumul „Arta poeziei lui Eminescu”, aflat în lucru. Virgil Diaconu pleacă în demersul său de la idea că „pentru a înțelege mai bine poezia lui Mihai Eminescu apelăm uneori la critica literară, pentru că ea este „știința” capabilă să ne lămurească asupra literaturii, așadar a înțelesurilor și valorii operei literare a unui scriitor sau altuia, și chiar asupra artei poetice sau a conceptului literaturii generaționiste și curentiste (literature curentelor literare), a genurilor literare ori a literaturii naționale și universal”.

Eseul se deschide cu Tudor Vianu care spunea că literatura critică dedicatâ poeziei lui Eminescu este „străină de obiectul propriu și esential al criticei literare”. Tudor Vianu afirmă acest aspect în prefața la „Poezia lui Eminescu” (1930) arătând și cauza: „studiile de care a avut parte poetul au stat mai mult sub zodia disciplinei istorice”. Astfel că, privindu-l pe Tudor Vianu, sistematizează Virgil Diaconu: 1) „obiectul analizei sale nu este întreaga poezie a lui Eminescu, ci numai poezia de valoare, selectată din poezia antumă și din poezia postumă”; 2) „Vianu își propune să arate cum lirismul eminescian a ajuns la conștiința originalității lui, eliminând tot ce era strain”; 3) „criticul mai urmărește să afle care sunt temele cele mai representative ale acestui lirism, care sunt tendințele ideale care îl străbat și sentimental de viață care îl însuflețește”.

Publicitate

Un punct de vedere al lui George Călinescu din articolul „Opinii asupra lui Mihai Eminescu” (1931) continuă, spune Virgil Diaconu, cele spuse de Tudor Vianu. Reține autorul acest punct de vedere călinescian: „Noi toți avem sentimentul intim că Eminescu este cel mai mare poet al nostru, nimeni însă n-a dat până acum justificarea critică a acestui sentiment”. Continuă George Călinescu: „Sute de pagini se scriu despre Eminescu, dar lipsește până acum singura pagină care ne trebuie: pagina de critică. Cel mai umil poet contemporan își are studiul său, articolul său critic. Eminescu nu-l are”. Afirmația lui Călinescu este considerată de Virgil Diaconu ca fiind hazardată, Pagini de critică atribuită lui Eminescu existau prin Titu Maiorescu, Vasile G. Morțun, Nerva Hodoș, Ilarie Chendi și chiar Tudor Vianu. Mai mult, pe o coloană întreagă Virgil Diaconu demonstrează că „George Călinescu își contrazice proprioa teorie care afirmă că dintr-un studio critic trebuie să rezulte „certitudinea că Eminescu este un poet mare”.

Trecând la Garabet Ibrăileanu, Virgil Diaconu evidențiază și punctual de vedere al acestuia prin care prezintă modul defectuos în care a fost evaluată, până la el, poezia lui Eminescu: „La început, pe Eminescu nu l-a înțeles nimeni, afară de Maiorescu, dar și el necomplect”. Eseul continuă cu idei/exemple extrase din articolul „G. Călinescu. Viața lui Eminescu” scris de Garabet Ibrăileanu și despre care Virgil Diaconu conchide: „…este, de fapt,un scurt istoric al receptării poeziei lui Eminescu, cel mai bun de până la el, în care critica demonstrează că poezia eminesciană este, în general, evaluată prost de către critica literară , mai precis că ea este deformată, minimalizată, negată sau de-a dreptul ignorată. Se vede astfel că evaluarea poeziei eminesciene depinde întotdeauna de competența sau incompetența estetică a evaluatorilor, așa încât criticii competenți estetic vor evalua corect, în timp ce criticii modești, adică cei lipsiți de gust esthetic, de cultură estetică sau de principii poetice estetice de evaluare, vor evalua poezia lui Eminescu întotdeauna deformat, eronat, fals. Exemplele date de G. Ibrăileanu în acest sens sunt convingătoare”.

 

Citeste mai mult

Cultura

Andrei Redinciuc, un tânăr regizor din Botoșani, în juriul Festivalului Internațional de Film de la Varșovia 2025

Publicat

Publicitate

Andrei Redinciuc, un tânăr regizor și actor originar din Botoșani, a fost selectat să facă parte din juriul competiției de scurtmetraj al celei de-a 41-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia, unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din Europa.

Festivalul, recunoscut pentru platforma sa de lansare a tinerilor cineaști și pentru selecțiile curajoase, a anunțat recent componența juriului, unde nume mari ale industriei se alătură lui Redinciuc.

Printre aceștia se numără Alice Kharoubi, personalitate asociată ani la rând cu Festivalul de la Cannes și astăzi director de programare la Marché du Film, dar și Michał Edelman, regizor polonez multipremiat, câștigător al Grand Prix la ediția precedentă a WFF.

Prezența botoșăneanului în acest trio confirmă recunoașterea internațională pe care o câștigă treptat noile generații de cineaști români.

Andrei Redinciuc este absolvent al Universității Naționale de Teatru și Film din București și a reușit să își facă un nume prin scurtmetrajul „All That Remains”, distins anul trecut cu premiul pentru cel mai bun film live action la Festivalul de Film de la Varșovia.

În paralel cu activitatea de regizor, Redinciuc are o bogată experiență pe scena de teatru, unde a jucat în peste 20 de spectacole, și este co-fondator al Rabbit Studio. Totodată, coordonează departamentul video și fotografie al SI FESTIVAL, o platformă creativă dedicată artelor vizuale.

Publicitate

În prezent, botoșăneanul lucrează la debutul său în lungmetraj și dezvoltă o serie destinată celui mai mari televiziuni din România.

Pentru tânărul regizor, experiența de jurat la Varșovia înseamnă nu doar o recunoaștere a valorii sale, ci și oportunitatea de a descoperi și susține noi voci cinematografice la nivel internațional.

Competiția de scurtmetraj a festivalului este una dintre cele mai dinamice secțiuni, adunând producții inovatoare din întreaga lume, iar verdictul juriului are greutate pentru carierele tinerilor cineaști.

Cu această ocazie, Botoșaniul se regăsește, prin Andrei Redinciuc, pe harta marilor festivaluri de film europene, într-o perioadă în care creația românească atrage tot mai mult interes la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

ANM: România intră într-un proces de răcire a vremii, cu minime negative în depresiuni și posibile ninsori pe creste

Publicat

Publicitate

România intră într-un proces de răcire a vremii, cu minime negative, de minus două – minus trei grade în depresiuni, și maxime de până la 25-26 de grade în sudul țării, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu.

‘Vremea va intra într-un proces de răcire astăzi (miercuri, n.r.), în partea de vest, nord și centru, temperaturile maxime nu vor depăși 17-18 grade, mai putem înregistra 30-32 de grade în sud-vest, în Banat și sud-vestul Olteniei. De mâine însă, răcirea se va resimți în toată țara, cu maxime în sud de cel mult 25-26 de grade, iar în jumătatea nordică de cel mult 17-18 grade. Minimele, la final de săptămână, vor fi negative, spre -3, -2 grade Celsius în depresiuni, în timp ce în restul zonelor extracarpatice și în zonele mai joase, cel mult 7-8 grade’, a precizat Mateescu.

În privința precipitațiilor, ea a adăugat că acestea se vor semnala în special în regiunile intracarpatice și în zonele de sud și est, cu cantități de 10-15 litri/mp, în timp ce intensificările de vânt vor fi susținute, de 40-50 km/h și chiar de 60-70 km/h, pe creste.

Mateescu nu exclude și apariția ninsorilor în următoarele zile, în unele zone din țară. ‘Dacă temperaturile – așa cum menționam – vor scădea, cu siguranță în zonele montane, pe creste, la mai mult de 1.500 metri, și vor fi preponderent negative, din precipitațiile sub formă lichidă, nu excludem să avem transformarea lor în formă solidă’, a adăugat șefa ANM.

Potrivit sursei citate, și în Capitală se va resimți o răcire a vremii în următoarele zile, iar la final de săptămână maximele nu vor mai depăși 19 grade Celsius.

‘În București, în următoarele zile, de la o zi la alta, vom resimți temperaturile coborâte, astfel încât la final de săptămână să înregistrăm cel mult 18-19 grade și minime în jurul a 7-8 grade’, a subliniat Elena Mateescu.

Publicitate

În ceea ce privește prognoza pentru luna octombrie, directorul general al ANM a transmis că se vor semnala, cu siguranță, alternanțe de perioade mai reci, urmate de perioade mai calde, dar gradul de acuratețe va fi actualizat prin prognozele pe termen mediu și scurt. ‘Dar, așa cum deja ne-am obișnuit și este o tendință, alternanța de vreme caldă, urmată de perioade mai reci va rămâne de interes până la finalul anului’, a concluzionat Elena Mateescu. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

ANUNȚ DE INTERES PUBLIC: Solicitare emitere autorizație de mediu

Publicat

Publicitate

Cosman Dumitru, titular al PUD/ PUZ – „ELABORARE PLAN URBANISTIC ZONAL + RLU pentru extindere si amenajare imobilelor – COMPLEX HOTELIER (C1, C2, C3) inscrise in CF 59104 si amenajare parcare pe teren instris in CF 59176” propus a fi amplasat în municipiul Dorohoi, strada Brazi nr.1 si strada Nicolae Pipirescu, nr.9, județul Botoșani, anunta publicul interesat ca s-a elaborat prima versiune a planului sus-mentionat si s-a notificat Agentia pentru Protectia Mediului Botosani in vederea demararii procedurii de obtinere a avizului de mediu conform HG 1076/2004.

Prima versiune a Planului poate fi consultata la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, b-dul Mihai Eminescu nr. 44, jud. Botosani, in zilele de luni-vineri, intre orele 8,00-16,00.

Observatiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, in termen de 18 zile calendaristice de la data publicarii prezentului anunt.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending