Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca au anunțat că au descoperit asupra unui bărbat, cu cetățenie R. Moldova, un permis de conducere cu însemnele autorităţilor din Rusia, care era fals.

În data de 29 septembrie a.c., în jurul orei 23.35, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – I.T.P.F. Iași, s-a prezentat pentru a intra în ţară, la volanul unui autoturism înmatriculat în Cehia, un bărbat cu cetăţenie R. Moldova, în vârstă de 37 de ani.

La controlul de frontieră, asupra bărbatului a fost descoperit un permis de conducere cu însemnele autorităţilor din Rusia, care avea imprimate datele de identitate și fotografia acestuia.

Cu ocazia verificărilor specifice, polițiștii de frontieră au stabilit că documentul în cauză nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unuia autentic, fiind fals.

Cu privire la cele constatate, bărbatul a declarat că a obținut permisul contra sumei de 25000 de ruble de la un concetățean care se presupune că ar fi fost instructor auto.

“Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunii de uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale și conducerea unui autoturism fără a deține permis de conducere”, a transmis purtătorul de cuvânt al S.T.P.F. Botoșani, comisar şef de poliţie Răcnea Minodora.

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au anunțat astăzi că au descoperit la controlul de frontieră şi indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor un autoturism fabricat în 2022, care a fost declarat furat din Cehia.

În data de 30 septembrie 2023, în jurul orei 19.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca- I.T.P.F. Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control necesare trecerii frontierei,  un bărbat cu dublă cetățenie română și R. Moldova, în vârstă de 28 de ani, care conducea un autoturism înmatriculat în Cehia.

Existând suspiciuni cu privire la situația juridică a mijlocului de transport, au fost efectuate verificări, în urma cărora s-a stabilit faptul că autoturismul în cauză figurează în bazele de date ca fiind bun căutat pentru confiscare.

Cu privire la cele constatate, tânărul a declarat că autoturismul și documentele acestuia i-au fost înmânate de către proprietarul mașinii, pentru a se deplasa în Republica Moldova. Proprietarul i-a precizat că poate circula cu mașina în afara Uniunii Europene până pe data de 06.10.2023, când trebuie să fie înapoi la Praga.

“Întrucât autoturismul în valoare de 25.000 de euro figura în bazele de date ca bun căutat pentru confiscare, a fost reţinut în vederea continuării cercetărilor.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire”, a transmis purtătorul de cuvânt al S.T.P.F. Botoșani, comisar şef de poliţie Răcnea Minodora.

Municipiile Botoșani și Dorohoi se află în primele 20 de orașe cu cele mai ieftine alimente din România. Municipiul Dorohoi se află pe locul 11 iar municipiul Botoșani pe locul 17 în topul orașelor cu cele mai ieftine alimente.

De cealaltă parte, Bucureștiul, Timișoara și Cluj – Napoca au cele mai mari prețuri la produsele alimentare din România.

Toate acestea au însă și salarii cu cel puțin 10.000 de lei mai mari ca în orașele din județul Botoșani.

Pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică la nivelul principalelor localități din țară, HotNews.ro a realizat o hartă și un top al orașelor în care alimentele sunt cele mai ieftine/scumpe.

Au fost luate în calcul mai multe alimente/produse de bază, respectiv: fasole boabe (uscată), cartofi, varză albă, țelină rădăcină, roșii, pâine, castraveți de câmp, carne de porc, morcovi, ulei, ceapă uscată, fasole păstăi, dovlecei, ardei gras, vinete, păstârnac, usturoi uscat, pepeni galbeni, pepeni verzi, caise, nuci, lapte proaspăt de vacă, ouă, miere de albine, brânză din lapte de oaie.

A fost calculat un index de preț valabil pentru vara acestui an, bazat pe datele INS privind prețurile la nivel de localitate.

Valoarea cea mai mare a indexului corespunde orașului în care se găsesc cele mai scumpe alimente. La polul opus se află orașele în care costul mediu al alimentelor este cel mai scăzut.

Mai jos, topul orașelor cu cele mai scumpe/ieftine alimente: (click pe imagine pentru a o mări)

Pe de altă parte, în aceeași perioadă din 2023, salariul mediu net în România se ridica la 850 euro, o creștere de 25% față de 2019 și chiar de 100% față de 2015, atunci când era în jur de 425 de euro net.

Județul Botoșani se clasa pe locul 32 din 40 din România, cu un salariu mediu net de 3.456 lei, însă cum 95% dintre salariații din județ sunt plătiți cu salariul minim pe economie, toate produsele alimentare luate în analiză nu mai sunt chiar atât de ieftine...

Iată și salariul minim în România, în 2023: Primele trei poziții în topul salariilor sunt ocupate de București (5.812 lei) și Cluj (5.378 lei), urmate de Timiș (4.850 lei) și Sibiu (4.562 lei), care au salarii medii cu peste 1000 de lei mai mari ca cele de la Botoșani.

La polul opus, cu cele mai mici venituri nete din România, sunt județele Vâlcea (3.330 lei), Caraș-Severin (3.298 lei), Vrancea (3.226 lei) și, așa cum am spus, Teleorman (3.095 lei), cu doar puțin sub cele din județul nostru.

Topul județelor, în funcție de salarii:

1. Bucuresti 5.812

2. Cluj 5.378

3. Timis 4.850

4. Sibiu 4.562

5. Ilfov 4.512

6. Iasi 4.263

7. Mures 4.054

8. Prahova 4.020

9. Gorj 4.008

10. Brasov 3.997

11. Arges 3.960

12. Alba 3.892

13. Olt 3.854

14. Dolj 3.814

15. Bacau 3.784

16. Constanta 3.783

17. Galati 3.783

18. Giurgiu 3.738

19. Arad 3.721

20. Salaj 3.654

21. Ialomita 3.566

22. Covasna 3.551

23. Mehedinti 3.538

24. Dambovita 3.531

25. Buzau 3.520

26. Satu Mare 3.510

27. Calarasi 3.496

28. Bistrita-Nasaud 3.464

29. Harghita 3.464

30. Maramures 3.464

31. Vaslui 3.460

32. Botosani 3.456

33. Braila 3.442

34. Bihor 3.431

35. Neamt 3.430

36. Hunedoara 3.378

37. Tulcea 3.337

38. Suceava 3.334

39. Valcea 3.330

40. Caras-Severin 3.298

41. Vrancea 3.226

42. Teleorman 3.095

Salariul minim brut se majorează la 3.300 de lei de astăzi, 1 octombrie. Creșterea netă ar urma să fie de 181 de lei, potrivit ultimelor informații furnizate de Ministerul Muncii și nu de 83 de lei, așa cum anunțase anterior Ministerul Finanțelor, a precizat la finele săptămânii trecute, joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. 

„Salariul minim a crescut cu 10%, salariul minim brut aflat garantat în plată. Calculele Ministerului Muncii arată că net, asta înseamnă o plată de, salariul minim net 2.079 lei, o creştere cu 181 de lei faţă de prezent. Sunt datele actuale care vin de la Ministerul Muncii, inițiatorul acestui proiect de act normativ”, a declarat Mihai Constantin, la începutul ședinței de Guvern.

Acesta nu a putut da un răspuns cu privire la ce se întâmplă cu deducerea de 200 de lei, măsură care ar urma să nu se mai aplice de la finalul acestui an.

Majorarea salariului minim brut pe țară la 3.300 de lei

Reamintim faptul că joi, 28 septembrie, pe ordinea de zi a Guvernului s-a aflat o hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Potrivit documentului, începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizații, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră.

Potrivit notei de fundamentare, majorarea propusă reprezintă o creștere de 10 % față de luna septembrie 2023.

În luna septembrie din anul 2023 tariful orar este de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru 165,333 ore pe lună, iar din luna octombrie 2023 tariful orar va fi de 19,960
lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 1,5 mil. de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 28 % din numărul total de salariați activi . De majorarea salariului de bază minim de 3.300 de lei vor beneficia un număr de 1.867.588 salariați.

Ce se întâmplă cu salariile din agricultură și construcții

Ordonanța pentru majorarea salariilor din agricultură și contrucții ar putea intra pe ordinea de zi într-o ședință extraordinară, săptămâna următoare, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Amânarea a fost anunțată și de către premierul Marcel Ciolacu, pentru că noile calcule arată că, de fapt, leafa netă ar fi scăzut prin introducerea constribuțiilor la sănătate.

„Calculele prezentate în această dimineață de ministerul Finanțelor arată că în urma introducerii asigurărilor de sănătate, pentru toți angajații, indiferent de activitate, salariul minim net al angajaților din construcții, agricultură și industrie alimentară ar fi putut scădea.

Cu toții și mai ales eu am promis că nus e va întâmpla acest lucru și nu sunt de acord cu acest lucru. Niciun salariu minim net nu trebuie să scadă. Prin urmare am decis să scoatem de pe ordinea de zi această ordonanță, care vizează aceste categorii”, a afirmat Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.

Premierul României a subliniat că va fi făcută o analiză a situației, pentru a fi găsită o soluție.

„Ministerele de resort vor reanaliza textul. Până atunci toate salariile din construcții, agricultură și industria alimentară vor rămâne la fel. Cu alte cuvinte, vor rămâne neafectate, având scutirea la CASS”, a mai declarat premierul.