La bordul unui avion al companiei Wizzair, pe ruta Londra Chișinău, a fost semnalată prezența unei bombe. Comandatul aeronavei a cerut aterizarea de urgență pe aeroportul din Iași.

Autoritățile din Iași au lansat deja planul roșu de intervenție. Aeronava a aterizat pe aeroportul din Iași. Cursa inițială era Luton-Chișinău, dar din cauza alertei s-a luat decizia ca avionul să fie deviat. În zonă au fost trimise mai multe echipaje de la ISU.

Din verificările efectuate s-a stabilit faptul că amenințarea a vizat Aeroportul din Chișinău.

Aeronava a aterizat în siguranță pe Aeroportul Internațional Iași.

Panul roșu declanșat pentru amenințarea cu bombă la bordul aeronavei WIZZ Air Londra Chișinău a fost dezactivat. Toate ambulanțele revin la activitatea normală. 220 de pasageri se aflau în avion, care au fost debarcați si conduși la Terminalul II.

O nouă alertă cu bombă pe aeroportul din Chișinău

Panică pe Aeroportul Internațional Chișinău unde s-a înregistrat o nouă alertă cu bombă.

Toate persoanele au fost evacuate din clădire, iar avioanele care trebuiau să aterizeze au fost redirecționate.

O alertă cu bombă care s-a dovedit falsă s-a înregistrat pe Aeroportul Chișinău şi cu o zi în urmă.

Sursa: realitatea.net

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DILIMANDJARO, CA  UN FEL DE MACONDO

Puţini ştiu că la Dorohoi, acolo, pe toată Dumbrava Roşie unde se întinde hazul, un fel de obcină unde strigoii adună tot sacâzul, unde cerul trage un curcubeu de arcuş şi toate capriciile se enescienizează, acolo, pe Dilimandjaro, trăieşte un scriitor care ar avea multe de povestit reporterilor de teren. În colţul acela de Dorohoi, un fel de Macondo cel idilic al lui  Gabriel Garcia Marquez, discută cu Universul acest scriitor care vede ce alţii nu pot vedea („ochilor le ţâşnesc feştile”): cum visele cad din picioare, cum sufletul se face franjuri, iarba e înlocuită cu efluvii de uimiri, poetul văzând chiar „un curcubeu în pielea goală”, iar „cerul stă-n genunchi sub sânii lunii”. Se numeşte Marin Beşcucă şi el este omul pentru care Universul nu moţăie, îl sensibilizează şi-i scoate gândurile din adormire. O energie internă se concretizează în scris. Pagini întregi ies  redând cam tot ce produce malaxorul minţii acestui „mic monstru” (el a zis-o, nu eu!), proclamându-se „Monstrul de pe Dilimandjaro”: „primeşte-mă, Cinstite Cititorule, / şi mă priveşte de la înălţimea firii tale, / ca semen… / ca aproape din Aproapele… / şi vină-mi-te sub şoaptă, / la umbră, / să punem de-o upanişadă… /  ăsta sunt eu, / Marin, / Monstrul de pe Dilimandjaro!!… / Marin…”.  Activitatea scriitoricească a lui Marin Beşcucă este  prodigioasă. Fiecare secundă şi-o dedică acestei îndeletniciri pusă sub  semnul unei devize cu care se deschide şi volumul  pus în discuţie : „Nimic şi Niciodată fără Dumnezeu!!”.  Ca la  foarte mulţi scriitori, există o dualitate interioară şi la Marin Beşcucă, una descrisă  de Nicolae Balotă cu mulţi ani în urmă: “Eu socot că această dualitate interioară, chemarea de ordin spiritual, către cele religioase, şi chemarea creaţiei, poate da naştere la unele conflicte lăuntrice. Nu se întâmplă lucrul acesta atunci când reuşeşti cu adevărat să subsumezi valorile literare, artistice, ştiinţifice, filosofice, unui anumit plan, care este în acelaşi timp un temei ferm şi o finalitate, un scop de dincolo de cultură. Desigur, rodul cultural se manifestă în opere artistice, în poezie, în muzică, în arte, în filosofie. Consider însă că rădăcina lor, ca şi semnificaţia finală a acestor roade depăşesc culturalul. Unde este temelia? Unde este finalitatea? Ele se află undeva, într-o transcendenţă, într-un plan al Divinului, ce depăşeste imanentul, planul acesta lumesc, imediat.”

Citatul, cel puţin pentru acest volum, „Monstrul de pe Dilimandjaro” (Editura „PapiruS Media”, Roman, 2019; prefaţa: Marta- Polixenia Matei), descrie perfect  la ce se raportează stilul lui Marin Beşcucă.

Nu ştiu unde îşi scrie versurile-eseu  poetul, poate într-o cameră neapărat luminoasă, într-o grădină supusă tuturor anotimpurilor, noaptea în liniştea impusă de întuneric sau peste tot în acest Univers al său, numit Dilimandjaro Cert este că el scrie versuri, dacă e să folosesc o vorbă a poetului englez John Keats, „aşa cum copacul face frunze”.  Marin Beşcucă se ascunde în tăcerea metaforei, ca brusc să dea în clocot. În debutul poeziei sale şi-a ales ca aliat lumina, inspirându-se din diada lumesc – nelumesc, având momente când ce-a de-a treia funcţie  a  inimii, abstola, descrisă atât de frumos de Holderlin  sau  Adrian Alui Gheorghe, nu ține cont de  această colaborare cu lumina, ajungând ca versurile să-l scrie pe poet: „m-a apucat nostalgia toamnei! / mă uit în mine, resfirând primăveri, / mă uit în mine, vara, punând altoi… / versul mi-a învăţat meteahna / şi mă primeşte săi umblu lanţul trofic, / să-i spintec apeductele clorofilei, / pereţii sufletului meu sunt tot mai goi, / şă mi-am înzăvorât speranţele în sonata / timpului pierdut…/ despuiate, / desculţe, / mirosind a mahmur… / şi pieptul îmi răsună a gong! / pereţii, tot mai goi, cer un răgaz, / la timp!” („Sonata pereţilor goi”).

Dacă  vrei să citeşti acest volum cu atenţie, aşa cum am făcut-o eu, constaţi că autorul se supune  unor ipostaze. Prima mă duce spre un vers al lui Bob Dylan: „eu nu urăsc nimic altceva decât ura”.  O altă ipostază este una vizuală: Marin Beşcucă umblând zilnic pe cărările Macondo-ului său, pavându-le cu versuri. O a treia ipostază este aceea a unui Marin Beşcucă a cărei spontaneitate morală nu dă semne de oboseală, de ducere spre derizoriu, sau, cum ar zice Andrei Pleşu „nu-i un ornament teoretic facultativ”. Marin Beşcucă este un  postmodernist convins pe care îl trădează adesea, necufundându-se în subrealism, iar volumul acesta nu este unul  de manifestare a sentimentului de iubire. Este mai mult, unul de adoraţie pentru o treime personală: Dumnezeu –  femeia – poezia.

Directoarea ANM, Elena Mateescu, a anunțat sâmbătă, la Antena 3, că urmează temperaturi “foarte coborâte”, după fenomenele extreme din ultima perioadă, și că vremea va fi deosebit de schimbătoare în următoarele zile.

„Am avut o diferenţă foarte mare de temperatură. Am avut chiar 34 de grade la Bechet, 31 de grade în Capitală. Prima jumătate a lunii aprilie a fost cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteorologice, pentru că abaterea termică pozitivă a fost de 5 grade Celsius pentru perioada respectivă, depăşind luna aprilie 2017, atunci când abaterea a fost de 4,7 grade Celsius. Şi la acest moment ne încadrăm, chiar cu această răcire, cu 4,7 grade abatere termică pozitivă, pentru că încă vorbim de o perioadă nu foarte lungă, mai lungă a fost perioada cu temperaturi extreme foarte ridicate în care, la foarte multe staţii, în foarte multe zile, am depăşit recordurile temperaturilor maxime zilnice sau minime zilnice.

Observăm pe animaţia care ne indică temperaturile în următoarea perioadă, vom vorbi în continuare de temperaturi foarte coborâte, în special în jumătatea nordică a ţării acolo unde maximele nu vor mai depăşi 12-14 grade Celsius, cât ar trebui în mod obişnuit să înregistrăm din punctul de vedere al minimelor. Iar minimele vor fi unele foarte coborâte, mai ales în depresiuni, spre -5 sau -6 grade Celsius. Chiar şi în Capitală, o minimă de 4 grade Celsius. Chiar şi zilele de început de săptămână, luni şi marţi, acelaşi ecart al valorilor de temperaturi, după care observăm nuanţe de verde şi chiar de galben, semn că vremea va intra într-un uşor proces de încălzire, astfel încât ne vom apropia, din nou, de ceea ce înseamnă maxima unei zile de vară de 24-25 de grade Celsius. Până atunci însă, şi forma precipitaţiilor, mai ales la munte, la altitudini mai mari de 1.500 de metri, predominant sub formă de lapoviţă şi ninsoare, asociate şi cu un vânt de 70-80 de km/h indică o vreme deosebit de rece. Şi la acest moment, avem staţiuni unde înregistrăm strat de zăpadă consistent. De pildă, la Vârfu Omu, aproape 80 de centimetri, la Bâlea Lac peste 50 de centimetri, la Căliman, de asemenea, 35 de centimetri”, a declarat Elena Mateescu, directorul executiv al ANM.

Meteorolog ANM: “Aşteptăm ploi însemnate cantitativ”
„În continuare așteptăm ploi însemnate cantitativ, în extindere ca arie începând de duminică după-amiază, dinspre sud-vest, un sistem frontal determină ploi în mare parte din țară, iar aici, în jumătatea de sud a țării, ne așteptăm și la cantități mai însemnate 15-20 l/metru pătrat.

Aceste ploi vor continua luni, de această dată pe partea de nord și nu se încheie aici acest episod mai ploios și în zilele următoare, marți, miercuri ne așteptăm ca țara noastră să fie traversată de sisteme noroase și de ploi, de această dată mai însemnat pe partea de sud-vest.

Piețele și supermarketurile sunt pline de trufandale care sunt contaminate cu reziduri de pesticide și chiar cu metale grele, arata cele mai recente descoperiri ale autoritatilor. În urma controalelor efectuate în ultima perioada, oficialii arată că nivelul de pesticide s-a dublat față de anul trecut. Pătrunjelul cu E.coli sau roșiile cu etefon pot crea reale probleme digestive, scrie realitate.net.

Salată verde are reziduuri de pesticide, dar cele mai mari probleme sunt întâlnite la plantele aromatice care sunt forțate să crească rapid. În mai multe laboratoare au fost depistate concentrații mari de plumb și e-coli la pătrunjel. La fel se întâmplă în cazul roșiilor vândute în perioada această chiar și cu 45 de lei kilogramul. Coapte forțat, cu etefon, o substanță care poate provoca amețeli, slăbiciune, probleme de piele și boli legate de inimă și ficat.

Oamenii spun că nu de puține ori au cumpărat legume care le-au provocat stări de rău.

Specialiștii au analizat peste 1.300 de probe de legume din România. Rezultatele sunt devastatoare. Nivelul de pesticide s-a dublat față de anul anterior.