Vremea va intra într-un proces semnificativ de răcire în zilele următoare, în întreaga ţară, iar probabilitatea pentru precipitaţii, sub formă de ploaie, dar şi mixte în zona montană înaltă, se va menţine ridicată până pe 28 aprilie 2024, arată prognoza de specialitate, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), relatează AGERPRES.
În Banat, intervalul va debuta cu o vreme extrem de caldă pentru luna aprilie, cu temperaturi maxime cuprinse în general între 28 şi 31 de grade. Răcirea va fi accentuată în 17 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 12 grade, iar până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 13 – 15 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel încât spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime în jurul a 20 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în cazul temperaturilor minime, care vor prezenta o medie de peste 11 – 13 grade, în primele două nopţi, de numai 2 – 3 grade, în 19 şi 20 aprilie, ca ulterior să crească până spre 7 – 9 grade, la finalul intervalului. Vor fi ploi în 17 şi 18 aprilie, local însemnate cantitativ, iar perioade în care va ploua sunt probabile şi după data de 21 aprilie.
În Crişana, vremea va intra într-un proces de răcire, chiar accentuată în 17 şi 18 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 10 – 12 grade, iar până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 14 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel că spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime în jurul a 20 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în cazul temperaturilor minime, care vor prezenta o medie de 11 – 12 grade, în primele două nopţi, de numai un grad – maximum două grade, în 19 şi 20 aprilie, pentru ca ulterior să crească până spre 6 – 8 grade. Ploi se vor semnala în zilele de 17 şi 18 aprilie, local însemnate cantitativ, iar perioade în care va ploua sunt destul de probabile şi după data de 21 aprilie.
În Transilvania, răcirea vremii va fi accentuată după data de 17 aprilie. Astfel, până la finalul primei săptămâni, sunt prognozate temperaturi maxime în medie de 10 – 13 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată şi se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 18 – 19 grade. Media temperaturilor minime va fi de 8 – 10 grade, în primele nopţi, va scădea până la zero grade, în 20 aprilie, apoi va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 5 – 6 grade, la finalul intervalului. Ploi vor fi în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, local însemnate cantitativ, iar ulterior probabilitatea de precipitaţii se va menţine ridicată.
În Maramureş, vremea va intra într-un proces de răcire, chiar accentuată în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 10 – 12 grade. Până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 13 – 14 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel încât spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 17 – 18 grade. Media temperaturile minime va fi de 8 – 11 grade, în primele nopţi, va scădea până la zero grade în 20 aprilie, apoi va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 6 – 7 grade, la finalul intervalului. Vor fi ploi în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, local însemnate cantitativ, iar ulterior probabilitatea pentru intervale cu ploaie se va menţine ridicată.
În Moldova, vremea va fi extrem de caldă marţi (16 aprilie), cu temperaturi maxime cuprinse în general între 28 şi 31 de grade. În 17 aprilie, răcirea vremii va fi accentuată în partea nordică a regiunii, apoi se va resimţi în toată zona, astfel încât media temperaturilor maxime va scădea la 12 – 13 grade, iar până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 13 – 15 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, iar spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime în jurul a 20 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în cazul temperaturilor minime, care vor prezenta o medie de 12 – 13 grade, în primele nopţi, va scădea până la 2 – 3 grade, în data de 20 aprilie. Ulterior, se va înregistra o creştere uşoară şi treptată a valorilor termice, până la 6 – 8 grade la finalul intervalului. Va ploua în zilele de 17 şi 18 aprilie, însemnat cantitativ, iar perioade în care precipitaţiile vor fi prezente, după data de 21 aprilie.
Publicitate
În Dobrogea, regimul termic va fi mult mai ridicat decât în mod obişnuit până pe data de 17 aprilie, cu temperaturi maxime cuprinse, în general, între 27 şi 31 de grade şi minime de 13-15
grade. Răcirea se va resimţi şi în această regiune începând cu ziua de joi (18 aprilie), când valorile termice se vor apropia de normalul climatologic, astfel încât maximele se vor situa între 16 şi 18 grade, iar minimele vor fi de 6 – 8 grade. O încălzire uşoară şi treptată este posibilă spre finalul lunii, când sunt estimate temperaturi maxime în jurul a 20 de grade şi minime de 10 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi ridicată în perioada 18 – 22 aprilie, când vor fi posibile şi cantităţi de apă însemnate.
În Muntenia, marţi, vremea va fi extrem de caldă pentru această perioadă, călduroasă în timpul după-amiezelor, cu temperaturi maxime de 30 – 32 de grade. Ulterior, vremea va intra într-un proces de răcire, chiar accentuată după 18 aprilie şi în a doua jumătate a primei săptămâni sunt prognozate valori termice diurne în general de 15 – 16 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel încât spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 20 – 22 de grade. Media temperaturilor minime va fi de peste 12 – 14 grade, în primele nopţi, va scădea până la 4 grade, în perioada 19 – 23 aprilie, apoi va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 7 – 8 grade. Vor fi ploi începând cu a doua parte a nopţii de marţi spre miercuri (16/17 aprilie) şi până joi dimineaţa (18 aprilie), local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii se va menţine ridicată şi în zilele următoare (până în 22 aprilie), apoi acestea se vor semnala pe arii mai restrânse.
În Oltenia, pe parcursul zilei de marţi, 16 aprilie, vremea va fi extrem de caldă pentru această perioadă, călduroasă în timpul după-amiezelor, cu temperaturi maxime de peste 32 de grade. Răcirea va fi accentuată începând cu 17 aprilie, astfel încât în a doua jumătate a primei săptămâni sunt prognozate valori termice diurne în general de 15 – 16 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, iar spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 20 – 22 de grade. Totodată, media temperaturile minime va fi de peste 12 – 14 grade în primele nopţi, va scădea până la 4 – 5 grade, în perioada 19 – 23 aprilie, după care va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 7 – 8 grade, la finalul intervalului. Ploi se vor semnala începând din noaptea de marţi spre miercuri (16/17 aprilie) şi până joi dimineaţa (18 aprilie), local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii se va menţine ridicată şi în zilele de 21 şi 22 aprilie, iar în restul intervalului va fi mai redusă.
La munte, în primele două zile din interval, valorile termice vor fi cu mult peste normalul climatologic, cu o medie a temperaturilor maxime pentru întreaga zonă montană de 18 – 20 de grade şi minime, în general, de 6 – 8 grade. Scăderea de temperatură va fi accentuată în zilele următoare, astfel încât vremea va deveni rece în perioada 18 – 22 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 2 – 4 grade, iar a celor minime între -4 şi -2 grade. Spre finalul lunii, tendinţa va fi de încălzire uşoară şi treptată spre valori maxime ce vor atinge o medie de 10 grade şi minime de 2 – 3 grade. Vor fi precipitaţii (ploi, dar şi precipitaţii mixte îndeosebi în zona înaltă) în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii se va menţine ridicată şi în restul intervalului. AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Cu toate că astrofizica nu face parte din programa școlară, de mai mulți ani, elevi și liceeni botoșăneni excelează în acest domeniu, obținând rezultate prestigioase la olimpiade internaționale, scrie ADEVĂRUL.
Județul Botoșani este cunoscut ca un adevărat loc al geniilor, mai ales că în această zonă de la capătul României s-au născut peste 200 de personalități de marcă din toate domeniile, printre acestea și mari oameni de știință – este de ajuns să-i amintim pe Dimitrie Pompeiu, Octav Onicescu, Dimitrie Negreanu, Mihai Ciucă şi Elie Radu. Această efervescență a genialității științifice s-a consumat într-o perioadă de aproximativ un secol, adică din jurul anului 1850 și până în 1945. După 1990, tradiția acestor minți luminate care au deschis noi orizonturi în știință și în învățământul românesc și mondial este continuată de o pleiadă de elevi cu rezultate remarcabile la concursuri naționale și mai ales internaționale dedicate științelor exacte.
Copiii reușesc să impresioneze la olimpiadele și concursurile internaționale de științe și, mai nou, la astrofizică, un domeniu care nici măcar nu se regăsește ca materie în programa școlară. Elevii și profesorii muncesc cu o pasiune incredibilă, nu atât pentru a obține rezultate, ci mai ales de dragul de a afla și a împinge limitele științei. „Nu este vorba despre medalii sau concursuri, ci despre plăcerea de a descoperi, de a învăța mereu lucruri noi, de a-ți explica fenomene. Cred că este ceea ce ne ghidează“, spune pentru „Weekend Adevărul“ Matei Butnaru, unul dintre olimpicii internaționali la astrofizică din Botoșani.
Performanță în știința viitorului
Așa cum spun și specialiștii, astrofizica este acea ramură a astronomiei care cercetează prin anumite metode fizice structura și mișcarea aștrilor, dar mai ales este o știință îndrăgită de publicul larg datorită temelor care par desprinse din romanele SF, dar cât se poate de reale, precum originea și soarta universului, posibilitatea călătoriilor în timp, studiul compoziției găurilor negre, dacă se pot forma găuri de vierme în spațiu și multe altele. În plus, astrofizica este considerată o știință extrem de complexă tocmai fiindcă îmbină mai multe științe convenționale, precum fizica, matematica, astronomia și chimia. Pe scurt, cel care vrea să facă performanță în acest domeniu trebuie să fie polivalent în domeniul științelor, și la un nivel destul de ridicat. „Este un amestec de matematică, fizică și chimie. Adică trebuie să stăpânești toate aceste materii fiindcă ai nevoie de ele în multe aplicații, calcule. De ce se spune astronomie și astrofizică? Fiindcă astronomia este în general mișcarea corpurilor cerești și prezența lor. Iar astrofizica reprezintă legile fizicii care se folosesc în studiul obiectelor și corpurilor astronomice, ca să zicem așa. Ai nevoie de un bagaj important de cunoștințe pentru asta“, spune Alin Lungu, profesor doctor în fizică la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ din Botoșani.
Teodora Gavrileț( cea cu ochelari) la Olimpiada Națională de Chimie FOTO ISJ Botoșani
În această știință a viitorului excelează, de aproximativ patru-cinci ani, tot mai mulți elevi din județul Botoșani, cu un „epicentru“ la Colegiul Național „Mihai Eminescu“, una dintre cele mai importante școli de elită din Moldova. Zeci de elevi se dedică studiului intensiv al fizicii, chimiei, matematicii și astronomiei, ajungând în cele din urmă la această formulă de top în lumea științelor, astrofizica. Mulți dintre aceștia încep studiul științelor de la vârste fragede, iar la astrofizică ajung de obicei în școala generală când devin „ucenici“.
Toți elevii implicați în performanță la astrofizică sunt deja olimpici la alte discipline științifice. Valoarea deosebită, care crește de la un an la altul, în pepiniera de astrofizicieni de la Botoșani a putut fi observată cu ocazia Taberei Naționale de Fizică, Astronomie și Astrofizică „Marin Dacian Bica“, organizată la începutul acestui an, în municipiul Suceava, printr-o colaborare cu Ministerul Educației și Societatea Științifică „Cygnus“. La acest eveniment au fost prezenți trei elevi botoșăneni cu rezultate incredibile la nivel național și internațional, adevărate vârfuri de lance ale României, la nivel de juniori, în domeniul astrofizicii. „Rezultate importante apar în ultimii ani cam de fiecare dată cu participanți la olimpiada națională și culminând cu olimpiadele internaționale“, precizează profesorul Alin Lungu, unul dintre cei care se ocupă de performanța în astrofizică, la Botoșani.
Pe drumul științelor, încă de la grădiniță
Unul dintre acești elevi este Matei Butnaru, devenit olimpic internațional la astrofizică la numai 15 ani. Matei este elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ și a reușit să obțină, anul trecut, medalia de bronz și locul trei mondial la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică desfășurată la Kathmandu, în Nepal. Matei spune că este pasionat de științe de la grădiniță – mai precis, s-a îndrăgostit de matematică de la vârsta de 5 ani și mai apoi a continuat și cu celelalte științe care l-au ajutat să facă performanță la astrofizică. „De științe eram pasionat de mic. Îmi plăcea să cunosc diferite informații despre lumea înconjurătoare, să-mi explic anumite fenomene. De matematică eram pasionat de la 5 ani. Mai apoi am continuat cu științele descoperind fizica și chimia, întâi la școală, ca materii de studiu, apoi individual, găsind informații sau realizând proiectele care mă interesau. Astrofizica le îmbină și cred că acesta este, momentan, drumul meu“, spune liceanul pentru „Weekend Adevărul“. Matei este olimpic și la matematică, dar și la fizică, obținând numeroase medalii la nivel național, în timpul gimnaziului. De asemenea, în urmă cu doi ani, la Olimpiada Națională de Creativitate Științifică, la categoria Științe Aplicate, elevul a obținut medalia de bronz cu lucrarea „Seismograful“. Matei avea atunci doar 13 ani.
Publicitate
Matei Butnaru la Olimpiada Națională de Creativitate Științifică FOTO Școala numărul 7 Botoșani
Tot din Botoșani este și Teodora Gavrileț, o elevă de clasa a XII-a, care deține medalia de argint și mențiune din partea Ministerului Educației Naționale la categoria Seniori 2, astrofizică. Teodora s-a apucat de acest domeniu fiindcă a fost mereu pasionată de științe, dar nu a știut pe ce ramură să se axeze. De asemenea, este olimpică națională la chimie, având o mențiune specială. „Eu am fost pasionată de științele exacte dintotdeauna. Dar mereu am avut o problemă în a mă decide ce ramură ar trebui să aleg, pe ce să mă axez. Astrofizica a venit ca un răspuns, pentru că îmbină multe dintre ele și este alegerea perfectă pentru mine“, spune liceana care se pregătește pentru examenul de Bacalaureat. Tot din „creuzetul științific“ de la Botoșani în domeniul astrofizicii face parte și Gabriel Popescu, un alt elev de clasa a IX-a, distins de Ministerul Educației Naționale cu mențiunea de onoare, la categoria seniori 1.
Curiozitatea face minuni
Rezultatele excepționale obținute la astrofizică, într-un colț nordic al României, sunt rodul pasiunii și muncii elevilor împreună cu profesorii lor, cu toate că această disciplină nu este inclusă în programa școlară. Este, însă, un domeniu care satisface setea de cunoaștere a unor elevi curioși și foarte dotați intelectual. „Astrofizica nu se află în trunchiul comun al programei școlare, dar este foarte importantă pentru că elevii își dezvoltă modul de gândire și le oferă un bagaj important de cunoștințe. Sperăm să devină și disciplină de studiu la școală. Elevii și profesorii fac din pasiune astrofizică aici, la Botoșani. Timpul nostru, ca profesori, este foarte limitat sî lucrăm cu ei– fiindcă predăm la diferite discipline, eu la fizică, am colegi la matematică –, iar rezultatele și toată această efervescență în jurul astrofizicii la Botoșani li se datorează doar elevilor. Sunt pasionați de știință și sunt dornici de a merge la olimpiadă, mai ales pentru a descoperi noi provocări. Pentru ei este un domeniu foarte atractiv“, mărturisește profesorul Alin Lungu, care alături de alți profesori, printre care și Aurelian Pintilei, coordonează olimpicii din Botoșani.
Despre pasiunea pentru știință a copiilor botoșăneni vorbește și Cristina Bălăucă, profesoară de fizică, inspector școlar general adjunct la ISJ Botoșani, dar și mama unuia dintre olimpicii noștri în domeniul științelor din ultimul deceniu, Ștefan Bălăucă. „Știință este tot ce ne înconjoară, iar noi le trasmitem copiilor că este bine că știm cât mai multe lucruri despre tot ce este viața. De multe ori, ei caută răspunsuri și le descoperă alături de profesori. Este un efort comun, dar totul pleacă de la pasiunea pentru acest domeniu, de la curiozitatea copilului. Nu-i obligă nimeni, nu-i împinge nimeni de la spate. Efectiv sunt pasionați de ceea ce fac. Fiul meu era dornic să cunoască de mic. Punea mereu întrebări, căuta explicații. Și noi încercam să îi satisfacem această sete de cunoaștere. Și în cazul tuturor copiilor care fac performanță este aceeași poveste: sunt curioși, sunt dornici să cunoască, iar aici sunt profesori dedicați care le satisfac această nevoie și îi ajută să facă performanță“, spune Cristina Bălăucă pentru „Weekend Adevărul“.
Tradiția performanței
Pepiniera de astrofizicieni de la Botoșani este doar o continuare a fenomenului științific din liceele de elită ale Botoșaniului, județul nord-moldav fiind de cel puțin zece ani un adevărat cuib de elevi cu performanțe deosebite în lumea științelor. Unul dintre aceștia este Ștefan Bălăucă, acum în vârstă de 25 de ani, absolvent a două facultăți și studii postuniversitare. Fost elev al Colegiului Național „Mihai Eminescu“, tânărul a mers la olimpiade și concursuri școlare încă din clasa a IV-a, iar în anii de liceu a obținut nu mai puțin de șase medalii la olimpiadele internaționale de științe, plus altele la olimpiade la matematică, lingvistică și fizică. Printre acestea se numără și o medalie de aur la Olimpiada Internațională de Științele Pământului din Franța, o medalie de aur la Olimpiada Internațională de Fizică, precum și una de bronz la Olimpiada Internațională de Lingvistică din Irlanda.
Tot din Botoșani și tot la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ a învățat și Daniel Malanca, un alt olimpic cu rezultate deosebite în domeniul științelor. Cel mai important rezultat l-a obținut în 2023, medalia de aur la Olimpiada Internațională de Științele Pământului. Totodată, în anul 2022, Casian Niculăeasa, un alt elev al aceluiași colegiu botoșănean, obținea medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori din Columbia.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat, luni, Campania de primire a Cererilor de plată în anul 2025, a anunțat instituția, printr-un comunicat.
Fermierii vor putea depune Cererea de plată în perioada 3 martie – 30 mai și fără obligația de a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației geospațiale AGI Online, conform Instrucțiunilor de utilizare disponibile în interfața aplicației, pe site-ul APIA www.apia.org.ro.
În situația în care se accesează și scheme din sectorul zootehnic, fermierii se vor prezenta la Centrele APIA conform programării pe care au stabilit-o în prealabil cu funcționarii APIA, în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea AGI Online. Astfel, funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea programării pentru depunerea Cererilor de plată.
La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile din Cererea de plată pentru Campania 2025.
Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafețe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localități/județe.
‘Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia utilizează terenul situația înscrierii în Registrul agricol a datelor despre terenul agricol și să permită acesteia să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea terenului conform înscrierii în Registrul Agricol. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii de plată și să fie valabile la data depunerii acesteia. Adeverințele emise pentru schemele de sprijin cuplat din sectorul zootehnic de către asociația/agenția acreditată pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie județean pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului conform procedurii deja utilizate și în anii anteriori de campanie’, se precizează în comunicat.
Publicitate
De asemenea, fermierii care dețin animale în exploatație au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Baza Națională de Date (la medicul veterinar concesionar/asociație/propriile evidențe, dacă este utilizator SNIIA).
Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să anunțe (prin mesaj, telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că dorește să se semneze electronic Cererea de plată. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația AGI Online la data depunerii Cererii. Angajamentele și declarațiile, părți ale cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată. AGERPRES
După sfârșitul mucenicesc al Sfântului și Marelui Mucenic Teodor Tiron, în februarie, anul 304, Eutropie și Cleonic, doi prieteni ai mucenicului și Vasilisc, nepotul său, au rămas în continuare în temnița din Amasia (Pont). Între timp, în locul guvernatorului Puplie a venit Asclipiodot.
Acesta era originar din Frigia (Asia Mică) și un mare persecutor al creștinilor. Aflând de răbdarea și pătimirea Sfântului Teodor Tiron, a poruncit ca cei trei întemnițați să fie aduși la judecată înaintea lui.
Asclipiodot a încercat în zadar să îi convingă pe cei trei mucenici să jertfească zeilor. Astfel, pătimirea mucenicilor Eutropie și Cleonic s-a sfârșit prin răstignirea lor pe cruce. Sfântul Mucenic Vasilisc, nepotul Sfântului Teodor Tiron, a mai stat în temniță până la 22 mai 304, când Agripa, noul guvernator, a poruncit să fie omorât.