Connect with us

Eveniment

Vremea se schimba brusc: FRIG, ninsori și viscol. Prognoza meteo pentru săptămâna 23 – 29 ianuarie

Publicat

Publicitate

Iarna pare decisă să pună stăpânire pe mare parte din țară, în ultima săptămână din ianuarie. Temperaturile scad de la o zi la alta, iar în weekend vom avea în sfârșit parte de ninsori, posibil abundente. Este posibil să avem parte și de un pisod de viscol sever (care va trebui confirmat de modelările din zilele următoare).

Vă prezentăm prognoza meteo pentru săptămâna 23 – 29 ianuarie 2023

Context sinoptic:

Săptămâna care urmează aduce schimbări radicale în ceea ce privește dinamica meteorologică la nivelul țării noastre. Iar aceste schimbări nu apar din senin. La nivelul stratosferei suntem în plină încălzire stratosferică care se va intensifica începând de mâine iar pe 31 ianuarie ar putea atinge maximul, cu valori de temperatură și de peste 8 – 10 grade, ceea ce înseamnă abateri și de +50 de grade față de ce ar fi normal.

Efectele acestei încălziri stratosferice vor începe să se propage destul de repede și la nivelul troposferei și atmosferei terestre, astfel că modelările meteo deja au început să creioneze scenarii prin care aerul rece, arctic, care urmează să fie eliberat, pare a alege ca destinatară zona Europei, inclusiv țara noastră.

Ce înseamnă asta? Începem săptămâna cu un vast brâu anticiclonic format între un Azoric mult prea împins spre vestul continentului European și Anticiclonul Est European, un brâu care va persista până dincolo de a doua parte a săptămânii.

Odată cu ziua de joi, un ”arctic blast” (o coborâre polară deosebit de intensă din altitudine, sparge acest brâu anticiclonic, ajunge în Marea Mediterană și declanșează o ciclogeneză destul de puternică, astfel că un ciclon mediteraneean adâncit (cu valori de 1002 milibari în centrul său) va începe deplasarea spre sudul și sud-estul continentului European, deci și spre România.

De menționat și faptul că, mai ales la începutul săptămânii, în zona de sud extrem a țării noastre ar putea să mai fie prezente și să acționeze inclusiv fronturi calde, care să aducă precipitații.

Publicitate

Din punct de vedere al circulației maselor de aer, începutul săptămânii ne regăsește încă, prin mare parte din continent, sub dominația aerului cald și foarte cald, încă pe o circulație atlantică. Dar, așa cum specificam mai sus, coborârea polară din troposfera medie și înaltă, care declanșează ciclogeneza în Mediterană este și cea care aduce o schimbare în masele de aer, aerul rece urmând să preia în forță întâietatea, pe o circulație NV – SE, astfel că weekendul va aduce o răcire semnificativă pe întreg continentul european, deci și la noi, cu temperaturi și cu –6, –8 grade sub normalul perioadei.

Temperaturi minime:

Începem săptămâna cu valori minime pozitive la nivelul întregii țări, de la 1 – 3 grade prin Moldova, Transilvania, Maramureș, nordul Munteniei, al Dobrogei, în timp ce prin sudul Dobrogei, restul Munteniei, Oltenia, Banat vom ajunge și la 5 – 7 grade. La munte vor fi valori ușor negative, spre –2, –3 grade, iar pe creste –5, –6 grade.

De MARȚI temperaturile minime încep să scadă, astfel că vorbim de valori preponderent negativ prin Moldova (-0 spre –2 grade), Transilvania (-1 spre –3 grade), Maramureș (-0 spre –2 grade). În Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Crișana se vor atinge 1 – 3 grade, iar Banatul va avea cele mai ridicate valori minime, spre 5 – 6 grade. La munte vorbim deja de valori spre –4, –5 grade, cu –8, –9 grade pe creste.

MIERCURI răcirea continuă, minimele din Moldova (centru), Transilvania, Maramureș, Oltenia, Muntenia, coboară chiar spre –2, –4 grade, iar prin sud-estul Munteniei, prin Dobrogea și prin Banat vor fi 2 – 4 grade.

JOI deja avem parte de minime negative în toată țara (-2 spre –4 grade), doar Banatul și Crișana mai luptă să păstreze măcar un grad peste limita de îngheț. La munte se instalează getul, cu valori care pe creste coboară spre –12 grade.

VINERI continuă să se răcească în nordul și centrul Moldovei, prin Transilvania, Maramureș, nordul Munteniei (-5, –7 grade) iar în restul țării vor fi minime între –1 și –3 grade, La munte coborâm chiar și spre –16 grade pe creste.

Zilele de weekend vin cu temperaturi foarte scăzute la nivelul întregii țări (-3 spre –5, –6 grade).

Temperaturi maxime:

Maximele de LUNI ajung chiar la valori de 12 – 14 grade prin Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, iar în restul țării vor fi valori de la 3 – 5 grade, cu posibil 6 – 8 grade prin sudul extrem al Olteniei și Munteniei.

MARȚI deja temperaturile scad în Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, unde nu mai depășim 2 – 4 grade, în timp ce prin Banat, Crișana, Maramureș ne oprim la valori de 7 – 9 grade. La munte vor fi maxime negative, spre –2, –4 grade.

MIERCURI și JOI avem parte de o ușoară încălzire, astfel că temperaturile urcă iar spre valori de 4 – 6, 7 grade prin bună parte din țară, cu 2 – 3 grade prin Moldova și Dobrogea. La munte continuăm cu maxime negative, –2 spre –4 grade,

Odată cu ziua de VINERI intrăm din nou într-un proces de răcire, maximele nu mai trec de 0 – 2 grade, doar vineri, prin banat, se mai pot atinge 4 – 5 grade. La munte temperaturile coboară chiar spre –7, –9 grade.

Precipitații:

Ziua de LUNI aduce precipitații prin Oltenia și sudul Banatului (ploi), în timp ce prin vestul Meridionalilor și Munții Banatului vor fi și lapoviță și ninsori.  Se pot acumula cantități și de 10 – 15, izolat 20 de l/mp.

MARȚI vine cu ploi prin Banat, lapoviță și ninsori prin Oltenia, ninsori prin Orientali și vestul Meridionalilor. Cantități slabe de precipitații, sub 2 – 3 l, dar prin Munții Banatului se pot acumula și 20 – 25 de l/mp.

Pe parcursul zilei de MIERCURI ninsori slabe sunt posibile și prin sudul Moldovei, al Dobrogei, dar și prin Muntenia și zonele montane. Vor fi ninsori slabe, nesemnificative. Aceeași situație se păstrează și pe parcursul zilei de JOI.

Lucrurile se schimbă radical începând cu ziua de VINERI. Ciclonul mediteraneean despre care am menționat în contextul sinoptic  pătrunde în țara noastră prin sud, cu alimentare din Marea Neagră. Dacă pe Dobrogea (mai ales partea ei de litoral) avem parte, la început și de ploi, dar și de lapoviță, ninsorile cuprind repede și se extind în Muntenia, Oltenia, sudul și centrul Moldovei, sudul Transilvaniei. În Muntenia, sudul Moldovei, modelul celor de la ECMWF estimează chiar un interval de 12 – 15 ore de ninsori moderate și chiar abundente, însoțite și de rafale de vânt spre 50 – 60 de km/h, ceea ce înseamnă un episod clasic și sever de viscol.

După amiaza și seara zilei de SÂMBĂTĂ, ninsorile se mai restrâng dinspre Muntenia (deși continuă inclusiv prin zona Capitalei) dar va ninge în continuare prin Moldova (moderat și abundent chiar), dar și prin Transilvania, Banat, iar în nordul Dobrogei avem ploi și lapoviță.

Și DUMINICĂ mai avem parte de ninsori prin Muntenia (mai ales în zona Capitalei), prin Moldova, prin Transilvania, zonele montane și Banat. Duminică seara, un nou front de ninsori pătrunde de data aceasta prin vestul țării, cuprinzând Banatul, Crișana.

Vor fi cantități de precipitații care vor acumula, prin Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei și 30 – 40, izolat 50 de l/mp, și cum vorbim mai ales de ninsori, este posibil ca acestea să lase în urma lor și un strat consistent de zăpadă.

Posibil episod de viscol în intervalul 27 – 29 ianuarie?

Din toată analiza de mai sus, urmărind inclusiv evoluția fenomenelor pe linia atmosferei (stratosferă – troposferă), studiind și ceea ce modelele meteo (mai ales cel al celor de la ECMWF, considerat de cea mai mare acuratețe), oferă ca informații acum, estimăm, cu un grad de probabilitate, cel puțin acum, de 40 – 50%, că sunt șanse foarte mari ca ultimul weekend din ianuarie să aducă un episod de viscol sever.

Traiectoria ciclonului mediteraneean, la acest moment, pare a fi pe un trase direcționat de curentul jets stream, de tip 2a – 4a, cu alimentare din bazinul Mării Negre, ceea ce va aduce și un supliment de umiditate, tradus astfel în precipitații mai abundente. Gradientul termo-baric nu va fi unul cu diferențe extreme, dar va permite totuși intensificări ale vântului care să ajungă la rafale și de 50 – 60 de km/h.

Rămâne să urmărim cu atenție fiecare modelare din zilele următoare și, posibil, o confirmare clară a acestuia undeva pe miercuri.

Strat de zăpadă:

În condițiile în care discutăm despre un posibil episod de viscol spre finalul săptămânii, discuțiile despre stratul de zăpadă se pot dovedi foarte hazardate la acest moment. Dar, totuși, dacă ne uităm tot la cei de la ECMWF, care procesează și viscolul deja, nu este exclus ca, după mai bine de 2 luni de iarnă fără pic de strat de zăpadă, Muntenia să sară direct spre 15 – 20 de cm, la fel și Moldova, la munte să depășim 80 – 100 de cm, dar și prin restul țării să se depună un 3 – 5 cm.

Prognoza detaliată o puteți citi pe https://prognozemeteo.ro/2023/01/15/vremea-saptamanala-16-22-ianuarie-2023/

Legături utile: Facebook.com/PrognozeMeteo Instagram.com/PrognozeMeteo https://t.me/PrognozeMeteo https://www.tiktok.com/@prognozemeteo

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Premierul Ilie Bolojan: În 2026 nu mai trebuie crescute taxele, dacă păstrăm măsurile stabilite și respectăm disciplina bugetară

Publicat

Publicitate

Anul viitor nu vor mai crește taxele dacă Guvernul și Parlamentul păstrează măsurile stabilite la nivelul coaliției și dacă aceste măsuri sunt dublate de disciplină bugetară, a declarat, luni, premierul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat dacă își va păstra promisiunea, potrivit căreia taxele nu vor mai crește anul viitor.

‘Dacă Guvernul și Parlamentul păstrează ceea ce am stabilit, atunci, așa cum am constatat în această lună… la sfârșitul lunii noiembrie am avut un deficit care ne garantează că la final de decembrie respectăm ținta de 8,4%. Dacă aceste măsuri care au fost stabilite sunt dublate de economiile pe care, așa cum am anunțat, trebuie să le facem, de o disciplină bugetară, atunci, cu siguranță, anul viitor nu mai trebuie crescute niciun fel de taxe. Dacă nu facem acest lucru și nu trebuie să ne ascundem asta, ceea ce am făcut anul acesta, practic am scos România dintr-o fundătură, înseamnă că în loc să ne ducem într-o direcție normală, mai devreme sau mai târziu vom ajunge din nou ca aceste datorii, ca cheltuielile mari pe care le avem din nou să doboare veniturile și să ajungem din nou într-o asemenea situație’, a afirmat șeful Executivului într-o emisiune la Antena 3.

Pe lângă reducerea deficitului, a punctat el, este important ca România să ajungă să se împrumute mai puțin prin creșterea veniturilor la buget.

‘Ceea ce trebuie să facem pe termen scurt nu este doar ideea de a ne reduce deficitul, care este o țintă care nu le spune nimic oamenilor și nu îi interesează. În fapt, noi trebuie să ne împrumutăm în continuare, pentru că această diferență dintre cheltuieli, care sunt mai mari decât veniturile, trebuie acoperită prin împrumuturi. Cât timp nu scădem această diferență, să ne împrumutăm mai puțin, plătim în primul rând mult și, în al doilea rând, avem dobânzi scumpe. În momentul în care România este o țară care este predictibilă, adică dacă stabilești o țintă de deficit, o și atinge la final de an, ne scad dobânzile și scăzând volumul de credite și scăzând dobânzile. E un efect dublu care ne permite ca banii economisiți să-i ducem în investiții, să-i ducem în dezvoltare, să indexăm salarii și pensii în mod real. Asta trebuie să facem. Dacă respectăm aceste lucruri, sunt convins că traiectoria de anul următor este bună și nu se mai pune problema unor creșteri de taxe’, a explicat Ilie Bolojan. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Patriarhul Daniel – mesaj de sărbători: Să cultivăm credința, pacea și comuniunea

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis, luni, un mesaj video cu ocazia Sărbătorilor Nașterii Domnului, Botezului Domnului și Anului Nou 2026, în care îndeamnă la cultivarea credinței, păcii și comuniunii.

‘Pentru a dărui oamenilor iertarea păcatelor și viața eternă cerească, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, coboară din cer, se zămislește, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria și se naște ca Om-Prunc în Betleemul Iudeii, după cum au prezis, cu șapte sute de ani mai înainte, profeții Isaia (7, 14) și Miheia (5, 1). La nașterea Pruncului Iisus, o mulțime de îngeri din cer a cântat: ‘Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni, bunăvoire’ (Luca 2, 14). Prin urmare, sărbătoarea Nașterii Domnului Hristos sau Crăciunul este sărbătoarea preaslăvirii lui Dumnezeu, a păcii pe pământ și a bunăvoirii sau comuniunii între oameni’, transmite Patriarhul.

Întâistătătorul BOR subliniază că, ‘dacă întâmpinăm această sărbătoare cu credință, speranță și iubire darnică, ea ne aduce pace și bucurie în suflet, în familie, în parohie, în mănăstire, în fiecare comunitate sau instituție, în societate, în popor și în lumea întreagă’.

Cu prilejul sfintelor sărbători, Patriarhul urează ‘doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie, dimpreună cu salutul tradițional: ‘La mulți ani’!’. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Ordonanța „trenuleț”, care va fi adoptată marți, clarifică ce s-a stabilit în ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare

Publicat

Publicitate

Ordonanța ‘trenuleț’, care va fi adoptată marți, clarifică ceea ce s-a convenit la ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare, stabilind, între altele, creșterea salariului minim și scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan.

‘Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situației în care suntem. De asemenea, această ordonanță clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investițiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari’, a declarat șeful Executivului, luni seara, într-o emisiune la Antena 3.

El a adăugat că actul normativ ‘vine și cu niște măsuri care clarifică anumite aspecte din zona fiscală’.

‘Una din problemele noastre importante ține de încasarea taxei pe valoarea adăugată. Am constatat că avem o evaziune importantă într-o zonă care ține de combustibil, într-o zonă care ține de alcool și luăm niște măsuri pentru a nu mai permite acest lucru, analizând ce au făcut celelalte țări. Cu cât le luăm mai repede, cu atât efectele se vor vedea. Cam acestea sunt măsurile mai importante, în afară de amânarea anumitor indexări’, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a menționat că salariile în sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor.

‘Noi, așa cum știți, luăm decizia de a menține plafonate salariile în sectorul public și pensiile, anul viitor, pentru că nu mai aveam de unde să le indexăm’, a arătat Bolojan.

Publicitate

Potrivit acestuia, și companiile de stat vor fi impactate de măsurile pe care Guvernul se pregătește să le adopte, întrebat care este situația privind reforma acestor entități.

‘Și companiile de stat sunt impactate de aceste măsuri, adică creșterea cheltuielilor cu salarii este plafonată în cursul anului viitor. Acolo unde se fac profituri, acolo unde societățile vor demonstra că au spații de creștere de salarii, există posibilitatea unor excepții prin aprobare în ședința de guvern. De asemenea, fiecare companie de stat trebuie ca, până la sfârșitul primului trimestru, să vină cu un plan de a fi mai eficientă, în așa fel încât să existe următoarele trei trimestre pentru a verifica dacă face ceva. Până acum, de exemplu, veneau cu aceste planuri și cu bugetele în toamnă, în octombrie și în noiembrie, când practic nu mai puteai face nimic. Era o tehnică de a amâna aprobarea bugetelor. Acum stabilim aceste reguli, în așa fel încât să existe o monitorizare a îmbunătățirii performanțelor în companiile de stat. Este foarte important’, a subliniat Ilie Bolojan. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cântărețul rock și blues Chris Rea a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani. A fost cunoscut pentru hituri precum „Road to Hell”, „Driving Home for Christmas”

Publicat

Publicitate

Chris Rea, cunoscut pentru hituri precum „Driving Home For Christmas” şi „The Road To Hell”, a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani, potrivit unui purtător de cuvânt al familiei.

Anunțând moartea lui Rea, un purtător de cuvânt al soției și celor doi copii ai acestuia a declarat:

„Cu profundă tristețe anunțăm decesul iubitul nostru Chris. A murit în pace, în spital, mai devreme astăzi, după o perioadă scurtă de suferință, înconjurat de familie.”

Cântărețul rock și blues Chris Rea a petrecut nenumărate ore pe drum, iar dragostea sa pentru mașini și condus a reprezentat inspirația pentru multe dintre piesele sale.

Cine a fost Chris Rea

A înregistrat 25 de albume solo, dintre care două au ajuns pe primul loc în topul albumelor din Marea Britanie. Vocea sa distinctă, aspră, și stilul său de chitară slide rămân în piese precum „Road to Hell”, „Auberge”, „On the Beach” și „Driving Home for Christmas”.

Publicitate

Christopher Anton Rea s-a născut în Middlesbrough, North Yorkshire, în 1951, dintr-un tată italian și o mamă irlandeză, fiind unul dintre cei șapte copii. Familia era cunoscută în zonă datorită fabricii și cafenelelor Camillo’s Ice Cream, deținute de tatăl său, Camillo Rea.

Chris a lucrat în cafenele în adolescență și și-a susținut examenul auto într-una dintre dubele de înghețată ale tatălui său.

Încă lucra pentru tatăl său când și-a cumpărat prima chitară, o Hofner V3 din 1961, la începutul vârstei de 20 de ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending