Connect with us

Eveniment

Vremea se menține caldă în primele zile ale acestei săptămâni, iar ulterior va intra într-un proces de răcire

Publicat

Publicitate

Vremea se menține caldă în primele zile ale acestei săptămâni, iar ulterior va intra într-un proces de răcire în majoritatea regiunilor, în timp ce precipitațiile vor fi prezente, în anumite intervale, până la începutul lunii mai, reiese din prognoza publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 21 aprilie – 4 mai 2025.

În Banat, temperaturile maxime vor scădea în primele trei zile, de la o medie de 26 de grade, în ziua de 21 aprilie, până la aproximativ 21 de grade, în data de 23 aprilie. O altă scădere a maximelor termice se poate identifica în perioada 25-27 aprilie, când media acestora va coborî până spre 16 grade. În a doua săptămână se observă creșterea mediei temperaturilor din timpul zilei, de la 18 grade (28-30 aprilie) până la 21 de grade (la finalul intervalului). Din punct de vedere al mediei minimelor termice, aceasta va fi de 10 – 11 grade, în primele zile, apoi va scădea până spre 6 – 7 grade, în perioada 28 aprilie – 2 mai. Ulterior, media acestora va crește, astfel încât la sfârșitul intervalului de analiză se va atinge valoarea de 9 grade. Vor fi perioade cu averse, îndeosebi în timpul după-amiezilor și al serilor, iar în prima săptămână, pe arii restrânse, vor fi cantități de apă însemnate.

În Crișana, maximele termice vor scădea treptat în prima săptămână, de la o medie de 26 de grade (21 aprilie), până la aproximativ 16 grade (27 aprilie). În a doua săptămână se remarcă creșterea treptată, astfel că la finalul acesteia, maximele termice vor avea o medie de 19 grade. Dacă se face raportare la media temperaturilor minime, aceasta va avea variații în jurul a 10 grade, în primele cinci zile, apoi va scădea până spre 6 grade, în zilele de 27 și 28 aprilie. Ulterior, nu vor fi variații semnificative ale temperaturilor din timpul nopților, astfel că acestea vor avea o medie cuprinsă între 6 și 8 grade. Vor fi intervale cu averse, îndeosebi pe parcursul după-amiezilor și al serilor, iar în prima săptămână, pe arii restrânse, vor fi cantități de apă însemnate.

În Transilvania, în ziua de 21 aprilie, temperaturile din timpul zilei vor avea o medie de 24 de grade, apoi în următoarele zile nu vor varia semnificativ. O scădere bruscă a mediei temperaturilor maxime se poate observa în zilele de 26 și 27 aprilie, când va atinge valoarea de 15 grade. În cea de-a doua săptămână de referință, media maximelor se va situa între 17 și 19 grade. În situația temperaturilor minime, acestea vor avea o medie în jurul a 7 grade, în intervalul 22-26 aprilie, apoi va scădea până spre 2 grade, în data de 28 aprilie. După această dată, minimele termice vor crește treptat, astfel încât media acestora va ajunge până spre 6 grade, la finalul celei de-a doua săptămâni de analiză. Vor fi intervale cu averse, îndeosebi pe parcursul după-amiezilor și al serilor.

În Maramureș, maximele termice vor scădea în primele trei zile, de la o medie de 25 de grade, până spre 22 de grade. Ulterior, temperaturile maxime vor crește, astfel că, mediat, se vor atinge 23 de grade, în 24 și 25 aprilie. După aceste zile, se poate evidenția o scădere bruscă a mediei temperaturilor din timpul zilei, până spre aproximativ 16 grade, în data de 27 aprilie. În a doua săptămână de referință nu vor fi variații termice semnificative, astfel că media maximelor va fi cuprinsă între 17 și 19 grade. Dacă se face referire la media temperaturilor nocturne, aceasta va fi de aproximativ 9 grade, în primele cinci zile, apoi va scădea semnificativ, spre 3 grade, în data de 28 aprilie. După aceasta, va urma o creștere treptată a minimelor termice, astfel încât, imediat, se va înregistra o valoare de 7 grade, la finalul celei de-a doua săptămâni. Vor fi intervale cu averse, mai ales după-amiaza și seara.

În Moldova, până în data de 25 aprilie, vremea va fi caldă cu temperaturi maxime medii de 23 – 25 de grade și minime medii de 8…10 grade, dar la sfârșitul primei săptămâni de referință, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale, astfel media maximelor va tinde spre 14 grade în data de 27 aprilie, iar cea a minimelor va ajunge la 2 grade în noaptea de 28 aprilie. În cea de-a doua săptămână tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele de la medii de 16 grade spre 20 de grade, iar cele minime de la medii de 4 grade spre 8 grade. Temporar va ploua și sub formă de aversă în data de 26 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și în perioada 1 – 5 mai.

Publicitate

În Dobrogea, vremea va fi caldă până în data de 26 aprilie, cu temperaturi maxime medii de 21 – 23 de grade, mai scăzute pe litoral spre 18 – 20 de grade și minime medii de 8…12 grade, apoi valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale. În perioada 27 -29 aprilie, media maximelor va fi de 15 – 16 grade, iar cea a minimelor de 4 – 6 grade. Ulterior, tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele vor tinde spre medii de 18 grade, iar cele minime spre medii de 8 – 9 grade. Temporar va ploua și sub formă de aversă în 26 și 27 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și după data de 1 mai.

În Muntenia, până în data de 25 aprilie, vremea va fi deosebit de caldă în cea mai mare parte a regiunii cu temperaturi maxime medii de 23 – 25 de grade și minime medii de 8 – 10 grade, dar la sfârșitul primei săptămâni de referință, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale, astfel media maximelor va tinde spre 16 grade în data de 27 aprilie, iar cea a minimelor va ajunge la 4 grade în noaptea de 28 aprilie. În cea de-a doua săptămână tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele de la medii de 16 grade spre 22 de grade, iar cele minime de la medii de 4 grade spre 8 grade. Temporar va ploua și sub formă de aversă în 26 și 27 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și după data de 1 mai.

În Oltenia, vremea va fi caldă până în data de 26 aprilie, cu temperaturi maxime medii de 22 – 24 de grade și minime medii de 9 – 11 grade, apoi valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale. În perioada 27 -29 aprilie, media maximelor va fi de 16 – 17 grade, iar cea a minimelor de 5 – 7 grade. Ulterior, tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele vor tinde spre medii de 20 grade, iar cele minime spre medii de 8 – 9 grade. Până în data de 28 aprilie, temporar va ploua și sub formă de aversă în 26 și 27 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și după data de 1 mai.

La munte, până în data de 26 aprilie, vremea va fi mai caldă decât în mod obișnuit cu temperaturi maxime medii de 12 – 14 de grade și minime medii de 5 – 6 grade, dar la sfârșitul primei săptămâni de referință, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale, astfel media maximelor va tinde spre 6 – 7 grade în zilele de 27 și 28 aprilie, iar cea a minimelor va ajunge până spre -2 grade în noaptea de 28 aprilie. În cea de-a doua săptămână tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele de la medii de 7 grade spre 10 de grade, iar cele minime de la medii de 0 grade spre 4 grade. Temporar va ploua, mai ales sub formă de aversă în cea mai mare parte a intervalului, iar în perioada 22-27 aprilie, local vor fi și cantități de apă mai însemnate.

Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată). Sunt prognozate temperaturile maxime și minime, mediate pentru fiecare regiune a țării și adaptate local cu modele statistice și sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariție a precipitațiilor.

AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending