Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ștefănești au organizat, la data de 25 octombrie 2025, o acțiune pe raza orașului și a comunelor arondate, vizând creșterea gradului de siguranță rutieră.

În doar câteva ore, au fost legitimate 20 de persoane și verificate 20 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 3.000 de lei.

Dintre acestea, două au fost acordate pentru fapte care intră sub incidența Legii 61/1991, referitoare la tulburarea ordinii și liniștii publice.

Polițiștii transmit că vor intensifica acțiunile în trafic, scopul principal fiind prevenirea accidentelor și asigurarea unei conduite responsabile din partea tuturor participanților la trafic.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat sâmbătă, la Antena 3 CNN, că România ar putea rezista singură cel mult 48 de ore în fața unui atac armat.

Oficialul a precizat însă că țara noastră este protejată de garanțiile oferite de NATO și că exercițiile militare desfășurate în prezent demonstrează capacitatea de reacție comună a forțelor aliate.

Exerciții NATO în șapte poligoane din România

„Armata română este pregătită, se pregătește în continuare. Pregătirile noastre sau marea majoritate a pregătirilor noastre importante se fac alături de aliații noștri în NATO (…) Sunt peste 5.000 de soldați din mai multe țări europene, în principal din Franța, care fac un exercițiu major în șapte poligoane din țară”, a declarat ministrul Apărării.

Cât ar putea rezista România în fața unei agresiuni

Întrebat cât timp ar putea rezista România în cazul unui atac rusesc, până la intervenția aliaților, Ionuț Moșteanu a precizat că aceste scenarii sunt „discuții teoretice” și nu fac parte din planurile publice ale Armatei.

„Sunt niște discuții absolut teoretice, greu de evaluat (…) Nu sunt niște planuri care sunt publice, nu sunt de discutat la televizor. Armata română este pregătită și se pregătește”, a spus ministrul.

„România ar rezista 48 de ore, partenerii sunt deja aici”

Întrebat dacă România ar putea rezista 48 de ore până la sosirea sprijinului occidental, ministrul Apărării a răspuns afirmativ.

„Bineînțeles. Partenerii sunt aici. În momentul ăsta avem aproximativ 5.000 de soldați, trupe și cu echipamente, cam jumătate din partea Statelor Unite și restul din partea statelor europene, în principal Franța, care sunt pe teritoriul țării noastre”, a conchis Ionuț Moșteanu.

Numărul botoșănenilor care depind lunar de indemnizația socială pentru pensionari rămâne ridicat. Potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pentru luna septembrie 2025, 4.212 pensionari din Botoșani au beneficiat de acest sprijin de la stat, ceea ce plasează județul printre primele din țară la numărul de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori.

La nivel național, 885.055 de persoane au primit indemnizația socială pentru pensionari, dintre care 837.184 provin din sistemul public de pensii, iar 47.871 sunt foști agricultori.

În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizației suportate de la bugetul de stat a fost de 536 de lei, cele mai mari valori fiind în județele Maramureș (625 lei), Hunedoara (603 lei) și Bistrița-Năsăud (598 lei). Cei mai mulți beneficiari s-au înregistrat în București (39.347 persoane), Suceava (35.217), Iași (31.390) și Dolj (30.070).

Pentru pensionarii agricultori, sprijinul financiar mediu a fost de 358 de lei, însă diferențele între județe sunt mari: în Ilfov media ajunge la 479 lei, iar în Hunedoara la 464 lei. În Moldova, cele mai multe cazuri s-au înregistrat în Iași (4.534 persoane), urmat de Botoșani (4.212), Suceava (2.694) și Vaslui (2.654).

Reamintim că indemnizația socială pentru pensionari este acordată celor ale căror venituri totale din pensii și indemnizații se situează sub 1.281 de lei, conform Legii nr. 196/2009 privind acordarea indemnizației sociale pentru pensionari, cu modificările ulterioare.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

CATEDRALA  NAȚIONALĂ SAU CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI

„Lumina de Duminică”  din 26 octombrie 2025. Arihm. Mihail Daniliuc  publică articolul  „Catedrala Națională în conștiința culturală românească”.  Sunt evidențiate câteva personalități care și-au manifestat dorința ridicării acestui edificiu deosebit în capitală: Mitropolitul Calinic Miclescu, regale Carol I, Mihai Eminescu, Ioan Slavici,  Octavian Goga, Nicolae Iorga, Simion Mehedinți, Ferdinand I al României, sanctitatea Sa Bartolomei I, Patriarhul Ecumenic și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.  Reținem  referințele autorului privindu-I pe Mihai Eminescu și pe Nicolae Iorga.

Mihai Eminescu: „Geniul poeziei românești, a fost totodată un publicist remarcabil, profund atașat de valorile spirituale  ale neamului. Opera sa poetică și jurnalistică a modelat limba română și conștiința identitară. Se cunoaște mai puțin faptul că Eminescu a fost un fervent apologet al Ortodoxiei noastre, susținând de timpuriu idea edificării unei catedrale naționale. În articolele sale din ziarul „Timpul”, el a luat deseori apărarea Bisericii, pe care o numea „mama spirituală  a neamului românesc”, subliniind rolul decisiv al credinței ortodoxe în păstrarea identității naționale.  La scurtă vreme după câștigarea independenței, Eminescu a semnalat public lipsa unui lăcaș de cult reprezentativ în Capitală, observând că „Noi înșine, în marea capitală a României, a cărei populație ar ajunge în curând la un sfert de million, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureștii sunt un oraș relativ nou și că n-a fost totdeauna capitală. Credem însă că dacă, cu autorizarea Corpurilor legiuitoare, s-ar face excepție de la absoluta probațiune a loteriilor din țara noastră, această excepție ar putea să se facă cel mult în favoarea bisericii statului” (din articolul „La 27 iunie a apărut…”, ziarul „Timpul”, 4 iulie 1881).  Prin astfel de articole vizionare, Eminescu s-a numărat printer primii intelectuali români care au lansat și susținut idea construirii Catedralei  Mântuirii Neamului, ca semn de recunoștință față de Dumnezeu după Războiul de Independență”.

Nicolae Iorga: „Se înfățișează ca una dintre cele mai impunătoare personalități ale culturii române din toate timpurile, un spirit enciclopedic de o erudiție vastă și copleșitoare, care a slujit cu dăruire știința istoriei, literatura și viața publică. Prin scrierile sale fundamentale a adus o contribuție esențială la cunoașterea istoriei Bisericii noastre strămoșești, lăsând o moștenire nepieritoare ce continua să lumineze și astăzi destinul poporului roman. Iorga a fost și un fervent susținător al Catedralei Naționale, implicându-se mai ales în disputa privind locul construirii acesteia. În februarie 1929, din postura de director al ziarului „Neamul Românesc”, el a combătut propunerea amplasării catedralei lângă Universitate și a pledat pentru un loc mai înalt și deschis: „Pentru Catedrală se mai cere și putința de a ieși la iveală, necesitatea de a se găsi în fundalul unei mari și frumoase artere de circulație, de a fi accesibilă din mai multe părți. Puneți Catedrala undeva sus, în vază; puneți-o la loc larg, deschis, unde e Arsenalul (armatei), de exemplu” (editorial în ziarul „Neamul Românesc din 26 februarie 1929).. Prin aceasta, istoricul argumenta că edificiul-simbol trebuie să străjuiască Capitala țării de pe un teren spațios, anticipând locația actuală”.