Connect with us
Publicitate

Eveniment

VREMEA în primele zile de primăvară: când se încălzește, zilele cu ploi sau ninsori. Prognoza ANM pe două săptămâni

Publicat

Publicitate

Vremea se va încălzi în următoarele zile, în Transilvania. Apoi urmează o nouă perioadă mai rece, cu minime negative și în zonele joase. Săptămâna viitoare vor fi maxime de 14-15 grade sau chiar 17 grade, spre finalul intervalului.

Vor mai fi zile cu ploi și chiar ninsori. La munte, vremea va fi rece.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat prognoza de vreme pe regiuni, în următoarele două săptămâni, până în 12 martie.

Publicitate

Vremea/prognoza meteo: TRANSILVANIA

În cea mai mare parte a intervalului regimul termic va fi caracterizat de valori apropiate de normele climatologice, astfel media maximelor va oscila între 4 și 8 grade, cu o posibilă încălzire spre finalul perioadei, iar minimele se vor situa în medie între -5 și 0 grade, local mai coborâte în anumite nopți.

Vor fi precipitații, moderate cantitativ în data de 27 februarie, dar cu caracter temporar și pe parcursul celei de-a doua săptămâni (5-12 martie).

Vremea/prognoza meteo: LA MUNTE

Vremea va fi rece pe tot parcursul perioadei, astfel media temperaturilor maxime va oscila între -4 și 2 grade, iar minimele vor fi negative, în medie între -8 și -4 grade, posibil mai scăzute în unele nopții și sub -10 grade.

Publicitate

Vor fi precipitații, local moderate cantitativ în data de 27 februarie, dar cu caracter temporar și pe parcursul celei de-a doua săptămâni (5-12 martie). În restul intervalului precipitațiile vor fi slabe și izolate.

Vremea/prognoza meteo: BANAT

Ultimele două zile ale lunii februarie vor fi caracterizate de o vreme rece, cu temperaturi maxime în medie cuprinse între 3 și 5 grade. Ulterior, în restul intervalului deși vor mai fi oscilații ale temperaturilor diurne, valorile termice se vor situa în jurul celor normale, medii între 6 și 10 grade, cu o posibilă încălzire spre finalul perioadei (8-12 martie).

Regimul termic nocturn va fi caracterizat de valori, în marea lor majoritate în jurul pragului de îngheț, astfel media minimelor se va situa între -2 și 2 grade.

Publicitate

În data de 27 februarie vor fi precipitații posibil moderate cantitativ, dar local și temporar acestea pot apărea în mare parte și din restul intervalului de referință.

Vremea/prognoza meteo: CRIŞANA

Vremea va fi rece în ultimele două zile ale lunii februarie, când se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse în medie între 2 și 4 grade. Ulterior, în restul intervalului, deși vor mai fi oscilații ale temperaturilor diurne, valorile se vor situa în jurul celor normale, medii între 6 și 9 grade, cu o posibilă încălzire spre finalul perioadei (8-12 martie).

Regimul termic nocturn va fi caracterizat de valori sub pragul de îngheț, astfel media minimelor se va situa în general între -3 și 0 grade.

Vor fi precipitații, local moderate cantitativ în data de 27 februarie, dar cu caracter temporar și pe parcursul celei de-a doua săptămâni (5-12 martie).

Vremea/prognoza meteo: MARAMUREŞ

Regimul termic va fi caracterizat în cea mai mare parte a intervalului de valori apropiate de normele climatologice. Media maximelor va oscila între 4 și 7 grade, exceptând ziua de 27 februarie când va fi rece, o medie în jurul a 2 grade, iar minimele se vor situa în medie între -5 și 0 grade, local mai coborâte în nopțile din perioada 1-3 martie.

Vor fi precipitații, însemnate cantitativ în data de 27 februarie, dar cu caracter temporar și după data de 4 martie până la finalul intervalului de referință.

Vremea/prognoza meteo: MOLDOVA

Până în jurul datei de 2 martie vremea va fi rece, cu o medie a temperaturilor maxime de 2-4 grade.

Ulterior, valorile termice diurne vor mai crește și vor fi apropiate de normele climatologice, astfel media maximelor va fi cuprinsă între 5 și 9 grade. Temperaturile minime în marea lor majoritate vor fi sub pragul de îngheț și se vor situa în medie între -4 și 0 grade, local mai coborâte în anumite nopți.

Vor fi precipitații, local moderate cantitativ în data de 27 februarie, dar cu caracter temporar și pe parcursul celei de-a doua săptămâni (5-12 martie).

Vremea/prognoza meteo: DOBROGEA

În data de 27 februarie, vremea va fi caldă cu o medie a temperaturilor maxime în jurul a 14 grade. Apoi, până spre 3 martie, regimul termic diurn va fi în scădere și va fi caracterizat de valori apropiate de norme, cu medii de 5-.7 grade.

În cea de-a doua săptămână media maximelor va mai crește și va oscila în general între 8 și 10 grade. Temperaturile nocturne vor fi în general pozitive, cu medii ale minimelor de 1 și 4 grade, posibil mai scăzute în nopțile din perioada 2-4 martie.

Local și temporar vor fi precipitații slabe, mai ales în intervalele 27 februarie – 2 martie și între 6 și 12 martie.

Vremea/prognoza meteo: MUNTENIA

Vremea va fi caldă în data de 27 februarie, cu o medie a temperaturilor maxime în jurul a 12 grade, apoi până spre 3 martie regimul termic diurn va fi în scădere și va fi caracterizat de valori apropiate de norme, cu medii de 5-6 grade.

În cea de-a doua săptămână media maximelor va mai crește și va oscila în general între 8 și 10 grade.

Temperaturile nocturne vor fi în cea mai mare parte a intervalului apropiate de pragul de îngheț, o medie ale minimelor de -1…1 grad, exceptând primele nopți când vor fi pozitive, în jurul a 2 grade.

Local și temporar vor fi precipitații slabe în cea mai mare parte a intervalului de referință.

Vremea/prognoza meteo: OLTENIA

Până în jurul datei de 3 martie regimul termic va fi caracterizat de valori apropiate de normele climatologice, cu maxime medii între 4 și 7 grade.

Apoi vremea se va mai încălzi, astfel că media temperaturilor diurne se va situa în general între 8 și 10 grade.

Valorile nocturne vor fi în cea mai mare parte a intervalului apropiate de pragul de îngheț, o medie a minimelor de -1…1 grad, exceptând primele nopți când vor fi pozitive, în jurul a 2-3 grade.

Local și temporar vor fi precipitații, în general slabe cantitativ în cea mai mare parte a intervalului de referință.

sursă: meteoromania.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Care este țara din Europa în care cetățenii au cei mai mulți bani. Situația din România

Publicat

Publicitate

Puterea de cumpărare a europenilor a crescut în anul 2024 la suma de 18.768 de euro în 2024. Puterea de cumpărare din România ajunge doar la jumătatea acestei sume, atingând valoarea de 9.092 de euro.

Aceste informații reies din studiul NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024, citat de Agerpres.

Puterea de cumpărare reprezintă o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii primite din partea statului.

Publicitate

Studiul menționat anterior indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro şi ca indice.

De menționat este faptul că suma de care consumatorii dispun pentru cheltuieli și economii variază de la o țară la alta și depinde de evoluția pieței de consum.

La extreme se află Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg care au un venit net mult mai mare decât în restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai scăzută în Kosovo, Belarus şi Ucraina.

Publicitate

Locuitorii din Liechtenstein au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 70.180 de euro, de peste 3,7 ori mai mare decât media europeană.

 

Elveţia şi Luxemburg urmează pe locurile doi şi trei. În timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor, de 52.566 de euro, este de 2,8 ori mai mare decât cea a europenilor medii, luxemburghezii au un venit net disponibil de 41.785 de euro pe cap de locuitor.

Publicitate

“În acest an, europenii au la dispoziţie un total de aproximativ 12,9 trilioane de euro pentru a cheltui pe alimente, locuinţe, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

Aceasta corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 18.768 euro, ceea ce reprezintă o creştere nominală de 3,9% faţă de valorile revizuite din anul precedent.

Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt disponibilă pentru cheltuieli şi economii variază foarte mult de la o ţară la alta şi depinde, de asemenea, de modul în care evoluează preţurile de consum în 2024”, potrivit comunicatului NielsenIQ.

Citeste mai mult

Eveniment

A treia sâmbătă din septembrie a fost instituită ca „Ziua de Curățenie Națională”

Publicat

Publicitate

A treia sâmbătă din septembrie a fost instituită ca „Ziua de Curăţenie Naţională”, prin Legea nr.266/2024, promulgată luni de Preşedintele Klaus Iohannis.

Prin acest demers sunt vizate responsabilizarea cetățenilor și a autorităților publice în ceea ce privește acţiunile de curăţenie, reciclare și colectare separată a deșeurilor, se arată în textul legii.

Potrivit documentului legislativ, „Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza activităţi culturale, sociale şi educaţionale prin care să fie promovate bune practici în privinţa acţiunilor de curăţare a mediului şi a importanţei păstrării unui mediu curat”.

Publicitate

De asemnea, organizațiile private pot să desfășoare în această zi acţiuni de curăţare a mediului, de conştientizare, dar şi de educaţie, cu susţinere logistică din partea statului.

Atât acţiunile de curățenie, cât și cele de protecţie a mediului pot fi promovate prin intermediul unor emisiuni speciale difuzate de Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune.

Sursa: basilica.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Seceta a afectat major culturile de porumb şi floarea soarelui. Plata despăgubirilor va începe în perioada următoare

Publicat

Publicitate

Ministerul Agriculturii va începe, în perioada următoare, plata despăgubirilor pentru secetă, în valoare de 2 miliarde de lei (circa 400 milioane euro). În acest an au fost afectate major îndeosebi culturile de porumb şi floarea soarelui, a declarat marţi Violeta Muşat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la o conferinţă de specialitate.

În această perioadă vom începe plata despăgubirilor pentru secetă, în valoare de 2 miliarde de lei, reprezentând circa 400 de milioane de euro. Ieri (luni, 28 octombrie n.r.) s-a finalizat campania de depunere a cererilor pentru despăgubirile la secetă, urmând ca în următoarele 5 zile lucrătoare să fie transmise situaţiile centralizatoare după care Ministerul Agriculturii va efectua efectiv plăţile în conturile fermierilor”, a menţionat Violeta Muşat, la ZF Agrobusiness Summit 2024, citată de Agerpres.

Publicitate

Seceta a afectat major culturile de porumb și floarea soarelui

Ea a subliniat că seceta din acest an a afectat major îndeosebi culturile de porumb şi floarea soarelui.

„Anul 2024 a fost influenţat major de seceta instalată pe o mare parte a teritoriului agricol, al treilea an de secetă, care a afectat major îndeosebi culturile de porumb şi floarea soarelui. Deşi recoltele din acest an asigură necesarul intern, ele vor conduce la micşorarea aportului la export, cu influenţă semnificativă asupra balanţei comerciale de produse agroalimentare.

Publicitate

Precipitaţiile înregistrate au fost reduse cantitativ şi chiar absente în toate regiunile, exceptând unele areale agricole reduse din vestul, nordul şi centrul ţării, unde s-au înregistrat cantităţi de apă mai însemnate. Manifestarea acestor fenomene a avut efecte negative asupra culturilor agricole înfiinţate în toamna anului 2023, dar mai ales în primăvara anului 2024, care a fost caracterizată printr-o lipsă masivă de precipitaţii.

Înţelegem dificultăţile cu care se confruntă sectorul agricol şi ne concentrăm toate eforturile pentru a oferi soluţii rapide şi eficiente prin măsuri de sprijin concret şi de adaptare la noile realităţi”, a adăugat Violeta Muşat.

Măsuri luate de Ministerul Agriculturii pentru sprijinirea fermierilor afectați de fenomenele meteo
„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvernul României a acţionat pentru reducerea influenţei negative a acestor fenomene şi compensare a pierderilor fermierilor printr-o serie de măsuri însemnate şi continuă să sprijine fermierii români prin măsurile esenţiale de sprijin alocate din bugetul de stat. Măsurile de sprijin alocate de la bugetul de stat au însumat, anul acesta, până în prezent, 2,3 miliarde de euro. Zece măsuri de la bugetul de stat au fost ca ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi animal pentru campania 2023, în valoare de 214 milioane de euro”, a precizat Mușat.

Publicitate

Conform secretarului de stat, cinci măsuri de plăţi directe au fost pe cadrul Ucraina, suma acordată fiind de 472,3 milioane de euro. Circa 92,9 milioane de euro a reprezentat ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură.

Pentru două programe de investiţie în reproducţie în două sectoare importante suin şi avicol, cu 63 de obiective de investiţii, s-au plătit până în prezent 147,2 milioane de euro, urmând ca până la finalul anului 2024 să fie finalizate încă 31 de obiective.

„Tot de la bugetul de stat, mai avem două scheme de ajutor de stat sub formă de grant la creditele acordate, în valoare de 725,1 milioane de euro, din care programul Rural Plus şi schema de ajutor de stat Creditul fermierului. În acest moment facem plăţile pentru subvenţiile acordate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în valoare de 1,2 miliarde de euro, care reprezintă un procent de 70% din cuantumul intervenţiilor din Fondul European de Garantare Agricolă şi 85% din măsurile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală”, a mai precizat oficialul citat.

Ea a arătat că, de la 16 octombrie până la 1 decembrie, se acordă avansuri sub formă de subvenţii derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

„Tot în această perioadă am alocat 79,4 milioane de euro pentru plata motorinei pentru trimestrul trei. Toate aceste măsuri ne-au dat posibilitatea să sprijinim agricultorii pentru însămânţarea până în prezent a unei suprafeţe reprezentând 60% din suprafaţa preconizată la grâul de toamnă, 90% la orzul de toamnă – şi a unei suprafeţe mai mari cu 7% decât cea prevăzută la rapiţă, această acţiune fiind în desfăşurare. România caută să iasă dintr-un ciclu lung, de peste 3 ani la rând, de sub influenţa valului de secetă, a influenţei războiului pe care îl avem la graniţă, pentru că aceste două lucruri au influenţat structura noastră agricolă”, a mai spus secretarul de stat.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Pericolul uriaș din fermele de somon. „Singura industrie care a crescut utilizarea antibioticelor în ultimii ani”

Publicat

Publicitate

Somonul scoțian este unul din peștii ce se regăsesc pe rafturile din magazine însă nu este un aliment sigur, așa cum îl cunoaștem. Fermele de somon, care acum multă vreme erau doar o industrie artizanală, limitată la câteva țarcuri de lemn conduse de fermieri scoțieni, în prezent este afacerea de producție alimentară cu cea mai rapidă creștere din țară, responsabilă pentru afaceri de 580 de milioane de lire sterline numai în 2023. Somonul scoțian este principalul export alimentar al țării la nivel mondial, scrie scrie ADEVĂRUL care citează iNews.

În 1980, fermierii scoțieni au exportat 600 de tone de somon; până în 2023, această cantitate a ajuns la 187.725 de tone.

Fermele de somoni arată ca niște țarcuri imense circulare, care adăpostesc de la 30.000 la un milion de pești adulți în plase deschise ce permit intrarea apei, dar și fluxul de deșeuri, păduchi de mare și substanțe chimice utilizate pentru tratarea păduchilor.

Publicitate

„Orice producție alimentară pe scară largă are un impact asupra mediului. Nu contează dacă este vorba despre fasole, vaci, găini sau somon”, spune Adam Hughes, ecologist marin

Păduchii de mare reprezintă un pericol uriaș pentru populația de somoni, aceștia reușind în masă să ucidă un pește, iar fermele de somon se bazează pe masă.

De asemenea, somonul de cultură a dus la distrugerea populației de somon sălbatic și a altor specii. În țări ca Anglia și Țara Galilor, unde este ilegal să vinzi somon capturat în natură.

Publicitate

Multe industrii au încercat să reducă cantitatea de substanțe chimice utilizate în procesul de producție, însă deținătorii de ferme de somon procedează invers. Pentru a reduce mortalitatea imensă în rândul populațiilor, fermierii sunt dependenți de aceste substanțe.

Utilizarea excesivă a antibioticelor crește rezistența antimicrobiană în rândul oamenilor, însă „crescătoriile de somon sunt singura industrie zootehnică ce a crescut utilizarea antibioticelor în ultimii ani”, afirmă Matt Palmer, pe vremuri medic veterinar. Pesticidele care sunt utilizate pentru combaterea bolilor pot afecta populația de crustacee aflate pe o rază de până la 40 km.

În ultima vreme, utilizarea antibioticelor a început să scadă datorită reglementărilor din ce în ce mai riguroase, iar pentru îndepărtarea păduchilor sunt folosite băi de apă dulce și pești sanitari.

Publicitate

Însă, nicio fermă sau instituție guvernamentală nu a dezbătut problema peștilor sălbatici, care sunt folosiți pentru a hrăni somonul de crescătorie. Este nevoie de mai mult pește pentru a hrăni somonul de crescătorie decât somoni pentru a hrăni un om.

„Ei [somonii] sunt prădători apex, în vârful lanțului trofic. A prinde pești precum macrou, hering sălbatic și hamsii – pești pe care oamenii îi pot mânca [și îi mănâncă] – pentru a produce somon este un mod total ineficient de creștere și consum”, spune Ed Smith, scriitor culinar și unul dintre tot mai mulți bucătari de renume care au renunțat la somon în ultimii ani.

Așadar, dacă dorim ca fermele de somon să treacă la un mod de operare mai durabil, trebuie să acceptăm să plătim mai mult pentru un produs calitativ.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending