În această seară, un pisoi buclucaș a fost salvat de pompieri după ce a rămas blocat pe acoperișul unui bloc din municipiul Botoșani. O femeie, locatară a imobilului, a auzit mieunatul disperat al puiului de pisică și, neputând interveni singură, a apelat la 112 pentru a solicita ajutor.

La fața locului s-au deplasat imediat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani. La vederea salvatorilor, pisoiul s-a speriat și a căutat refugiu, intrând în burlanul de scurgere al apei de pe acoperiș. Intervenția s-a dovedit a fi destul de complexă, aceștia fiind nevoiți să demonteze burlanul bucată cu bucată pentru a ajunge la pisoi. După eforturi susținute, ei au reușit să-l găsească blocat la aproximativ 3 metri înălțime și să-l elibereze.

Pisoiul a fost predat predat locatarei care a sunat după ajutor, aceasta oferindu-se să aibă grijă de el și să-i găsească un adăpost sigur.

DRDP Iași a recepționat lucrările din proiectul „Modernizare DN 28B, Târgu-Frumos – Botoșani, km 0+000 – km 76+758”.
Demersul vine după finalizarea lucrărilor la punctele de calamități (alunecări de teren) constatate la limita județelor Iași și Botoșani și din zona Zăicești – Mănăstirea Zosin (jud. Botoșani). Recepția a fost semnată condiționat de completarea/remedierea unor lucrări de siguranța circulației și de relocare a unor rețele de utilități de pe traseu, care nu împiedică însă desfășurarea în bune condiții a traficului.

Cu această ocazie, DRDP Iași redă traficului un drum complet modernizat în lungime de peste 70 km, care leagă județele Iași și Botoșani, cu platforma drumului lărgită la 9 m, poduri și podețe modernizate, alături de girații și intersecții la nivel complet reconfigurate și amenajate conform standardelor.
Modernizare DN 28B, date tehnice:
lungime totală traseu modernizat: 71,512 km
platformă drum – 9,00 m (două benzi a 3,50 m, două acostamente a 1,00 m)
poduri noi – 1 buc.
poduri reabilitate – 8 buc.
podețe – 104 buc. (61 podețe noi, 43 reabilitate)
intersecții la nivel – 36 buc.
intersecția cu DN 28 de la km 0+000 (Tg. Frumos, jud. Iași) a fost sistematizată în soluție de sens giratoriu cu câte două benzi, rezultând o lățime a căii inelare de 11,00 m și o rază a insulei centrale de 10,00 m).
Este al doilea drum național complet modernizat redat botoșănenilor în decurs de un an, după DN 29D, Botoșani – Ștefănești, lucrări prin care DRDP Iași va oferi celor care tranzitează județele Iași și Botoșani legături rutiere viabile.
Cu această ocazie, DRDP Iași mulțumește riveranilor și conducătorilor auto pentru înțelegerea manifestată pe parcursul lucrărilor, cu recomandarea de a circula cu atenție și cu respectarea semnalizării instituite pe întregul traseu redat traficului, astfel încât să se bucure de o durată de utilizare a acestui obiectiv cât mai îndelungată, în condiții de siguranță și confort. Vă dorim drumuri bune!
_____________________________________
Antreprenor: asocierea SC Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi (lider) – SC Mavgo Holding SRL- Vahostav SK – Trameco SA
Valoare totală proiect: 448.487.038,14 lei (TVA inclus)
Durată contract: 29 luni (din care 5 luni proiectare)
Garanție lucrări: 96 luni

Peste 16.000 de elevi cu medii sub 5 la admiterea de anul acesta, au fost repartizați la licee din toată țara, arată datele publicate de Ministerul Educației. Este cel mai mare număr de elevi cu medii sub 5 din ultimii 4 ani, care ajung în învățământul liceal, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro.
Concret, 17.950 dintre cei 113.567 de candidați la admitere au avut medii mai mici [editare ulterioară] de 5. Dintre ei, 16.723 au fost repartizați la liceu în prima etapă, arată informațiile ministerului. Este echivalentul 643 de clase a câte 26 de elevi fiecare.

Cel mai mare număr de elevi cu medii sub 5 s-a înregistrat în rândul celor din mediul rural. Este vorba de 10.600 de tineri, dintre care 9.959 au fost deja repartizați la liceu.

În mediul urban, 7.350 au obținut medii sub 5, 6.764 fiind deja repartizați la liceu în această primă etapă.

Dintre cei deja repartizați, 3.448 sunt înscriși la filiera teoretică, iar ceilalți 13.275 la filiera tehnologică. Asta înseamnă 20% din totalul celor cu medii sub 5 au ajuns pe locuri din licee teoretice și restul la licee tehnice.

În sesiunea de admitere din anul 2023, 13.629 de participanți au obținut medii de admitere mai mici de 5, iar în prima etapă fuseseră repartizați computerizat 12.566 de elevi.

O posibilă explicație pentru creșterea numărului de medii sub 5 este reprezentat de scăderea numărului de elevi care au optat pentru înscrierea în învățământul profesional. 20.615 participanți s-au înscris în învățământul profesional anul acesta, în comparație cu 25.416 în anul 2023.

Candidații care au fost repartizați în urma primei sesiuni de admitere vor depune dosarele de înscriere la liceele la care au fost admiși în perioada 25-30 iulie, potrivit calendarului oficial.

Cea de-a doua etapă a admitere va avea loc în perioada 2-20 august.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266)

Capitolul al II-lea, “Destinul literaturii”, începe cu o frază care exprimă un adevăr de necontestat: “Fie că o recunoaştem sau nu, literatura (cultura) s-a aflat întotdeauna într-un anume raport cu puterea politică. Orice stat din lume are o anumită politică faţă de cultură, o anumită “politică culturală”. El poate să favorizeze prin legile lui finanţarea şi dezvoltarea liberă a culturii sau poate să-i limiteze dezvoltarea, impunându-i o anumită direcţie”. Din această perspectivă, Virgil Diaconu găseşte cinci tipuri de literatură generate de puterea politică: 1. literatura “burgheză” sau literatura după gratii (începând cu 1945 această literature este condamnată pentru că ignoră sau cârteşte împotriva doctrinei peceriste şi pentru că nu a înghiţit hapul “omului nou”); 2. literatura realismului socialist sau literatura vândută (literatura dedicată partidului communist, realizărilor sale şi omului nou, cuvântul partidului luminează calea, cenzura şi Securitatea devin îngerii păzitori ai literaturii, o literatură de masă, îşi face loc amatorismul, devine o literatură a avantajelor”); 3. literatura neimplicată politic (denumită şi literatură tolerată,  îşi vedea de scopurile ei estetice, uneori “ne vorbea printre rânduri”);  4. literatura sponsorizată din democratură ( care este acum, după 1989,  cenzura politică este înlocuită cu cenzura financiară, literatura este liberă politic, dar  pusă la pământ financiar, de remarcat înşurubarea în funcţii pe la instituţii de cultură, reviste, edituri a optzeciştilor); 5. literatura liberă (ţinută în viaţă de  puterea adevărat democrată).

La pagina 99 a cărţii, Virgil Diaconu ne propune un eseu cu un titlu incitant, din care redau doar jumătate: “Capcanele literaturii feminine sau…”. Din punctul de vedere al autorului, nu există nici o discriminare a femeii scriitor, ba mai mult, constată că „femeile care în dealul – valea literară luptă pentru afirmare reuşesc mult mai mult decât  bărbaţii” şi că „noua feminitate este cam masculină, ba de cele mai multe ori o întrece şi fură din mobilierul bărbaţilor”. Segmentul acesta, dedicat femeii şi literaturii  abundă în exemple care, nu s-ar spune că nu s-ar baza pe o minuţioasă cercetare  a fenomenului. Virgil Diaconu  ştie el ce ştie şi, mai mult, de unele am mai auzit şi noi.  Credinţa lui Virgil Diaconu  o identificăm cu o „concluzie descurajantă”: „Nu cred că masculinitatea sau feminitatea  în sine şi în mod exclusiv pot să dea  valoare operei literare , deşi opera poate să conţină foarte bine elemente, chiar vibrante, de acest fel, iar un autor poate să facă, fără discuţie, literatură mare din eros”.

Problema  care vizează intelectualul şi intelectualitatea se vrea un răspuns la o conferinţă ţinută de filosoful Mircea Flonta.  Virgil Diaconu  crede că a prezenta doar intelectualul responsabil („el apără valorile umane, binele, libertatea, cultura şi are o atitudine socială pozitivă, etică”), aşa cum a făcut-o filosoful amintit, nu este suficient atât timp cât există şi acţionează şi intelectualul iresponsabil („plătit în euro, în funcţii, corupt de bani şi de tot felul”).  În definitiv, ce element defineşte intelectualitatea?  Spune Virgil Diaconu: „O persoană dobândeşte numele   de intelectual atunci când îşi manifestă, sub varii forme, capacităţile intelectuale deosebite în cultură, media, religie, economie, societate etc. Persoana dobândeşte numele de intelectual pentru capacităţile sale, iar nu pentru aplicarea etică sau anti-etică”. Şi faţă de solidaritatea intelectualilor Virgil Diaconu are o serie de puseuri critice: „Există o solidaritate responsabilă (care vrea să însănătoşească şi să înfrumuseţeze lumea) şi există o solidaritate iresponsabilă (ţine lumea pe loc,  o îmbolnăveşte sau o urâţeşte).

Virgil Diaconu  identifică şi câteva „împiedicări” ale literaturii române în drumul său către Europa: 1. împiedicări politico – economice (indiferenţa  Statului faţă de cultură); 2. evaluări deformate şi literatura holografică; 3. proasta circulaţie a cărţii. (VA URMA)

Publicitate