Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale Botoșani au reținut, pe 21 august 2025, pentru 24 de ore o femeie de 42 de ani, din municipiul Botoșani, cercetată pentru comiterea infracțiunii de furt.

Din anchetă a reieșit că, pe 19 august 2025, în Piața Centrală din Botoșani, femeia a profitat de neatenția unei victime de 66 de ani și i-a sustras 850 de lei dintr-un buzunar exterior al genții purtate de aceasta.

Femeia a fost introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, iar cercetările continuă pentru clarificarea tuturor circumstanțelor faptei.

Ministerul Educației a transmis vineri precizări după ce norma didactică a profesorilor a fost majorată cu două ore pe săptămână, conform Legii fiscal-bugetare nr. 141/2025, informează Agerpres.

Potrivit comunicatului ministerului, aproximativ 98,6% dintre profesorii titulari și-au păstrat posturile în aceleași unități școlare, în timp ce restul de 1,4% își vor constitui normele didactice de la alte școli.

Creșterea normei cu două ore are ca scop o mai mare interacțiune între elevi și profesori titulari, reducând totodată necesitatea fragmentării normelor în mai multe unități școlare. Ministerul analizează și modalități de reducere a sarcinilor birocratice în timpul programului de lucru.

Săptămâna viitoare vor fi distribuite normele pentru suplinitori, iar ulterior vor fi comunicate orele disponibile pentru plata cu ora.

Ministerul Educației subliniază că aceste măsuri sunt menite să asigure continuitatea și stabilitatea în sistemul de învățământ, păstrând profesorii titulari aproape de elevii lor.

Comuna Roma din județul Botoșani, face un pas important spre independența energetică și protecția mediului și a lansat licitația pentru construirea propriei centrale fotovoltaice.

Administrația locală a scos la licitație în platforma electronică de achiziții publice (SEAP) execuția lucrărilor pentru construirea unei unități moderne de producere a energiei electrice din surse regenerabile, menită să acopere consumul propriu al instituțiilor publice.

Potrivit documentației tehnice, viitoarea centrală fotovoltaică va fi de tip „on-grid” și va avea o putere totală instalată de 205 kWp. Investiția se ridică la peste 1,65 milioane de lei (fără TVA), iar lucrările vor include toate etapele necesare pentru punerea în funcțiune a sistemului: amenajarea terenului, montarea a 500 de panouri fotovoltaice, instalarea de optimizatoare și invertoare, lucrări electrice complexe și realizarea racordului la Sistemul Energetic Național.

Proiectul prevede și amenajări conexe, precum împrejmuirea perimetrului, montarea stâlpilor pentru iluminat perimetral cu LED și instalarea unui sistem de legare la pământ. După finalizarea lucrărilor și testele tehnice, centrala va asigura energie curată, reducând cheltuielile primăriei și impactul asupra mediului.

„Este o investiție strategică pentru comuna Roma. Vom putea produce energia necesară pentru consumul instituțiilor publice, diminuând costurile și demonstrând că și mediul rural poate adopta soluții sustenabile. Așteptăm ofertanți și sperăm să terminăm în termen și cu acest proiect”, a precizat primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu.

Licitația prevede posibilitatea de solicitare a clarificărilor până la 12 zile înainte de termenul limită de depunere a ofertelor. Câștigătorul va trebui să respecte cerințele stricte din caietul de sarcini și să livreze o lucrare la standarde europene.

Acest proiect se înscrie în tendința națională de tranziție către surse de energie verde și reprezintă un exemplu de bună practică pentru comunitățile din județul Botoșani.

Principiul „poluatorul plăteşte” este tot mai des invocat în discursurile despre protecția mediului, însă aplicarea sa reală ridică numeroase întrebări. Este acest concept doar un slogan, o formulă de campanie, sau un deziderat care poate schimba modul în care România gestionează problema deșeurilor?

Conform legislației în vigoare, costurile gestionării deşeurilor – de la infrastructură la exploatare – trebuie suportate de producătorul iniţial de deşeuri sau de deţinătorii actuali ori anteriori ai acestora.
În practică, însă, lucrurile sunt mai complicate. În cazul deșeurilor abandonate, când producătorul sau deținătorul nu este cunoscut, cheltuielile sunt preluate de unitatea administrativ-teritorială, adică de Primărie, deci indirect de către cetățeni.

Chiar și atunci când autoritățile reușesc să identifice poluatorul, acesta trebuie să suporte nu doar costurile de curățare și refacere a mediului, ci și pe cele generate de procesul de identificare. Însă până la acest moment, comunitățile locale sunt cele care rămân cu nota de plată inițială, ceea ce ridică întrebarea: cât de eficient este sistemul și cât de repede se reușește recuperarea banilor?

Consiliile locale au obligația de a adopta măsuri pentru interzicerea abandonării deşeurilor și pentru a preveni gestionarea neconformă a acestora. Cu toate acestea, în multe orașe și comune, realitatea arată altfel: gropi ilegale de gunoi, aruncări necontrolate și lipsa unor campanii reale de educare civică.

Legislația este clară: protecţia mediului este un obiectiv de interes public major, care presupune responsabilitatea comună a autorităților și a cetățenilor. Dezvoltarea durabilă nu se poate construi fără implicarea tuturor actorilor – de la administrație, la companii, până la fiecare individ.

Slogan sau realitate?
Rămâne întrebarea esențială: „Poluatorul plăteşte” este doar o formulă frumos ambalată sau un principiu care se aplică ferm?
Cât timp nota de plată ajunge, chiar și temporar, în sarcina comunităților locale și implicit a contribuabililor, conceptul rămâne mai degrabă un deziderat. Pentru ca el să devină realitate, este nevoie de:

• eficiență în identificarea poluatorilor,
• aplicarea rapidă și corectă a sancțiunilor,
• educație ecologică la nivelul populației,
• voință politică și administrativă de a pune legea în aplicare fără compromisuri

.