Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 46 de ani, din comuna Havârna, județul Botoșani, care în data de 16 septembrie a.c. a părăsit stâna la care lucra, amplasată în extravilanul localității, iar până în prezent nu a revenit și nici nu a putut fi contactat.

GROSU IOAN are următoarele semnalmente: păr șaten, ochi căprui, 1,70 m înălțime, aproximativ 80 de kg.

Vestimentația la momentul plecării: geacă de culoare gri, pantaloni de culoare neagră, cizme din cauciuc, pe cap purta fes de culoare gri.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Eclipsă de Lună vizibilă și din România, în această noapte. Fenomenul astronomic poate fi observat din mai multe locații din țară. Eclipsa parţială de Lună se produce în noaptea de 17 spre 18 septembrie (marţi spre miercuri). Luna se va afla la graniţa dintre constelaţiile Aquarius şi Pisces, scrie alba24.ro.

Pe 18 septembrie este faza de Lună Plină la 05 h 34 m (ora pentru Bucureşti), potrivit astro-urseanu.ro. Pe tot parcursul nopţii, planeta Saturn se va afla în dreapta lunii.

Eclipsa este vizibilă în România în Bucureşti, dar şi în alte locaţii din ţară.

Eclipsă de Lună. Cum poate fi observat fenomenul astronomic

Fenomenul începe cu intrarea Lunii în penumbră, la ora 03 h 39 m (18 septembrie). În acel moment, Luna se va afla destul de jos pe cer, înspre sud-vest.

Pentru că penumbra Pământului nu este foarte opacă, la începutul fenomenului culoarea Lunii nu se va schimba mult. În apropierea fazei maxime a eclipsei parţiale de Lună, începând cu ora 05:30 (18 septembrie), partea de sus a Lunii va începe să aibă culoare, diferită faţă de partea de jos.

Faza maximă a eclipsei de Lună este la 05 h 44 m (ora pentru Bucureşti), spre dimineaţă. Atunci, Luna va fi în penumbră şi aproximativ 4% în umbra Pământului. În acel moment, Luna se va afla foarte jos pe cer, înspre orizontul de sud-vest.

După perioada de fază maximă, Luna îşi va recăpăta strălucirea şi culoarea, ieşind complet din umbră la ora 06 h 16 m, şi din penumbră la ora 07 h 05 m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, citat de Agerpres.

Următoarea eclipsă de Lună (totală) va putea fi observată din România parţial (Luna apune înainte fazei maxime) şi se va produce la 14 martie 2025.

Eclipsă de Lună. Cum se produce fenomenul

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna la Lună Plină (LP), deci când Soarele este în opoziţie cu Luna. Lunaţiile – Luna Nouă sau Luna Plină – se produc la fiecare 2 săptămâni, dar eclipse nu avem, de regulă, decât patru pe an, două de soare şi două de lună.

Publicitate

Pământul are întotdeauna o umbră în spaţiu creată de lumina Soarelui, care are o parte centrală mai întunecată şi o parte externă mai puţin întunecată, numită ”penumbră”. În timpul unei eclipse de Lună, Luna intră în umbra Pământului încetul cu încetul. La un moment dat, Luna poate dispărea aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roşie închisă. Aceasta se numeşte ”eclipsă totală de Lună”.

Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate, ci doar ”muşcat” foarte tare. Aceasta se numeşte ”eclipsă parţială de Lună”. Dacă Luna trece doar prin partea externă a umbrei, prin penumbră, se zice că avem o ”eclipsă de Lună prin penumbră”.

Date pentru cercetători

Eclipsele de Lună mai puţin spectaculoase se întâmplă când aceasta intră în ”umbra” Pământului. Spre deosebire de cele de soare, pot fi văzute din orice punct de pe Glob, cu condiţia ca în locul respectiv să fie noapte şi cer senin.

Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiştilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem ”citi” particularităţile atmosferei Pământului. Eclipsele de Lună sunt folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.

Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.e.n. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. La noi, oamenii spuneau că erau mâncate de vârcolaci.

Sursa: alba24.ro

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privinţa unui bărbat, cu cetățenie R. Moldova, în autoturismul căruia a fost descoperit un permis de conducere fals, cu însemnele autorităților române.

În data de 16 septembrie a.c., în jurul orei 20.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, la volanul unui autoturism, un bărbat cetățean moldovean, în vârstă de 27 de ani.

Cu ocazia controlului de frontieră, în autoturismul acestuia, în torpedou, a fost găsit un permis de conducere cu datele de identificare și fotografia bărbatului aflat la volan, având caracteristici similare celor eliberate de către autoritățile din România.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii de frontieră au constatat că permisul de conducere descoperit nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unuia autentic, fiind fals total.

Tânărul a declarat că a obținut permisul de conducere de la un cetățean algerian din Franța, contra sumei de 50 de euro.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, la finalizare urmând a se lua măsurile legale care se impun.

Sute de localnici din nordul Moldovei trăiesc un coșmar de fiecare dată când plouă abundent. Din cauza eroziunii continue a Prutului în maluri, intensificată grav de vremea ploioasă, se tem să nu ajungă, peste noapte, cu tot cu case în viitură. Zona este predispusă anual inundațiilor, scrie Adevărul.

După dezastrul din sudul Moldovei, localnicii satelor din județul Botoșani, de pe malurile Prutului, stau cu frica-n sân și bagajele la ușă. Asta în condițiile în care, anual, Prutul inundă gospodării și, în ultimii 15 ani, a făcut de două ravagii de-a lungul malurilor sale. În special, localnicii din satul Baranca, comuna Hudești, stau în teroare de fiecare dată când plouă abundent. Anual, Prutul rupe hectare întregi de mal, iar oamenii se tem ca după o ploaie mai puternică să nu ajungă cu tot cu case direct în apele râului. Au experiențe terifiante cu inundațiile, din 2008 și 2010, iar fiecare cod galben anunțat de meteorologi produce panică în Baranca. Odată cu ciclonul Boris și efectele sale devastatoare în sudul Moldovei, sătenii de la Baranca își retrăiesc coșmarul, mai ales că meteorologii au anunțat, luni, cod galben și risc de inundații pe râurile Prut și Jijia. Codul galben este prelungit până marți, 17 septembrie, întreaga comună Hudești, inclusiv Baranca, aflându-se pe lista localităților sub incidență de ploi abundente și inundații.

Locul în care România pierde anual, patru hectare de teren

Satul Baranca, comuna Hudești, se află la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, chiar pe malul Prutului, granița naturală a României cu Ucraina. Baranca este o comunitate de oameni, în mare parte nevoiași, care trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Viața pe malurile Prutului este grea, departe de civilizație, legată de glie, singura care îi poate hrăni. Iar natura și lipsa de implicare a autorităților le fac viața și mai grea. Prutul este un râu capricios și violent atunci când plouă abundent. Inundă gospodării și, mai ales, rupe malurile, „consumând” hectare întregi anual. Autoritățile de la Hudești spun că, statistic vorbind, anual, Prutul ”macină” și cară odată cu apa patru hectare de teren, relatează Adevărul.

Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache

Prutul a început să erodeze malurile după 1975, iar fenomenul a fost accentuat și de o serie de amenajări făcute de sovietici. ”A fost o consolidare făcută pe timpul URSS-ului, prin care ei și-au protejat malul, l-au consolidat și au dirijat apa în malul nostru, și-l erodează.  Noi fiind copiii URSS-ului nu ne-au dat voie să facem şi noi acele amenajări. S-au încercat consolidări, dar consolidări care nu rezistă la viituri. Acum avem voie să facem acele amenajări, dar nu avem bani”, spune Viorel Atomei, primarul din Hudești. Mai apoi, inundațiile violente din 2008, care au lăsat Baranca efectiv devastată, au fost picătura care a umplut paharul. Eroziunile au devenit accelerate. Se preconizează că din 1975 și până în prezent, România a pierdut 60 de hectare de teren numai la Hudești și numai din eroziuni. Tabloul este efectiv apocaliptic, cu salcii efective smulse din rădăcină și maluri prăbușite.

”Fac criză când începe să plouă tare, plâng și mă nădușesc”

Localnicii din Baranca sunt traumatizați de inundații, dar și de eroziunea constantă și galopantă a malurilor. Cei mai bătrâni spun că satul s-a mutat de trei ori, altfel ajungea de mult în Prut. „De trei ori a fost mutat satul. De fiecare dată când viitura rupea malul fugeam mai la deal. Viață chinuită, domnule, viață chinuită. Să o tot iei de la capăt de frica apelor. Satul s-a muat tot mai deal, să nu cadă în Prut”, spune nea’ Vasile, un agricultor din Baranca. Soția sa, spune că atunci când plouă abundent intră în panică. ”Când aud ropotul ploii care nu se mai oprește, sau dacă plouă toată noaptea fac criză. Eu fac criză când începe să plouă tare…plâng și mă nădușesc. A fost coșmar și în 2008 și în 2010, și parcă apa este tot mai aproape”, spune femeia.

În plus, când începe să plouă, moș Luca se pregătește temeinic. Știe deja lecția. A trecut prin multe și a supraviețuit la numeroase inundații foarte grave. ”Am grijă să fie slobode animalele, să nu moară săracele înecate în pripon. Mai apoi pregătesc în pungi actele, să nu le ude și să le am aproape de pat. Și actele și banii. Hainele de trebuință, câteva, tot în pungă lângă pat, să nu se ude. Și dorm iepurește când răpăie ploaia. Dacă simt viitura, țuști din casă, pe loc înalt”, mărturisește săteanul. Oamenii știu lecția, iar inundațiile din sudul Moldovei le-a băgat și mai tare frica-n oase. Unii au auzit de avertizarea de cod galben și sunt cutremurați. „Ne uităm la televizor. Săracii, noi îi înțelegem că am trecut prin ceva asemănător”, adaugă o săteancă, mai scrie Adevărul..

”Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”

Temerea cea mai mare a localnicilor din Baranca este ca malul să nu cedeze în bloc. Mai ales în cazul unei viituri. De exemplu, în 2008, inundațiile au rupt efectiv două hectare din mal. Din cauza eroziunii, oamenii au sărăcit de toate. Unii rămân fără terenurile agricole care se prăbușesc în Prut. „Pierd oamenii mult teren agricol. Pierd şi păşune.”, adaugă edilul. Localnicii spun că în curând rămân fără toată moștenirea părintească. ”S-au căznit săracii să lucreze, să lase la copii. Ce să lași bre, dacă i-a tot Prutul?”, spune moș Luca. Dar, totuși, cea mai mare temere a oamenilor rămâne prăbușirea malurilor. „Îmi este frică ca odată, așa pe toamnă, sau la dezgheț când se umflă Prutul rău și dă pe dinafară să nu rupă de tot malul. Și să ne prăbușim cu totul în ap. Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”, adaugă nevasta lui moș Luca.

Intervenția autorităților în fața acestei situații a fost ca de obicei, foarte lentă. S-au alocat când și când fonduri pe diferite consolidări, mai mult sau mai puțin trainice, pe bucăți de mal. De exemplu, acum în jur de 10 ani, Guvernul dădea din fondul de rezervă bani pentru consolidarea a numai 500 de metri de mal. Au mai fost intervenții și ulterior, dar fără să rezolve problema pe toată lungimea malului erodat. În aceaste condiții oamenii așteaptă scăpare numai de la Dumnezeu.

Sursa: Adevărul

Publicitate