Connect with us

Educație

Violența în școli: Elevii care comit fapte grave ar putea fi obligați participe la ore de consiliere școlară sau psihologică

Publicat

Publicitate

Printre formele grave de violență se numără vătămarea corporală, inclusiv cea din culpă, jignirile, aruncarea cu obiecte, ameninţarea, imobilizarea copilului, instigarea la violenţă sau ură, determinarea sinuciderii şi semnele obscene

Ministerul Educației vrea să reglementeze procedura de management al cazurilor de violenţă în şcoli. Astfel, un proiect aflat în dezbatere publică definește, printre altele, formele grave de violenţă, dar şi modul în care acestea trebuie gestionate de către reprezentanţii unităţilor de învăţământ şi ai altor instituţii. Potrivit documentului, printre formele grave de violență se numără vătămarea corporală, inclusiv cea din culpă, jignirile, aruncarea cu obiecte, ameninţarea, imobilizarea copilului, instigarea la violenţă sau ură, determinarea sinuciderii şi semnele obscene.

Elevii care sunt implicaţi în astfel de acte vor fi obligaţi, potrivit proiectului, să participe la ore de consiliere şcolară sau psihologică, în caz contrar autorităţile putând cere instanţelor de judecată să emită decizii privind obligarea acestora la consiliere.

Ministerul Educaţiei a publicat pe 19 iulie procedura privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și personalului școlii, precum și al altor situații corelate, în mediul școlar și a suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar (proiectul urmează a fi aprobat prin ordin de ministru).

Documentul reglementează modalitățile de lucru, regulile de aplicat și responsabilitățile persoanelor implicate în managementul interinstituțional şi multidisciplinar al următoarelor fapte:

a) violență (cazuri ușoare și grave) între antepreșcolari/preșcolari/elevi, săvârșite în mediul școlar;

Publicitate

b) violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, săvârșite de membri ai personalului școlii, în mediul școlar;

c) violență asupra personalului școlii, săvârșite de elevi, în mediul școlar;

d) fapte asupra cărora există suspiciunea de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase; suspiciune de implicare în alte infracțiuni – furt, tâlhărie;

e) suspiciune de consum de substanțe psihoactive;

f) fapte asupra cărora există suspiciune de violență comise asupra copilului în afara mediului școlar (violență domestică, trafic de persoane, pornografie infantilă).

Pentru a fi considerate fapte săvârșite în mediul școlar, acestea trebuie să se comită în perimetrul unității de învățământ preuniversitar, în cadrul unor activități organizate de personalul școlii în afara perimetrului unității de învățământ sau în cadrul activităților școlare/extrașcolare desfășurate în mediul online.

Care sunt considerate formele grave de violență între copii

Potrivit proiectului pus în dezbatere publică de Ministerul Educației, toate formele de violență care constituie infracțiuni se consideră forme grave de violență.

Fără a se considera o enumerare exhaustivă, se consideră forme grave de violență între copii următoarele:

  • Forme de abuz fizic, care constituie infracțiuni precum: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violențe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat;
  • Alte forme de abuz fizic: automutilarea, lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului;
  • Forme de psihologic, care constituie infracțiuni precum: instigarea la violență, incitarea la ură și discriminare, amenințarea, șantajul, hărțuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
  • Alte forme de abuz psihologic: bullyingul și cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea;
  • Forme de abuz sexual, care constituie infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;
  • Alte forme de abuz sexual: molestarea sexuală verbală (expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotație sexuală), sextingul, sexualizarea;
  • Traficul de minori.

În situația în care elevul / personalul școlii este martorul sau i se raportează o situație gravă de violență între preșcolari/elevi, în spațiul școlar, și există o amenințare reală la viața, la sănătatea sau la siguranța preșcolarilor/ elevilor implicați, elevii sau personalul școlii apelează imediat serviciul unic de urgență 112. Dacă există antepreșcolari/preșcolari/elevi care necesită asistență medicală școlară, se solicită intervenția personalului specializat de la cabinetul medical.

Dacă există suspiciunea săvârșirii unei fapte prevăzute de Legea penală și, până la momentul respectiv, nu a fost sesizat serviciul unic de urgență 112, directorul unității de învățământ sesizează verbal și în regim de urgență dispeceratul de poliție. Până la sosirea poliției, directorul unității de învățământ asigură, pe cât posibil, locul săvârșirii faptei (limitează accesul persoanelor în câmpul faptei) și conservarea probelor existente (nu ridică/nu permite ridicarea obiectelor folosite pentru săvârșirea faptei).

De asemenea, directorul unității de învățământ va informa verbal și în regim de urgență părinții/reprezentanții legali ai elevilor implicați (în principal victimă/victime și/sau autor/autori) și le va solicita să se prezinte la școală pentru gestionarea situației, în interesul superior al copilului.

Dacă este implicat un minor, directorul sesizează de urgență cazul grav de violență la 119 (DGASPC).

Documentul prevede că personalul școlii delegat de director va izola victima/victimele de autorul/autorii faptei de violență, respectiv îi va conduce în spații unde se simt în siguranță, pentru reducerea nivelului de stres și protecție.

În situația în care există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, directorul nu va permite interogarea elevilor implicați (audierea elevilor este realizată exclusiv de către organele de cercetare penală specializate, în prezența unui psiholog în cazul victimelor, respectiv a unui reprezentant DGASPC în cazul autorilor).

În situația în care nu există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, minorii implicați (autor/autori și victimă/victime) sunt intervievați pe cât posibil o singură dată, separat, în prezența a cel puțin unui părinte/reprezentant legal pentru copiii sub 14 ani, de către consilierul școlar/psihologul de la DGASPC, la decizia managerului de caz, într-un spațiu care asigură confidențialitatea.

Sancțiuni pentru autor/autori

Pe baza rezultatelor evaluării, directorul, educatoarea, profesorul de învățământ primar/dirigintele, consilierul școlar, cu consultarea managerului de caz DGASPC, propun sancțiuni
pentru autor/autori. Consiliul profesoral validează sancțiunile propuse. Sancțiunea se comunică elevului/elevei și părinților/tutorilor legali, în scris, de către personalul de conducere al unității de învățământ, în termen de cel mult 30 de zile de la data deciziei. Părinții/tutorii legali sau elevii majori au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la consiliul de administrație al unității de învățământ.

În situația în care elevii nu participă la activitățile de sprijin organizate la nivelul unității de învățământ, educatoarea/profesorul pentru învățământ primar/dirigintele informează părinții/reprezentanții legali în acest sens. În situația în care există suspiciunea că părinții nu pun în aplicare măsurile asumate pentru îmbunătățirea relațiilor dintre elevi și profesori, directorul sesizează situația la SPAS/DAS, în vederea efectuării unei vizite de monitorizare la domiciliul copilului.

În situația în care elevii și/sau părinții/reprezentanții legali continuă să refuze participarea la ședințele de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică, cuprinse în Planul de reabilitare și/sau reintegrare socială, chiar și după vizita de monitorizare efectuată de SPAS/DAS, directorul sesizează situația managerului de caz.

DGASPC și ISJ/ISMB pot solicita instanțelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească, a elevilor și/sau părinților/tutorilor legali să participe la ședințe de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică, potrivit art. 1528 din Codul Civil.

Vezi AICI proiectul privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și personalului școlii, precum și al altor situații corelate, în mediul școlar și a suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar.

sursa: edu.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Echinocțiul de toamnă 2025: Momentul în care ziua este egală cu noaptea. Când începe toamna astronomică

Publicat

Publicitate

Echinocțiul de toamnă 2025: în luna septembrie, se produce echinocțiul de toamnă, numit și ”punct autumnal”. Este momentul în care începe toamna astronomică. Ziua este egală cu noaptea.

Echinocțiul de toamnă 2025 va fi în data de 22 septembrie la ora 21.19 (ora României). Este trecerea oficială de la vară la toamnă, în emisfera nordică.

La momentul de echinocțiu, ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Sunt două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară (în luna martie) şi echinocţiul de toamnă (în luna septembrie).

Din 22 septembrie 2025, începe toamna în emisfera nordică, iar în emisfera sudică este echinocţiul de primăvară, ce marchează sosirea primăverii.

Echinocțiul de toamnă 2025. Cum se produce fenomenul

Din 22 septembrie, durata zilelor începe să scadă, iar cea a nopților va crește, până în 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.

Publicitate

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.

Aflat în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest. Durata zilelor este astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii sunt în regiunile polare, în zona polului nord unde începe lunga noapte polară. În cea a polului sud, Soarele se află deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară, după cum se explică pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Echinocțiul de toamnă 2025. Semnificații, tradiții, superstiții

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

De acest moment, sunt legate mai multe semnificații, tradiții și superstiții.

În vremuri străvechi, se marca moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă. Apoi, în septembrie, creștinii au adus în atenție naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie).

Odată cu aceste momente, vremea se răceşte, păsările încep să migreze, iar sătenii urmăresc ”semnele” vremii.

Se spune că dacă plouă în această dimineață, va ploua toată toamna. Se culeg nucile, merele și gutuile. Ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură.

Ce ar trebui și nu ar fi bine să faci

La echinocțiu, se spune că este moment prielnic pentru a-ți face planuri.

Nu ar fi bine însă să te cerți sau să-ți critici copiii. Se spune că altfel înțeleg că este tot ce au de cules în viață.

Înainte să ieși din casă, ar fi bine să mănânci pâine, pentru bunăstarea casei.

Citeste mai mult

Eveniment

Final de drum pentru un hoț din Botoșani: Prins și băgat la închisoare

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani , în baza unor informații de interes operativ, au identificat un bărbat, din municipiul Botoșani, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei închisorii.

Acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de furt .

Polițiștii au condus persoana în cauză la Peniteciarul Botoșani, în vederea executării pedepsei.

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii din Dorohoi, în acțiune pentru siguranța cetățenilor. Amenzi pe capete

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi împreună cu cei ai Secțiilor de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi, nr.

6 Pomârla și nr. 5 Mihăileni au organizat o acțiune pentru menținerea unui climat de ordine și siguranță publică și prevenirea infracțiunilor stradale, pe raza municipiului Dorohoi și a zonelor limitrofe.

În cadrul activităților desfășurate au fost verificate peste 90 de persoane și verificate 86 de autovehicule. În urma neregulilor constatate de către polițiști au fost aplicate 58 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 20.000 lei.

Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru nerespectarea limitei legale de viteză .

Citeste mai mult

Economie

Absolvenții intră pe piața muncii cu așteptări salariale de 3.800–4.200 lei net. Bucureștiul rămâne în top

Publicat

Publicitate

Ce așteptări financiare au absolvenții care intră pe piața muncii: În marile orașe, banii sunt mai mulți, dar și costurile sunt mai mari. 

Potrivit Termene.ro, care a publicat o analiză pe subiect, așteptările absolvenților sunt de 3.800 lei net media națională pentru entry-level, 4.200 lei în București și 3.900 lei în Cluj, Timișoara și Iași (Salario).

În prima săptămână din septembrie, tinerii 18–24 ani au generat aproximativ 30.000 aplicări/zi pe o platformă de recrutare.

Tinerii vânează poziții entry-level în retail, call-center/BPO, servicii, financiar-bancar, turism și IT/telecom, iar așteptările salariale se aliniază mediilor din marile orașe: 3.800 lei net la nivel național, 4.200 lei în București, respectiv 3.900 lei în Cluj, Timișoara și Iași, arată Salario (eJobs).

Balanța așteptărilor este, în mod natural, setată de peisajul ofertelor entry-level. Conform Salario (comparatorul salarial eJobs), salariul mediu net pentru poziții entry-level este de 3.800 lei la nivel național.

În marile centre universitare și economice, mediile urcă: 4.200 lei net în București și 3.900 lei în Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.

Publicitate

Pentru absolvenții 2025, acesta este culoarul realist de negociere: în orașele mari, joburile de început de carieră tind să fie ofertate în jurul mediilor locale, cu variații dictate de domeniu (mai tehnic = premium mai mare), program de lucru, beneficii și tipul de prezență (birou/hibrid/remote).

În restul țării, așteptările se temperează către media de 3.800 lei net, unde ponderea joburilor de suport operațional, retail, servicii și call-center rămâne semnificativă.

În ultima lună, angajatorii au postat 25.000 de joburi pe eJobs.ro, din care peste 15.000 sunt poziții entry-level, mai precizează reprezentanții eJobs, citați de Termene.

În prezent, pe eJobs.ro sunt active 23.000 de joburi, iar încă 8.000 sunt deschise pe iajob.ro, platforma „fast-track” lansată de eJobs pentru candidații care vor să se angajeze rapid, fără CV clasic.

Pentru un absolvent, acest volum înseamnă șanse reale, dar și necesitatea unei strategii: mai multe aplicări targetate, adaptarea CV-ului la job, certificări rapide (acolo unde contează) și flexibilitate salarială în jurul mediilor locale.

De regulă, un pachet entry solid combină salariul de bază cu bonusuri/prime, asigurare medicală, tichete, bugete de training și program hibrid după perioada de acomodare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending