O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018,  scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;

Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, /  în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;  

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, scrie despre  „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba  de clasificarea  cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care  citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);

Publicitate

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi.  Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;

Aproximativ 53.000 de persoane stau la un rând de câţiva kilometri, duminică seara, aşteptând să se închine la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi racla cu moaştele Sf. Pantelimon, adusă de la Muntele Athos, acesta din urmă fiind considerat a fi unul dintre cei mai importanţi sfinţi vindecători.

Conform estimărilor, de marţi, 8 octombrie, când a început pelerinajul de Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, şi până în seara zilei de 13 octombrie, peste 163.000 pelerini au trecut pe la baldachinul special amenajat în Curtea Mitropolitană.

Cei mai mulţi dintre pelerinii care stau acum la rând, care se întinde pe aproximativ şase kilometri, au venit din cursul zilei de sâmbătă. Atât pe parcursul zilei, dar mai ales în cursul nopţii, pelerinii care stau la rând primesc din partea voluntarilor Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei ceai şi cafea caldă, precum şi câte un pachet cu mâncare.

Anual, în preajma datei de 14 octombrie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, municipiul Iaşi se transformă în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară şi al cincilea mare centru de pelerinaj din Europa.

Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea. Ea a murit la vârsta de 27 de ani. Moaştele acesteia au fost dăruite în 1641 domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci. În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate în Biserica ‘Sfinţii Trei Ierarhi’, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent.

Cunoscută, conform tradiţiilor populare, şi ca Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a oamenilor sărmani.

Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.

Luni, 14 octombrie, ziua de prăznuire a Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată, începând cu ora 9,30, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.

Slujba liturgică va fi oficiată de mai mulţi ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cât şi din alte Biserici Ortodoxe Surori, răspunsurile liturgice fiind oferite anul acesta de Corul Operei Naţionale Române din Iaşi.

Publicitate

Autorităţile estimează că până pe 15 octombrie, când se încheie pelerinajul, peste 300.000 de credincioşi vor veni la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei din Iaşi pentru a participa la slujbele religioase şi alte activităţi desfăşurate în spaţiul public prilejuite de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, perioada de afluenţă maximă a pelerinilor fiind 13-14 octombrie. AGERPRES

Toate situaţiile în care documentele au fost depuse în timp record vor fi verificate, iar beneficiarii riscă pierderea finanţării dacă se va dovedi că au folosit metode necinstite ca să se înscrie. Declaraţia a fost făcută astăzi de ministrul Mediului, informează alba24.ro.

Anul viitor programul va avea alte condiţii la care deja se lucrează. Unii instalatori propun reducerea finanţării.

”Cei prinşi riscă pierderea finanţării” a anunțat ministrul Mediului Mircea Fechet la TVR Info.

Aproape 2.500 de solicitanţi persoane fizice din cei 66.000 de aplicanţi, care s-au înscris în programul Casa Verde Fotovoltaice, au reuşit să depună actele în mai puţin de 30 de secunde. Ei sunt primii care vor fi verificaţi dacă au fraudat sistemul.

„Orice interacţiune cu serverul, cu aplicaţia în sine lasă nişte urme digitale. Ele pot fi verificate oricând. Vom începe cu acele aplicaţii, puţine la număr, dar care au fost introduse în sistem în foarte puţine secunde. Cei prinşi riscă pierderea finanţării”, anunţă Ministrul Mediului.

Verificările vin după o serie lungă de nemulţumiri din partea celor care nu au reuşit să se înscrie chiar dacă au depus actele în mai puţin de un minut, dar şi după ce reprezentanţii Asociaţiei Prosumatorilor au cerut explicaţii public. Aceştia din urmă propun ca anul viitor selecţia beneficiarilor să se facă prin tragere la sorţi.

Din datele Administraţiei Fondului pentru Mediu reiese că în întreaga ţară puţin peste 700 de aplicanţi au depus dosarele în mai mult de 2 minute, ceea ce înseamnă 17 persoane în fiecare judeţ în parte.

Anul acesta beneficiarii programului Casa Verde Fotovoltaice primesc 30.000 de lei pentru sistem de panouri fotovoltaice şi baterii de stocare.

Cătălin Silegeanu, candidat AUR Botoșani la Senat, dezavuează campania candidaților PNL Botoșani pentru alegerile parlamentare, pe care îi acuză de ipocrizie și superficialitate. El spune că modul în care liberalii critică activitatea aleșilor în funcție este „o strategie cinică” a unor personaje care pozează în neprihăniți.

„Într-o campanie care respiră mai degrabă ipocrizie decât onestitate, candidații PNL Botoșani pentru alegerile parlamentare au ales să critice superficial activitatea actualilor deputați și senatori. Sub pretextul transparenței, aceștia scanează paginile de Facebook ale colegilor de breaslă, ajungând la concluzii grăbite: absența unui număr de telefon sau a unor detalii clare despre inițiativele legislative ar fi dovada unei activități parlamentare precare. Însă adevărata ipocrizie se ascunde dincolo de aceste aparențe”, spune liderul AUR.

Acesta a evidențiat în special atacurile împotriva fostului lider PNL Botoșani, Costel Șoptică, pe care unii dintre candidații liberali îl critică, deși a fost promovat și susținut de același partid.

„Primul exemplu elocvent este atacul îndreptat împotriva fostului președinte PNL Botoșani, Costel Șoptică. Cu un dispreț deloc mascat, unul dintre candidați îl acuză că „doar se plimbă cu barca”, ignorând convenabil că acest Șoptică a fost nu doar promovat și susținut de același PNL, dar a ocupat funcția de președinte cu binecuvântarea partidului. Paradoxul este evident: același PNL care își critică propriul fost lider ne asigură că el nu a avut activitate parlamentară, doar pentru ca peste patru ani, sub o altă conducere, să ne spună probabil același lucru despre candidații de astăzi. Adevărul e că ineficiența nu cunoaște limite temporale în politică”, subliniază Cătălin Silegeanu.

Un alt punct de controversă menționat de Silegeanu este modul cinic în care actualul președinte PNL Valeriu Iftime se raportează la cei care nu îi mai aduc foloase.

Publicitate

„Valeriu Iftime, actualul președinte al PNL Botoșani, a preluat conducerea organizației fără a fi votat de membrii locali, ci printr-o numire dictată de la București, grație relațiilor sale puternice cu conducerea centrală. Doar cu câteva luni în urmă, Iftime îl avea pe Șoptică alături într-o conferință de presă, susținând că are multe de învățat de la acesta și că experiența lui îi va fi de folos în rolul său de lider. Astăzi, însă, candidații lui Iftime îl tratează pe Șoptică drept un balast politic, deși acesta continuă să fie un reprezentant PNL la nivel național. Fără îndoială, politica locală se dovedește a fi un teren al ipocriziei, unde alianțele sunt efemere”, arată candidatul AUR la Senat.

De asemenea, acesta a evidențiat o atitudine selectivă a candidaților liberali, care evită să critice anumite figuri din partid, precum senatorul Cristian Achiței, cunoscut pentru absențele sale din plen, doar pentru că acesta beneficiază în continuare de susținerea conducerii.

„De remarcat este și faptul că actualii candidați evită cu grijă să adreseze vreo critică senatorului Cristian Achiței, deși acesta deține un record trist în privința absențelor din plen. De ce? Pentru simplul motiv că Achiței nu a căzut în dizgrațiile lui Iftime, cum a pățit camaradul său, Costel Șoptică. Așadar, critica selectivă dezvăluie o strategie cinică, menită să protejeze pe cei care încă se bucură de susținerea conducerii. Un alt nivel al ipocriziei vine din pretențiile actualilor candidați de a promova transparența prin simpla afișare a unui număr de telefon sau a unei adrese de email, ca și cum aceasta ar fi esența activității unui parlamentar. În realitate, activitatea unui ales se măsoară în proiecte legislative, în interpelări și în contribuții la dezbaterile din plen, nu în orele petrecute la telefon sau pe rețelele sociale”, explică liderul AUR Botoșani.

Cătălin Silegeanu a concluzionat că această campanie electorală este marcată de „promisiuni și atacuri la persoană”, în loc să fie axată pe adevărata activitate parlamentară. El consideră că botoșănenii merită mai mult decât simple critici de fațadă și ipocrizie politică.