Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Numele sfântului este de origine greceasă, fiind compus din cuvintele „haris” (har) si „lampos” (lumina, strălucire), drept pentru care el ar putea să însemne „strălucire a harului”. cunoscut ca izbăvitor de ciumă şi de foamete, apărător al oamenilor, animalelor și a țarinilor.
Și în județul Botoșani este o biserică care de ziua acestui sfânt îmbracă haină de sărbătoare și îl cinstește prin popas de rugăciune impresionant prin evlavie și participare. Mai precis, biserica se află în municipiul Botoșani, o mare binecuvântare pentru micuța comunitate din Parcul Tineretului, cartier mărginaș al orașului, care are ca hram principal Izvorul Tămăduirii.
Fiind hramul secundar, încă sunt mulți botoșăneni care nu știu că au șansa să se roage în casa ocrotită de sfânt chiar în orașul lor. Dacă Maica Domnului este Izvor al Tămăduirii, Sfântul Haralambie este ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor. Nici nu se putea o asociere mai potrivită de hramuri pentru o biserică sau parohie, cum este acest lăcaș de cult, cele două sărbători îmbinând latura liturgică cu aceea social-filantropică.
Primul hram fără părintele Ionică Alupoaiei
Sărbătoarea a început încă de duminică seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți din municipiul Botoșani și localitățile limitrofe. Un sobor de 12 preoți, întocmai ca apostolii, a cerut în rugăciune mijlocirea Sfântului Haralambie în biserica ctitorită de părintele Ioan Alupoaiei cu bănuțul văduvei. Creștinii au participat în număr mare și anul acesta, demonstrând o evlavie deosebită față de acest sfânt însemnat cu cruce neagră în calendar, dar atât de grabnic ajutător. A onorat cu prezența părintele inspector Liviu Botezatu, unul dintre preoții care au apreciat lucrarea regretatului părinte Ioan.
Răspunsurile la strană au fost date de mai mulți cântăreți din oraș, cărora li s-a alăturat părintele Dumitru Anușcă, deosebit cunoscător al muzicii psaltice. La finalul popasului duhovnicesc, părintele Marius Ciobanu a binecuvântat prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public. Părintele i-a cerut lui Dumnezeu, prin rugăciunea de binecuvântare a acestor prinoase, să le înmulţească „în sfânt locaşul acesta, în oraşul acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”. Pâinile au fost stropite cu vin şi împărţite credincioşilor, după sfârşitul slujbei.
Publicitate
A urmat un cuvânt de învățătură al părintelui Marius Ciobanu, parohul Bisericii care poartă numele Sfântului Nectarie și al Sfântului Andrei din Botoșani.
„Pomenește, Doamne, pe părintele Ioan, fratele nostru”
Luni dimineață, în ziua de prăznuire a Sfântului Haralambie, sărbătoarea a continuat cu Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor, o slujbă emoționantă și pătrunzătoare. Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit de câteva ori, lăsând să cadă pe obrazul multor enoriași o umbră de tristețe. Ca și în seara care a precedat sărbătoarea, biserica a fost plină de credincioși, veniți din toate părțile orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Haralambie, făcătorul de minuni.La final, a urmat o slujbă de pomenire a celor adormiți, după care gospodinele din parohie și-au demonstrat talentul culinar, oferind creștinilor celor prezenți tradiționalele sărmăluțe.
Ascultarea pe care a lăsat-o părintele Ioan Alupoaiei fiilor săi duhovnicești
Pentru lumea ortodoxă Mucenicul lui Hristos, Haralambie, este mare izbăvitor în vreme de molimă, făcător de minuni și grabnic ajutător al celor care-i cer ajutorul şi citesc Acatistul şi Paraclisul său. Este considerat un sfânt taumaturg, fiind vindecător de boli şi mai ales în vremuri pandemice care afectează milioane de oameni. La ultimul hram pe care părintele Ionică l-a slujit a lăsat un cuvânt ca a ajuns acum să semene cu o poruncă. „Să puneți numele copiilor Haralambie. Noi punem nume de staruri de cinema, de fotbal, în loc să punem nume de creștini, să aibă copilul acolo numele unui sfânt, care te ocrotește, la care te rogi. Iată, Sfântul Haralambie, care împreună cu Maica Domnului pot mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”, a spus părintele Ioan în ultima sa predică.
***
Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.
Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Cu siguranţă, Sfântul i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un bogat trecut pastoral, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni. Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Un incendiu violent a izbucnit, duminică după-amiază, în parcarea unui service auto din municipiul Botoșani, provocând pagube importante și un val de panică în rândul celor aflați în zonă. Flăcările au cuprins rapid două autoturisme, extinzându-se ulterior către clădirea service-ului și amenințând să afecteze alte patru mașini aflate în apropiere. Doar intervenția rapidă și profesionistă a pompierilor a prevenit o catastrofă.
Alarma a fost dată de un bărbat care a observat coloana de fum și flăcările puternice care ieșeau din zona parcării. A sunat imediat la 112, iar la fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.
Ajunși la fața locului, salvatorii au constatat că incendiul se manifesta cu violență la două autoturisme, iar căldura degajată a afectat și un al treilea vehicul. Flăcările au pătruns până la ușile și geamurile atelierului auto, deteriorând inclusiv o parte din acoperiș. Aproximativ 70 de metri pătrați din acoperișul clădirii au fost cuprinși de foc, iar fumul gros s-a ridicat deasupra cartierului, fiind vizibil de la distanță.
Pompierii au reușit să izoleze focul înainte ca acesta să se propage la restul construcției, care are o suprafață totală de aproximativ 300 de metri pătrați, precum și la alte patru autoturisme parcate în vecinătate. Intervenția promptă a echipajelor a fost crucială pentru limitarea dezastrului și evitarea unui incendiu de proporții mai mari.
Potrivit primelor concluzii, cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un scurtcircuit electric la unul dintre autoturisme.
Reprezentanții ISU Botoșani fac apel la responsabilitate și reamintesc șoferilor câteva măsuri esențiale pentru prevenirea incendiilor auto:
Publicitate
Verificați în mod regulat instalația electrică a vehiculului;
Nu efectuați improvizații la sistemele electrice;
Nu neglijați eventualele scurgeri de carburanți sau uleiuri;
Asigurați-vă că instalațiile de iluminat nu sunt defecte sau neizolate;
Verificați periodic valabilitatea stingătorului din autovehicul.
„Astfel de incidente pot degenera rapid și pot pune în pericol nu doar bunurile materiale, ci și viețile celor aflați în apropiere. Recomandăm tuturor cetățenilor să trateze cu maximă seriozitate verificările tehnice și să intervină la primele semne de nereguli”, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Pompierii botoșăneni rămân mobilizați 24 de ore din 24 pentru gestionarea tuturor situațiilor de urgență din județ. Evenimentele de acest tip sunt atent monitorizate de Centrul Operațional Județean, care are ca principal obiectiv coordonarea operativă a intervențiilor în sprijinul cetățenilor.
Ancheta privind cauza exactă a incendiului este în desfășurare. În paralel, se evaluează și pagubele materiale produse. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.
Noul Guvern care va fi condus de Ilie Bolojan va avea cinci vicepremieri, șase miniștri de la PSD, patru – PNL, patru – USR și doi – UDMR, relatează agerpres.ro.
PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
EMINESCU PEDAGOG (VIII)
În preocupările lui Eminescu privind didactica se pot întâlni și puncte de vedere privind personalitatea învățătorului. În raportul nr. 217 / 76 pe care Eminescu îl adresează Ministerului Instrucției de atunci, Toma Chiricuță găsește o atitudine tranșantă: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. În „Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași” (vezi „Opere complete”) atrage atenția că învățătorii buni nu sunt doar produsul școlilor care i-au format, ci mai mult ai naturii, care i-a înzestrat cu un adânc simț pedagogic: „aceștia sunt învățătorii născuți”. Și față de școlile care i-au format ca învățători, Eminescu este destul de realist: „Cunoștințele lor consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”. Sensul acestei fraze este întărit de o explicație a autorului studiului, Toma Chiricuță: „Școlile au dat acestor învățători mai mult cunoștințe superficiale și o metodă insuficientă”. Din raportul amintit, Toma Chiricuță extrage: 1) „lipsa absolută de mijloace pedagogice”; 2) „lipsa unei foi învățătorești”; 3) „cărțile didactice, câte sunt la noi, sunt pentru licee. Învățătorii rurali n-au ce citi, chiar dacă vor”; 4) „deși programul școalelor noastre rurale e încărcat cu aceste științe, totuși pentru a-i face apți pe învățători la propunerea unor asemenea cunoștințe, nu există până astăzi un singur mijloc, nici măcar un organ periodic”.
Toma Chiricuță descoperă în finalul raportului amintit o idee eminesciană cu privire la „desăvârșirea culturii profesionale a oamenilor școalei”, reluând acest pasaj: „Atrăgându-vă atenția asupra acestor lipsuri, vă rog totodată, Domnule Ministru, să binevoiți a hotărî dacă n-ar fi bine ca aceste conferințe să se ție pe viitor în feriile Crăciunului și ale Paștelor. Atunci petrec în genere în Iași profesorii de la institutele secundare, din mijlocul cărora s-ar găsi mulți a căror metodă ar servi de model învățătorilor rurali și ale căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele”. Observând prezența unui mare număr de suplinitori în învățământ, Eminescu scrie în raportul către ministru: 1. „Totdeauna am crezut că în locul unor suplinitori inepți e mai bine să nu fie de fel”; 2. „Școala să fie școală, Statul stat și omul om”. În fapt Eminescu dorea ca primăriile de comune să aloce sumele necesare școlilor și salariului învățătorului, „popa să fie bun”, „dările să fie mici”, iar „învățătorii pedagogi” ca cea mai înaltă accepție în care se poate lua cuvântul învățător. În recenzia la „Manualul de Istoria românilor” a lui Gr. Cristescu, Eminescu cere învățătorilor să fie colaboratori științifici la munca pedagogilor: „O recomandăm cartea învățătorilor și dorim ca fiecare să-și facă observațiile sale asupra ei, căci autorul, după câte știm, va da edițiilor sale viitoare toate schimbările, câte i s-ar propune de către învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se creează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc”. Adevărul este, observă Toma Chiricuță, că marele nostru poet are meritul de a fi enunțat câteva idei mari: 1) că pedagogia nu este o știință creată numai de câțiva, ci este o muncă colectivă care se adună și se desăvârșește necontenit; 2) că se gândește numai la un câmp restrâns, pe care ar trebui să se afirme colaborarea profesorilor: câmpul literaturii didactice; 3.) are meritul de a pune problemapedagogiei experimentale; 4) este, până la un punct, un creator în domeniul educației; 5) are contribuții pe tărâmul istoriei pedagogiei și culturii românești; 6) a propus crearea unei biblioteci pedagogice pentru învățători; 7) propune întemeierea unei publicații periodice pentru învățători; 8) recomandă instituirea unor cursuri de vacanță în vederea perfecționării culturii învățătorilor. Și să nu uităm, toate acestea la nivelul anului 1875. (VA URMA)