Connect with us
Publicitate

Eveniment

VIDEO: Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat Parlamentului României. Atenție, imagini care vă pot afecta emoțional

Publicat

Publicitate

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat luni Parlamentului României la invitația lui Florin Cîțu, președintele Senatului, relatează alba24.ro. Discursul lui Zelenski a fost în limba ucraineană, în sistem de videoconferință, timp de 10 minute, după discursurile de câte 3 minute ale președinților celor 2 camere, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat luni Parlamentului României la invitația lui Florin Cîțu, președintele Senatului.

Discursul lui Zelenski a fost în limba ucraineană, în sistem de videoconferință, timp de 10 minute, după discursurile de câte 3 minute ale președinților celor 2 camere, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu.

Atenție, imagini care vă pot afecta emoțional!

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezentat, în fața Parlamentului României, imagini șocante din Bucha: „Știm de peste 300 de oameni torturați”.

Volodimir Zelenski și-a cerut scuze pentru duritatea imaginilor, menționând că vrea să arate ce a văzut și el la Bucha.

Publicitate

„Priviți aceste imagini! Vor rămâne în istoria lumii”, a spus Volodimir Zelenski.

Preşedintele Ucrainei a afirmat că până acum autoritățile știu de „peste 300 de oameni torturați, oameni simpli, locuitori ai unui oraș simplu, care au avut mâinile legate la spate și au fost împușcați”.

„Pe teritoriul Ucrainei se decide soarta întregii Europe Centrale și a regiunii Mării Negre. Apărând libertatea Ucrainei înseamnă să protejezi securitatea Europei. Da, au fost impuse sancțiuni împotriva Rusiei până acum, dar războiul durează deja de 40 de zile, după 8 ani de război în Donbas. Rusia trebuie să caute pacea cu Ucraina și cu toată Europa, de aceea trebuie să fie privată de toate resursele. Trebuie să închideți porturile pentru navele rusești, să opriți tranzitul mărfurilor spre Rusia și din Rusia. Fiecare politician al lumii democratice trebuie să susțină Ucraina”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Fiica părintelui Ioan Alupoaiei, parohul Bisericii „Izvorul Tămăduirii” din Botoșani, s-a cununat cu alesul inimii

Publicat

Publicitate

Toți tinerii visează și așteaptă cu mare bucurie ziua în care vor deveni mire și mireasă. Ziua nunții este cea mai frumoasă din viaţa lor, este ziua de naștere a unei noi familii. O familie se naște din căutarea și găsirea reciprocă a celor doi tineri, în taina iubirii și a unirii lor în Hristos. În Duminica Sfinților Români, comunitatea din Parohia „Izvorul Tămăduirii” de la marginea municipiului Botoșani a făcut front comun cu emoțiile părintelui paroh Ioan Alupoaiei care și-a lăsat scumpa sa fiică, pe Teofana, unicul copil, în mâinile lui Ovidiu Costea, un tânăr care s-a învrednicit de încrederea și de iubirea fetei. În fața Altarului, mirii au jurat lui Dumnezeu că vor păzi legătura dragostei și a unirii dintre ei până la mormânt, curată, neîntreruptă, dreaptă și cinstită și nu se vor abate de la datoriile lor nici unul, nici altul, urmând ce este plăcut lui Dumnezeu și oamenilor.

Taina Sfintei Cununii a fost oficiată de un sobor impresionat de preoți, în frunte cu părintele Gheorghe Grigorași, din care a făcut parte și părintele Ioan Alupoaiei, vizibil emoționat.

Răspunsurile la strană, extrem de emoționante, au fost oferite de  membrii Grupului psaltic „Macarie Ieromonahul” și de cântărețul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”, Simon Petru Mihai.

Nașii de cununie, Ioana și  Lucian Viziteu, au fost martorii și garanții temeiniciei făgăduințelor făcute de viitorii soți unul față de altul și ai trăiniciei legăturii pentru tot restul vieții. Au demonstrat acest lucru atunci când au pus mâna pe cununiile așezate pe capul mirilor de preoții Gheorghe Grigorași și Petru Chirvase.

Un moment cu adevărat înălțător a fost dansul sfânt de la nunta celor doi tineri, Ovidiu și Teofana, care a făcut să vibreze inimile celor prezenți. După ce mâinile lor au fost înfășurate sub epitrahil în semnul unirii veșnice, soborul de preoți, cu mirii și nașii au înconjurat împreună masa de trei ori, ca semn al urmării de către tineri a drumului vieții. „Isaie, dănțuiește…”Sfinților Mucenici…”și Slavă Ție, Hristoase Dumnezeule…” sunt cele trei imnuri înălțătoare, intonate la unison de preoți și cântăreții de la strană, care au sporit emoțiile celor prezenți.

La final, carismaticul părinte Gheorghe Grigorași a ținut o predică memorabilă presărată cu sfaturi prețioase oferite celor doi tineri, Ovidiu și Teofana, care să îi ajute să înmulțească talanții primiți la Taina Sfintei Cununii, pe drumul vieții lor. În stilul său blând, dar ferm, părintele Grigorași a atras atenția și nașilor de cununie asupra rolului pe care îl au în calitate de părinți spirituali și a datoriei care este  similară cu cea a nașilor de botez. Naşii sunt primii care intervin atunci când apar neînţelegeri în familie pentru a salva unitatea şi trăinicia ei și părintele i-a încurajat să facă uz de acest drept oferit prin Taina Sfintei Cununii.

Publicitate

„Tinerii căsătoriți pleacă din casa părintească, unde au avut mai puține griji, luându-și viața pe umerii lor. A te căsători, nu este lucru ușor. Încercăm să-l descoperim pe celălalt de lângă noi, cu care dorim să întemeiem o familie. Noi suntem aici cu nunta în fața altarului pentru trei motive: pentru a înălța o rugăciune lui Dumnezeu la începutul căsniciei, să fie binecuvântare,  pentru a împlini o rânduială înaintea lui Dumnezeu, unirea prin Taina Cununiei,  pentru ca tinerii să păstreze, prin jurământul care l-au făcut, legătura dragostei până la mormânt. Fiecare tânăr, băiat sau fată, când pornește în viața de familie, își dorește să fie fericit alături de cel pe care și l-a ales. Fericirea aceasta se construiește pe doi piloni: pilonul dragostei și pilonul credinței. Credința este aceea care îl cumințește pe om. Când îți vine să faci o faptă rea, credința își aduce aminte că există Dumnezeu și te oprești. Vă îndemn să nu lipsească rugăciunea din casa dumneavoastră, dimineața, seara și ori de câte ori simțiți nevoia. Căutați să mergeți pe calea credinței și a Bisericii și nu veți ajunge rău în viață. Căutați să vă respectați părinții. Din momentul acesta nu mai sunt părinții mei și părinții tăi, ci părinții noștri. De ce a lăsat Dumnezeu nași la cununie? Pentru că, de multe ori, asupra familiei se abat furtuni. Atunci nașii trebuie să intervină. A fi naș nu înseamnă doar să ții două lumânări în fața altarului, să dai bani și să  cânți mulți ani trăiască. Nu s-a terminat cu acestea obligația de naș. Nașii sunt răspunzători de sufletele finilor, trebuie să supravegheze înțelegerea tinerilor”, a spus părintele Gheorghe.

La final, potrivit tradiției, toți cei prezenți au fost omeniți cu dulciuri și sucuri reci, moment propice fotografiilor cu mirele și mireasa.

Publicitate

 

 

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșăneanul Cornel Şfaiţer l-a numit pe Mircea Lucescu, primul Ambasador al fotbalului ieşean

Publicat

Publicitate

Antrenorul Mircea Lucescu a primit trofeul ce simbolizează tradiţia fotbalului în Copou, anunţă, pe Facebook, clubul FC Politehnica Iaşi.

Moldovenii afirmă că soţia lui Lucescu, Neli, este originară din Iaşi.

„Mircea Lucescu, primul Ambasador al Fotbalului Ieşean! Marele antrenor, cu 35 de titluri câştigate în cariera de peste 4 decenii, a primit din partea conducătorilor clubului nostru, Cornel Şfaiţer şi Vasile Simionaş, trofeul ce simbolizează tradiţia fotbalului in Copou”, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a FC Politehnica Iaşi.

Trofeul i-a fost înmânat de omul de afaceri botoșănean Cornel Şfaiţer, fost finanțator al FC Botoșani, cel care astăzi este președintele clubului ieșean.

Potrivit sursei citate, Mircea Lucescu „este legat de Iasi, soţia sa, Neli, fiind originară din acest oraş”.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

După cireșe şi căpşuni, PEPENELE românesc, la control pentru determinarea reziduurilor de pesticide. Anunțul Ministerului Agriculturii

Publicat

Publicitate

Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF) va verifica pepenele românesc, începând de luni, 8 iulie, în cadrul unor acţiuni de control pentru determinarea reziduurilor de pesticide la legumele şi fructele proaspete de sezon, în vederea respectării prevederilor legale în domeniu, a anunţat, duminică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), relatează agerpres.ro.

Astfel, până în 31 august a.c., numărul de probe care vor fi verificate va fi suplimentat cu 102, ajungându-se la un total de 186 probe de pepeni prelevate.

“Ulterior acţiunii “Cireaşa şi Căpşuna” desfăşurată în perioada 30 mai – 5 iulie, ANF va demara o nouă operaţiune de control tematic numită “Pepenele românesc”, care se va derula în perioada 8 iulie – 31 august. Numărul de probe prelevate prin Programul Naţional de Monitorizare (84 de probe) va fi suplimentat cu 102, ajungându-se la un total de 186 probe de pepeni prelevate, iar eşantioanele vor fi colectate atât din pieţele bucureştene, cât şi din fiecare reşedinţă de judeţ, în vederea analizării acestora”, a transmis MADR într-un comunicat.

De altfel, ANF, în cadrul Programului Naţional de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructe şi legume pentru anul 2024, a suplimentat cu 42% probele de legume şi fructe din producţia autohtonă ce vor fi verificate în perioada 20 mai – 31 august, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.

În plus, faţă de această suplimentare, ANF a planificat mai multe controale tematice la fructele de sezon care urmăresc respectarea legislaţiei în vigoare şi sancţionarea abaterilor.

MADR transmite că va lua toate măsurile necesare pentru aprovizionarea populaţiei cu o gamă largă de legume şi fructe de sezon, care să corespundă atât din punct de vedere al calităţii şi conformităţii cu standardele de comercializare, cât şi din punct de vedere al nivelurilor maxime admise de reziduuri de pesticide.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (262)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE  ÎNSEMNĂRI

Etnologul Costion Nicolescu, în ziarul  “Lumina” din 2 martie 2018, prezentând durerile sale privindu-i pe români şi România:  1. „lipsa de conştiinţă că se trag dintr-un neam bun şi că trebuie să vieţuiască în virtutea acestei nobile descendenţe”;  2. „lipsa de acurateţe în lucruri simple”;  3. „băşcălia fără limite”; 4. „încercarea de a se băga în lucruri pentru care nu au competenţă, cu aerul că le ştiu pe toate”; 5. „lipsa unor personalităţi politice cu adevărat remarcabile, lipsite de politicianism, înţelepte, echilibrate, smerite, cu reală frică de Dumnezeu, întru totul  jertfitoare”; 6. „căderea în capcana falselor valori sau a nonvalorilor lumii contemporane, venite din spaţii culturale care-l ignoră pe Dumnezeu”; 7. „asimilarea fără discernământ a unor propuneri subculturale venite din lumea largă”; 8. „inadaptabilitatea la cultura urbană şi lipsa de rodire aferentă”; 9. „promovarea şi vizibilitatea excesivă a unor false valori sau a nonvalorilor”; 10. „faptul că România este împuţinată”;  11. „faptul că România nu este respectată de români, uneori fiind chiar pângărită de aceştia”;

Andrei Şerban, în „Dilema veche” nr. 740, identificând „oglinzile”  pentru piesa „Mult zgomot pentru nimic”  de  Shakespeare:  1. oglinda veche – pericolul de a trata o comedie shakespeariană cu manierisme şi clişee vechi care fac publicul să râdă la poantele cele mai vulgare şi obosite, reflectând astfel doar partea sordidă a vieţii”; 2. oglinda care estompează – „care acoperă ridurile devine periculoasă când ne identificăm prea mult cu ideea că se aşteaptă să jucăm o comedie uşoară şi veselă”; 3. oglinda strălucitoare, dar crăpată – „există întotdeauna tendinţa facilă de a-l cataloga pe Shakespeare drept contemporanul nostru”; 4. oglinda de bâlci – „ne încurajează să râdem, să ne scuturăm de prostie, de fals şi pretenţiozitate, să ne recunoaştem mica ipocrizie şi marea minciună, să râdem de noi înşine şi astfel să ne curăţăm puţin, să simţim gustul normalităţii”; 5. oglinda care dispare – „iată linia de sosire… de fapt, pentru asta lucrăm în teatru: ca oglinda să dispară în fiecare seară sub ochii noştri”; 

Răzvan Theodorescu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 3 din 2018, nominalizează câteva tipuri de naţionalism: 1. naţionalismul unificator – „italian şi german din vremea unor Cavour şi Bismarck”; 2. naţionalismul republican – al generalului de Gaulle; 3. naţionalismul de diasporă – „al armenilor, evreilor şi grecilor”; 4. Put America first – „al lui Clinton, de care nu este foarte departe azi Donald Trump”; 5. naţional-socialismul nazist; 6. naţional-comunismul totalitar; 7. naţionalismul populist „de fapt, extremiste, din Franţa, Austria sau Olanda”; 

Adrian Dinu Rachieru, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 3 din 2018, despre Nichita Stănescu: 1. „violentând limbajul şi clasicizându-se, şi-a estompat în timp forţa de şoc, dar, şi-a păstrat impactul şi prospeţimea lirismului, trăind, într-un dulce abandon, mirajul poeziei”; 2. Libertăţile pe care şi le-a oferit au impus un stil: filosofard, elegiac, inflaţionar, cultivând un vizionarism care, fixat în starea de mirare, conserva cu tandreţe imperfecţiunea”; 3. „cosmoidul stănescian invoca salvator dreptul la timp”; 4. „magician, inventiv şi cogitativ, poetul stănescizează fără răgaz, oferind cu generozitate, torenţial, gratuităţi stilistice, excentricităţi, exerciţii de silogistică, realizând şi impunând, de fapt, o poetică a rupturii”; 5. „vorbind de limbaj, a promovat un modernism radical şi a provocat un mit pe care, de altfel, l-a încurajat”; 6. „un mare risipitor, un poet viu, producând un fenomen de contaminare”; 7. „s-a vrut poet fără efort, dezvoltând o imensă energie poetică”; 8. „a fost, neîndoielnic, o existenţă poetică”; 9. „un timpan armonios, genial şi prolix”; 10. „revoluţia stănesciană a marcat o mutaţie a viziunii poetice”; 11. „ne-a apropiat, alături de congenerii săi, de lirismul autentic, redescoperind modernismul interbelic, refăcând punţile de legătură cu o tradiţie fracturată”;

Publicitate

Cornelia Elena Topală, în “Dilema veche” nr. 743 din 2018, despre George Călinescu: “Pe strada Vlădescu era şi casa lui George Călinescu. Mahalaua îl numea “nebunul de la casa cu icoană” pentru că pe deasupra unui gard înalt care o separa de restul lumii se vedea sus pe zidul de la stradă o mare icoană a Sfântului Gheorghe. Călinescu obişnuia să iasă vara la poartă în sort şi papuci şi să-şi privească vecinii. (…) A mai rămas în picioare doar casa lui Călinescu, dar icoana de pe calcanul ei a fost luată, gardul înlocuit cu unul de fier forjat şi farmecul ei a fost anulat. Deşi în ea se află un sediu al Institutului “George Călinescu”. Măcar pentru că cei de dinăuntru se ocupă cu arta scrisului poate ar fi trebuit să fie păstrat spiritul celui care a locuit-o”;

Marin Ifrim îmi trimite cartea în care sunt strânse rezultatele dialogului pe care i l-a propus Ion Aldeniu (“Astă seară la Teatrul “George Ciprian”. Dialog cu scriitorul Marin Ifrim”, Ed. “Liric Graph”, Făurei, 2018). Reţinem câteva reflecţii / reflexii despre arta teatrală: 1. “Teatrul nu este o iluzie şi nici o chestiune de cultură generală, e ceva regesc, divin”; 2. “Uneori teatrul e mult mai palpabil decât viaţa reală, domină timpul”; 3. “Cred că fiecare om e actor chiar şi numai prin faptul că îşi joacă propria sa viaţă”; 4. “Teatru e ceva sfânt. E ceva aşa de rafinat încât nu poate fi definit decât theoretic” 5. “Mie îmi plac toţi tinerii care au curajul, dorinţa şi voinţa de a fi pe scenă”; 6.”Dacă ar depinde de mine i-aş îndrepta pe tineri mai mult spre teatru şi mai puţin spre poezie. Poezie destulă se găseşte şi în teatru”; 7. “Când m-am angajat la teatru, eram destul de mut. Am plecat de acolo cu o retorică teatrală bine însuşită”; 8. “Teatrul are o întindere culturală la fel de mare ca însăşi literatura universală”; 9. “Teatrul este o fabrică de cultură”; 10. “Nu cred că putem vorbi despre un “portret ideal”. Actorii sunt plini de neprevăzut”; 11. “Fiecare vedetă are un fel ideal de a se portretiza, restul vine dinspre public”; 12. “Marii actori se trag unii din alţii, unii după alţii. Ei sunt o formă culturală vitală a naţiei”; 13. “Ca să scrii teatru, sau măcar să frecventezi această specie literară, în bibliotecă sau în sala de spectacole, trebuie să ai o predispoziţie spre partea nevăzută a lumii, a individului”; 14. “Teatrul formează caractere nu doar la actori, ci şi la umilii lor admiratori”; 15. “În teatru nu te poţi afirma aşa de uşor, e vorba despre o lumen ermetică, solidă, cu anumite cutume şi foarte calificată”; 16. “Teatrul nu înseamnă doar comedie, numai trimitere la moravuri şi numai “îndreptări morale”. Pentru mine teatru înseamnă educaţie”; 17. “ Teatrul ne face să supravieţuim fără umilinţe autentice” etc.;

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending