Accesul universal la servicii de sănătate, eliminarea tuberculozei până în anul 2030 şi pregătirea statelor membre în caz de criză sanitară sunt temele plenarelor şi panelurilor din cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, de la New York, la care participă şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi secretarul de stat Alexandru Rogobete.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii transmis, vineri, AGERPRES, Alexandru Rafila a fost desemnat să conducă panelul la nivel înalt al Adunării Generale ONU dedicat tuberculozei.

“Asigurarea accesului universal la servicii de sănătate e o datorie a guvernelor pe care trebuie sa o îndeplinim până în anul 2030! Dezvoltarea medicinei primare şi a serviciilor specializate ambulatorii reprezintă cheia pentru a reuşi! Investiţiile în sănătate nu sunt doar cele în infrastructură, ci şi în asigurarea resurselor umane calificate, care nu vor putea fi înlocuite niciodată de tehnologii sau inteligenţa artificială! Oamenii au nevoie, atunci când sunt bolnavi, de grijă, compasiune şi empatie! Profesioniştii din sănătate fac diferenţa! Să încurajăm tinerii sa îmbrăţişeze profesiunile medicale, să îi ajutăm să profeseze şi în zone mai puţin atractive, dar în care oamenii au nevoie de îngrijire medicală”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Tot în cadrul vizitei din Statele Unite, cei doi demnitari vor continua discuţiile cu reprezentanţii Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii şi cei ai FBI pentru semnarea unui Memorandum de colaborare cu Ministerul Sănătăţii pentru reducerea practicilor de corupţie în proiectele gestionate cu fonduri internaţionale.

În urmă cu câteva săptămâni, la Timişoara a avut loc primul eveniment despre practici anticorupţie în achiziţiile publice din domeniul sănătăţii, dintr-o serie de şase, la care au participat reprezentanţi ai FBI şi ai Departamentului de Justiţie din Statele Unitate ale Americii. AGERPRES

Câștigul salarial mediu brut lunar a înregistrat o creștere de 10,7% față de anul precedent, ajungând la 6.126 de lei, în timp ce câștigul salarial mediu net lunar a crescut cu 11,3%, ajungând la 3.801 de lei, relatează alba24.ro.

Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare înregistrate în 2022 au fost în următoarele domenii:

• Informații și Comunicații (+102,4%)
• Intermedieri Financiare și Asigurări (+65%)
• Producția și Furnizarea de Energie Electrică și Termică, Gaze, Apă Caldă și Aer Condiționat (+57,4%)
• Administrație Publică (+46,5%)
• Industria Extractivă (+44,0%)
• Activități Profesionale, Științifice și Tehnice (+26,2%)

Pe de altă parte, câștigurile salariale medii nete lunare sub media pe economie au fost înregistrate în următoarele domenii:

• Hoteluri și Restaurante (-43%)
• Alte Activități de Servicii (-37,4%)
• Tranzacții Imobiliare (-27,7%)
• Activități de Servicii Administrative și Activități de Servicii Suport (-23,4%)
• Distribuția Apei, Salubritate, Gestionarea Deșeurilor, Activități de Decontaminare (-18,8%)
• Activități de Spectacole, Culturale și Recreative (-15,3%)
• Comerț cu Ridicata și cu Amănuntul;
• Repararea Autovehiculelor și Motocicletelor (-15,2%)
• Agricultură, Silvicultură și Pescuit (-14,5%)
• Industria Prelucrătoare (-9,5%)
• Transport și Depozitare (-8,8%)
• Construcții (-7,8%)

Disparități de gen în câștiguri

Datele INS arată că există și diferențe semnificative între câștigurile salariale ale bărbaților și femeilor. În medie, femeile au câștigat cu 3,5% mai puțin decât bărbații în expresie brută și cu 6,3% mai puțin în expresie netă.

Aceste diferențe au fost mai pronunțate în anumite domenii, cum ar fi intermedieri financiare și asigurări, industria prelucrătoare, și informații și comunicații.

Distribuția regională

Câștigul salarial mediu net lunar în 2022 a variat semnificativ în funcție de regiune.

Cele mai scăzute câștiguri au fost înregistrate în județele: Teleorman, Vrancea, Harghita, Vâlcea, Bistrița-Năsăud, Mehedinți și Botoșani, în timp ce cele mai ridicate câștiguri au fost înregistrate în București și în județele Cluj, Timiș, Ilfov și Iași.

Costul mediu lunar al forței de muncă

Costul mediu lunar al forței de muncă a înregistrat o creștere de 10,8% comparativ cu anul precedent, ajungând la 6.426 de lei pe salariat. Această creștere a fost mai pronunțată în sectoare precum hoteluri și restaurante, producția și furnizarea de energie electrică și termică, comerț cu ridicata și cu amănuntul, precum și agricultură.

Numărul mediu al salariaților

Numărul mediu al salariaților a crescut cu 115.200 de persoane în 2022, ajungând la 5,209 milioane de persoane. Acesta a fost dominat în continuare de bărbați, care reprezentau 52% din totalul salariaților.

Datele INS pentru anul 2022 arată o creștere semnificativă a câștigurilor salariale în România, cu diferențe notabile între diverse sectoare, regiuni și genuri.

Cu toate acestea, aceste date oferă o imagine detaliată a evoluției economiei și a forței de muncă din țară și pot fi utile pentru formularea politicilor publice și pentru luarea deciziilor în mediul de afaceri.

Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Natalia Intotero, a declarat vineri, la Târgu Jiu, că mamele minore beneficiază de o bursă 700 de lei dacă merg la şcoală, iar copii acestora au prioritate pentru locuri la creşă, relatează alba24.ro.

Ministrul a menţionat că prin acordarea bursei se încearcă şi prevenirea separării mamei de copil.

„Mamele minore beneficiază de acea bursă de 700 lei (…). Şi să ştiţi că nu este o formă de încurajare.

Să creştem cumva numărul mamelor minore, pentru că am auzit şi acest aspect, chiar din partea liceenilor ‘sunt unele colege care au spus că o să încerce să fie mame pentru că primesc bursă’.

Nu, vor primi bursă doar cele care vor merge la şcoală. De ce? Încercăm să prevenim separarea copilului de mamă. Încercăm să le ajutăm pe aceste minore care au ajuns în această situaţie şi care trebuie de acum să-şi ia viaţa în piept, în mâini, nu doar viaţa lor, ci şi viaţa copilului pe care sau copiilor, poate sunt şi cazuri de gemeni, pe care ele le-au i-au adus pe lume.

Deci această bursă se primeşte numai în situaţia în care ele participă la şcoală şi da, au şi prioritate copiii acestora pentru locuri la creşă şi la grădiniţă”, a precizat ministrul, citat de Agerpres.

Tinerii pot accesa programe de sprijin şi după împlinirea vârstei de 18 ani

Natalia Intotero a adăugat că tinerii pot accesa programe de sprijin şi după împlinirea vârstei de 18 ani în cazul în care aleg să şi continue studiile sau să se angajeze.

„Şi apoi, mai departe toate celelalte programe de sprijin, şi anume după împlinirea vârstei de 18 ani – şi acesta a fost încă un motiv pentru care noi am demarat în urmă cu aproximativ o lună o campanie la nivel de minister, campania se numeşte 17 plus şi mame minore, încercând să discutăm cu toţi minorii instituţionalizaţi în momentul în care au împlinită vârsta de 17 ani, să ştie că o dată cu împlinirea vârstei de 18 ani ei pot să acceseze nişte drepturi.

În acest an ei au posibilitatea să se gândească ce accesează, să-şi continue studiile superioare şi vor primi în fiecare lună peste 2.800 lei şi posibilitatea să rămână cazaţi în locaţiile unde sunt acum sau să primească la împlinirea vârstei de 18 ani o sumă de 9.000 lei, posibilitatea de a munci în două locuri oferite de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, prin implicarea societăţilor comerciale, inclusiv CONAF, cu locuri de muncă pe ceea ce ei cunosc până acum şi s-au pregătit şi de asemenea şi aducerea la cunoştinţă mamelor minore a acestor forme de sprijin şi spun că este nevoie de informare, pentru că repetiţia este mama învăţăturii”, a explicat ministrul.

Mai multe programe, derulate pentru reducerea abandonului şcolar, sprijinirea tinerilor şi a familiilor

Ministrul Natalia Intotero a punctat că pentru reducerea abandonului şcolar, sprijinirea tinerilor şi a familiilor sunt în derulare mai multe programe.

„Şi în cadrul ministerului avem multe programe de de susţinere a reducerii abandonului şcolar, începând de la programe de susţinere a familiilor, cardul familiilor numeroase, programele de creditare, Family Student Invest, acele centre de zi, peste 150 de centre unde familiile vulnerabile au posibilitatea să-şi ducă copiii după finalizarea cursurilor de învăţământ, să facă ore remediale, masă caldă, discuţii cu psihologi”, a arătat Intotero.

ANSVSA anunță controale la nivel național care vizează utilizarea sau comercializarea ilegală de substanțe psihoactive, phihotrope și stupefiante în produse de origine non-animală.

ANSVSA anunță controale ample pentru depistarea drogurilor

Verificările vizează importatorii și depozitarii de semințe de cânepă utilizate pentru industria alimentară, procesatori și comercianți de semințe de cânepă și de mac, produse derivate din acestea sau care conțin semințe de cânepă și de mac, dar și procesatori și comercianți care ar putea utiliza sau comercializa ilegal substanțe psihoactive, psihotrope si stupefiante în produse alimentare de origine non-animală.

De asemenea, vor fi controlate depozite alimentare pentru produse de origine non-animală, unități de fabricare și obținere a uleiurilor vegetale, a produselor de morărit, a produselor făinoase și de brutărie, a produselor de cofetărie și patiserie, unități de fabricare a ciocolatei și produselor zaharoase, alte unități care ar putea utiliza/comercializa ilegal substanțe psihoactive, psihotrope si stupefiante in produsele alimentare de origine non-animală.

“Precizăm că, la aceasta dată legislația specifică, în domeniul produselor alimentare, permite comercializarea semințelor de cânepă care provin de la planta Cannabis sativa L, a semințelor de mac și a produselor fabricate din aceste semințe, cum ar fi uleiul din semințe, făina din semințe și semințele degresate, produse de panificație sau produse derivate din acestea. Prezența tetrahidrocanabinol (THC) și a alcaloizilor de mac este permisă în anumite limite, așa cum acestea sunt reglementate la nivelul UE, în cadrul legislației privind contaminanții.