Connect with us

Eveniment

VIDEO: Modificări la pensiile speciale: Propunerile anunțate de premierul Bolojan

Publicat

acum 2 luni

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a susținut marți, 29 iulie, o conferință de presă la Palatul Victoria, având ca temă pensiile speciale. Șeful Executivului a propus ca pensia unui magistrat să nu mai depășească 70% din valoarea ultimului salariu net încasat, comparativ cu actualul sistem, care permite stabilirea pensiei la 80% din salariul brut, scrie alba24.ro.

De asemenea, se propune creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie a magistraților la vârsta standard de pensionare de 65 de ani.

 

Principalele declarații făcute de Ilie Bolojan:

„Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze care nu le-am îndeplinit. Dintre care peste 230 de milioane de euro sunt sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie.

În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat, apare o nedreptate socială. De asemenea, rezolvarea acestei probleme dar și a sistemului de salarizare din justiție ține de eficiența acestui sistem și ține de îmbunătățirea actului de justiție din România. Se presupune că atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experiență importantă în profesie, să poată pune această experiență în serviciul public.

Publicitate

Cu siguranță, atunci când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare (…) cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită”

Problemele acumulate în zona de justiție:

  • Una din problemele majore este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi de magistrați ies la pensie la 47 – 48 – 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. Este o problemă de calitate și o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu avem oameni care să înlocuiască, generațiile care vin și intră în perioada activă sunt la jumătate sau și mai mici. Avem o criză a forței de muncă. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă.
  • O a doua problemă este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut ani înainte de 2020 în care practic, datorită formulei prevăzută de lege, și anume că pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut. În fapt, 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private sau altor forme în care cetățeanul aflat în activitate își plătește el pentru că vrea să aibă o pensie mai mare. S-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat dar nu mai mult decât ultimul venit. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile din această zonă au fost la nivelul ultimului salariu. Dacă facem un calcul al unei pensii medii în justiție constatăm că aceasta se ridică la 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro. Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro, ne dăm seama că este o diferență foarte mare. Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere încât pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu. Astăzi, actuala prevedere ne duce în această direcție.
  • A treia problemă pe care o avem, dar care nu este rezolvată prin această propunere pentru că trebuie gândită o lege de salarizare care nu se poate face într-un termen foarte scurt, estimez că se poate face până la toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiție. Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care demulte ori au fost forțate în interpretarea lor. (…) În ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale care s-au bazat pe aspecte care țin de discriminare salarială, faptul că la un Parchet special sunt salarii mai mari ca la un Parchet normal a fost considerată o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe condiții necorespunzătoare de muncă, pe așa numitul VRS – valoare de referință sectorială – care înseamnă un indicator de creștere a salariilor. Cert este că în urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări, cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Mai există încă un stoc de sentințe, pentru că aceste sume au fost recalculate, evaluate, alte miliarde de lei, sume importante pentru statul român care nu le poate prevedea. E nevoie să intervenit pentru a veni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, care să fie clară. Nu se pune problema să venim cu legi care reduc salariile, ci pur și simplu pentru a avea predictibilitate și a evita aceste procese care nu sunt la locul lor.

Creșterea vârstei de pensionare

În primul rând legat de vârstă și vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie la vârsta standard de pensionare de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, care permite o pensionare la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii la 35 de ani.

Există posibilitatea ca un magistrat să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente la pensie. Aceste prevederi sunt menite să crească vârsta de pensionare (…) și să avem întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale.

Un al doilea element este cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene, în afară de specificul fiecărei țări, de ușoare diferențe, pot să spun că vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate țările, cu posibilitatea de muncă până la 68 – 70 de ani. În ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor din ultimii ani de activitate. Din această medie sunt calculate diferite procente. În cele mai multe țări există o formulă care ne duce situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câștigurile nete din ultimii ani de activitate.

Valoarea pensiei unui magistrat, de maxim 70% din ultimul salariu net

Am făcut o propunere care ține de acest principiu de bază dar și de formulele aflate în legislația românească. Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariul net. Deci nu 80% din ultimul salariu brut ci maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani de zile, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

COD GALBEN de ceață, valabil în județului Botoșani

Publicat

acum 10 minute

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

Meteorologii au emis un Cod galben de ceață, valabil în județului Botoșani, până la ora 09:00.

Din această cauză, vizibilitatea va fi redusă local sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri.

Pentru a preveni evenimentele rutiere, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să reducă viteza și să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

De asemenea, pietonii trebuie să traverseze numai prin locurile special marcate și după o asigurare temeinică.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim

Publicat

acum 15 minute

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim a fost membru al mișcării „Rugul Aprins”, deținut politic între 1958-1964, pictor bisericesc și „Duhovnicul Bucureștilor”.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim s-a născut la 7 octombrie 1912, în localitatea Cuconeștii Vechi, județul Bălți.
A intrat în mănăstire la Schitul Rughi din Soroca, în toamna anului 1926. A urmat școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrua-Soroca, între anii 1928 și 1932. A fost tuns în monahism la 25 decembrie 1937, iar pe 6 august 1939 a fost hirotonit ierodiacon în catedrala din orașul Bălți. În 1940, a absolvit Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica. Înzestrat cu darul picturii, a urmat Academia de Arte Frumoase din București (1940-1945). În perioada 1942-1946, a făcut și Facultatea de Teologie din București.

În 1945 a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Antim din București. A fost unul dintre participanții cei mai cunoscuți la întâlnirile cultural-duhovnicești ale mișcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim, grupare care a cuprins vârfuri ale clerului ortodox și ale intelectualității creștine laice între anii 1945-1950.
În perioada 1950-1958, a fost numit stareț la Mănăstirea Antim, apoi la Plumbuita. A pictat mai multe biserici și a fost câțiva ani profesor la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț.

În anul 1958, a fost condamnat la muncă silnică pentru activitatea desfășurată în cadrul „Rugului Aprins”. A fost eliberat în 1964, în urma decretului general de grațiere. A rămas în Mănăstirea Antim până la sfârșitul vieții pământești, slujind cu multă blândețe și dăruire ca duhovnic și având sute de ucenici, motiv pentru care a fost numit „Duhovnicul Bucureștilor”.

A trecut la Domnul în ziua de 14 septembrie 2002 și a fost înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în anul 2024 cu data de prăznuire în 16 septembrie, alături de alți 15 mărturisitori din secolul trecut. Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți a avut loc în data de 4 februarie la Catedrala Patriarhală din București cu ocazia aniversării a 100 de ani de patriarhat românesc.
Cuviosul Sofian de la Antim, este primul sfânt ortodox canonizat care a trăit în secolul 21.

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

Taxă pe Transfăgărășan: Variantă luată în calcul pentru șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac. Motivul

Publicat

acum 11 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac ar putea fi taxați. Varianta ar fi luată în calcul pentru reducerea aglomerației de pe Transfăgărășan. Deși nu a fost deocamdată depusă la autorități, propunerea este susținută de o asociație de turism și de un reprezentant al Muzeului Astra din Sibiu, scrie alba24.ro.

Problema coloanelor de mașini ce se întind pe kilometri întregi, vara, pe Transfăgărășan, a comerțului stradal neorganizat sau urșilor atrași de gunoaie a pus în discuție varianta taxării accesului spre Bâlea Lac.

” Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces (…). O resistematizare a zone Bâlea Lac necesită niște fonduri importante. Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă”, a declarat președintele Asociației Juețene de Turism Sibiu, pentru turnulsfatului.ro.

Acesta spune că ”trebuie văzute toate aspectele” privind oportunitatea introducerii unei astfel de taxe.

Taxă pe Transfăgărășan. Condiții

Tot pentru sursa citată, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii spune că turismul actual de masă de la Bâlea Lac trebuie ”reașezat”.

Potrivit acestuia, ” acolo este un haotism urban care trebuie reperat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt”. Directorul precizează că discuția trebuie purtată cu mai multe autorități, pentru că este zonă protejată.

”Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot”, mai spune acesta.

Publicitate

Banii colectați dintr-o astfel de taxă ar putea fi folosiți pentru amenajarea de parcări și organizarea unui turism autentic și sustenabil pe Transfăgărășan și la Bâlea Lac.

Transfăgărășan are 151 km și traversează nord-sud Munții Făgăraș, de la Cârțișoara (Sibiu) la Bascov (Argeș). Lacul Bâlea se află la altitudinea de 2042 metri. Alături de Transalpina (cel mai înalt punct 2145 metri), face parte din seria celor mai spectaculoase drumuri montane din România.

Citeste mai mult

Actualitate

România introduce Sistemul de înregistrare Intrare/ieșire la frontieră, din luna octombrie. Cum va funcționa

Publicat

acum 12 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

România introduce Sistemul de înregistrare intrare/ieșire la frontieră, din 12 octombrie. Sistemul va fi aplicat alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrie alba24.ro. Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), este un instrument modern de control la frontiera externă a Spațiului Schengen, transmite Poliția de Frontieră.

Cum funcționează sistemul

EES este un sistem electronic care înregistrează data și locul de intrare și de ieșire a cetățenilor țărilor terțe admiși pentru șederi pe termen scurt – inclusiv cetățenii Republicii Moldova.

Acesta înregistrează și datele alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) ale acestora.

De asemenea, calculează durata de ședere autorizată, potrivit sursei citate.

”Sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid și mai sigur de verificare, înlocuind treptat ștampilarea documentelor de călătorie”, precizează Poliția de Frontieră.

Publicitate
Potrivit instituției, obiectivul implementării acestui sistem este ”asigurarea unui control la frontieră mai sigur, mai rapid și mai eficient, care să reducă timpii de așteptare și să contribuie la o mai bună protejare a granițelor Uniunii Europene”.

Cum se va aplica sistemul

EES va fi pus în funcțiune progresiv, începând cu 12 octombrie 2025. România va utiliza sistemul etapizat, inițial în puncte de trecere selectate.

Apoi, acesta va fi extins treptat, până la implementarea deplină la întreaga frontieră externă, într-un termen de maximum 170 de zile calendaristice.

Pe durata perioadei de progresivitate, documentele de călătorie ale persoanelor vizate vor continua să fie ștampilate la intrare și la ieșire. Ștampilarea manuală va înceta odată cu operaționalizarea completă a sistemului.

Cum se va desfășura controlul la frontieră în cadrul EES

Atunci când cetățeanul unui stat terț efectuează controlul de frontieră, prezintă pașaportul și, dacă este cazul, alte documente necesare (de exemplu, permis de ședere sau permis de mic trafic). Polițistul de frontieră este îndreptățit să verifice scopul și durata călătoriei, precum și dovada mijloacelor de subzistență.

La prima intrare după operaționalizarea sistemului EES, se vor colecta datele biometrice – fotografia facială și patru amprente – pentru a crea un dosar individual. La călătoriile următoare, verificarea la frontieră se va efectua pe baza datelor biometrice deja înregistrate, ceea ce va scurta timpul de așteptare comparativ cu prima înregistrare în sistem.

În situația în care sunt îndeplinite toate condițiile legale, intrarea în țară va fi permisă și înregistrată electronic, iar polițistul de frontieră va informa persoana despre durata autorizată a șederii. Dacă, dimpotrivă, condițiile nu sunt îndeplinite, refuzul intrării este înregistrat în sistem și, de asemenea, comunicat persoanei, mai transmite Poliția de Frontieră.

Cine este vizat și care sunt excepțiile

EES se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din Uniunea Europeană, cu excepțiile precizate de regulament) care sunt admiși pentru o ședere pe termen scurt (max. 90 zile în oricare 180 zile), inclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precum și cetățenilor terți care sunt membri ai familiei unui cetățean al Uniunii și nu dețin un permis de ședere.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este fizic imposibilă sunt exceptate de la amprentare.

Cetățenii țărilor terțe care dețin un document de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru al UE, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin un permis de ședere, nu intră sub incidența EES.

Protecția datelor

Datele sunt stocate în sistem pentru o perioadă de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii perioadei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor. Persoanele vizate au dreptul de acces, rectificare și ștergere a datelor conform cadrului legal.

Informații utile pentru călători

Pentru a evita întârzierile în procesul de control la trecerea frontierei, persoanele care beneficiază de excepții de la implementarea în sistemul EES sunt rugate să prezinte, încă de la momentul controlului, documentele justificative care atestă acest statut.

Pe durata implementării progresive a EES, serviciul web de verificare a duratei șederii nu va fi disponibil. Calcularea automată a perioadei de ședere va fi funcțională după operaționalizarea completă a sistemului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending