Născut la Bucureşti în 1765, Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul a fost mitropolit al Ţării Româneşti între anii 1823-1834. După ce a studiat la renumite şcoli din Bucureşti, a ajuns ucenic al Sfântului Paisie Velicicovschi, fiind călugărit la Mănăstirea Neamţ. Dornic de desăvârşire, la îndemnul Sfântului Paisie tânărul monah Grigorie vieţuieşte o perioadă de timp la Sfântul Munte Athos. Revenind în ţară, se aşază la Mănăstirea Căldăruşani, aşezământ monahal reorganizat de Sfântul Cuvios Gheorghe, stareţul Mănăstirilor Cernica şi Căldăruşani.

În anul 1823, Sfântul Grigorie a fost chemat la Bucureşti de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica, fiind ales mitropolit al Ţării Româneşti. Că arhipăstor, Mitropolitul Grigorie Dascălul a desfăşurat o neobosită activitate pastoral-misionară şi social-culturală, numind ierarhi în scaunele episcopale de la Argeş, Râmnic şi Buzău şi întemeind şcoli teologice în fiecare dintre aceste centre eparhiale. Întreaga viaţă şi lucrare a Mitropolitului Grigorie în slujba Bisericii a fost un exemplu de sfinţenie şi de iubire jertfelnică pentru păstoriţii săi, de sprijinul său material beneficiind numeroşi săraci, văduve, orfani, cărora le-a oferit hrană, adăpost şi cărţi de învăţătură. La moartea sa au rămas o mulţime de cărţi pregătite pentru a fi oferite în dar şcolarilor.

Activitatea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul în scaunul de mitropolit al Ţării Româneşti a fost întreruptă de către administraţia rusă instaurată în Principatele Române, fiind exilat timp de peste patru ani la Chişinău, Buzău şi Căldăruşani. Sfântul Ierarh Grigorie s-a îngrijit, în mod special, şi de restaurarea Catedralei Mitropolitane din Bucureşti, precum şi de traducerea şi tipărirea în limba romană a Vieţilor Sfinţilor, pe care le consideră „atât de folositoare pentru formarea duhovnicească şi luminarea sufletelor credincioşilor”.

Pentru viaţa, activitatea şi strădania sa duhovnicească, Sfântul Ierarh Grigorie a rămas în istoria Bisericii şi a poporului român drept cel mai de seamă întâistătător al scaunului Mitropoliei Ţării Româneşti din secolul al XIX-lea, fiind cunoscut cu supranumele de „Dascălul”.

Satul Moara din județul Suceava a găzduit recent un eveniment cu totul aparte, încărcat de emoție și speranță. În cadrul proiectului „Punți între inimi”, 19 deținuți și-au revăzut copiii, într-un spațiu sigur și cald, departe de zidurile reci ale detenției. Pentru câteva ore, timpul parcă s-a oprit în loc, oferindu-le părinților și copiilor șansa de a se reconecta, potrivit unui comunicat de presă remis redacției de purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Botoșani.

Într-un colț de natură luminat de soare și de râsete de copii, 39 de micuți au redescoperit bucuria de a fi cu tatăl lor. S-au jucat fotbal, au urcat în leagăne, au cules cireșe, au cântat la pian și au încercat echitația. Dar mai presus de toate, au avut timp. Timp petrecut împreună.

Scopul activității a fost clar, acela de a întări legătura dintre tată și copil, într-un mod autentic, emoțional și profund. Iar reacțiile copiilor spun totul:

„Mi-a făcut tata masaj și m-a alintat.”
„Am stat mai mult cu tata decât într-o vizită.”
„L-am văzut după 6 luni.”
„Ne-am simțit ca acasă.”
„Am mâncat cireșe și ne-am jucat cu mingile.”
Acțiunea a fost organizată de sectorul de reintegrare socială, în parteneriat cu Liceul Teoretic Filadelfia Suceava, prin implicarea profesorului Narcis Georgescu. Este un exemplu clar că reintegrarea poate începe cu gesturi simple, dar pline de sens , o privire, o îmbrățișare, o joacă.

„Le suntem recunoscători colegilor noștri din cadrul sectorului reintegrare socială și partenerilor noștri de la Liceul Teoretic Filadelfia Suceava care, prin domnului profesor Narcis Georgescu au făcut posibilă această activitate și care ne-au fost alături în această călătorie a sufletelor”, au transmis reprezentanții Penitenciarului Botoșani.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a încheiat, în această săptămână, 15 contracte pentru spitale de recuperare în toate regiunile țării, valoarea acestora fiind de 742 milioane lei, a scris, sâmbătă, pe pagina sa de socializare, ministrul de resort, Marcel Boloș.

‘Bilanțul acestei săptămâni: 15 contracte, 742 milioane lei, spitale de recuperare în toate regiunile țării. Infrastructura de recuperare medicală va primi în sfârșit ce merită. Vorbim de cea mai mare investiție din ultimii ani în acest segment esențial al sănătății – adesea ignorat, deși exact aici, în centrele de recuperare, începe drumul real spre viața de după boală. Investim în spitale din Cluj, Bihor, Constanța, București, Harghita, Prahova, Argeș, Galați, Botoșani și Arad, care vor putea primi peste 260.000 pacienți anual’, a menționat Boloș pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, investițiile vor asigura dotarea acestor unități cu echipamente medicale de ultimă generație și implementarea standardelor de eficiență energetică nZEB.

‘Proiectele includ dezvoltarea serviciilor de recuperare neuropsihomotorie pentru copii, modernizarea centrelor de balneologie și recuperare medicală, precum și extinderea și reabilitarea infrastructurii existente. Este o investiție în capacitatea României de a oferi tratamente de calitate după ce viața a fost deja dată peste cap..fie de un accident, o boală gravă sau o intervenție chirurgicală majoră’, a mai scris Marcel Boloș. AGERPRES

Continuă exercițiul național ”SEISM 2025”, care constă în simularea unui cutremur de 7,3 grade pe scara Richter în zona Vrancea, resimțit în 23 de județe, cele mai mari pagube fiind posibil să fie înregistrate în zonele București – Ilfov, Călărași și Ialomița.

”Vorbim de un exercițiu, care a început astăzi dimineață, la 7:41, prin simularea unui cutremur cu impact pe mai multe județe, dar în principal în București – Ilfov, Călărași și Ialomița. (…) A fost un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter, adâncime de 130,4 km în zona Vrancea. După ce cutremurul a avut loc, au început recunoașterile în teren de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență și inspectoratele județene, cutremurul fiind resimțit în 23 de județe. Toate aceste inspectorate au recurs imediat la verificarea în teren a situației. (…) Trei zone afectate grav: București – Ilfov, Călărași și Ialomița. Inspectoratul General de Aviație a ridicat un elicopter și a făcut o evaluare a zonei București-Ilfov și a transmis imagini în direct. Au început și primele măsuri de salvare a persoanelor. La acest moment, datele, de la ora 11:00, arată așa: localități afectate – 35 de municipii și o comună, populație evacuată – 287, persoane rănite – 1.059, decedați – 401, persoane dispărute – 710, persoane sinistrate – nu aveam date încă. Asupra sistemului sanitar ne așteptăm să fie o presiune mai mare. Sfatul nostru către populație – să solicite sprijin la unitățile de primire urgență numai dacă este ceva serios sau grav”, a anunțat șeful DSU, Raed Arafat, primele date ale acestui exercițiu.

Tot în cadrul acestei simulări, se ia în calcul faptul că acest cutremur a distrus 572 de locuințe, iar 155 de case au fost avariate. De asemenea, sunt afectate trei spitale din Capitală: Elias, Bagdasar și Pantelimon.

De asemenea, sunt distruse sau avariate clădiri ale administrației publice, sedii de firmă, DN1 – este blocat, trei poduri rutiere – avariate, două căi ferate sunt blocate, o pistă a Aeroportului Otopeni prezintă fisuri și este întreruptă alimentarea cu apă și energie a Capitalei.

Măsuri întreprinse de autorități până la ora 11,00: evaluarea situației din teren, verificarea gradului de afectare a unităților operative de răspuns, instituirea stării de alertă pe plan național, solicitarea de asistență internațională, scoaterea de materiale de la rezervele de stat pentru populația afectată, evaluarea spitalelor, au fost stabilite trei baze de operații pentru forțele de intervenție și se studiază unde vor fi localizate taberele de sinistrați, sunt mobilizate spitale mobile pentru a acorda ajutor de urgență răniților.

AGERPRES

* Sursa foto: Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă / Facebook.com