VIDEO Lacrimi, rugăciuni și dor: Paștele Blajinilor, la Stăuceni. Zeci de botoșăneni s-au rugat pentru cei trecuți în veșnicie. „Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Sub o ploaie rece și stăruitoare, care părea să spele durerea și dorul adunate în suflete, Paștele Blajinilor a adunat la Stăuceni zeci de fii ai satului – unii rămași acasă, alții întorși din colțuri îndepărtate ale țării sau chiar de peste hotare. Cu toții au venit să-și cinstească rădăcinile și să-și îmbrățișeze amintirile la mormintele celor plecați la Domnul.
Ziua a început în liniștea cimitirului, unde bisericuța cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, îmbrăcată parcă în straie de sărbătoare, a fost arhiplină. Cu toate că ploaia torențială nu a contenit, oamenii au stat smeriți sub umbrele, în curtea bisericii, cu ochii ridicați spre cer și sufletul coborât în rugăciune.
Slujba acatistului pentru cei adormiți și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în sobor de părintele paroh Nicolae Cărăușu și preotul oaspete din Serbia, părintele Gabriel. Împreună, au înălțat rugăciuni pentru cei plecați dincolo de hotarele lumii văzute, dar niciodată din inimile celor rămași.
După slujbă, părintele Nicolae a pornit prin cimitir, oprindu-se la fiecare mormânt, rostind ectenii și stropind cu apă sfințită locurile de veci. A fost o liniște aparte în acele momente. Doar sunetul ploii și murmurul rugăciunilor, amestecate cu oftaturi tăcute și priviri îndreptate spre crucile udate de cer au prins grai.
Schimbare firească, dar curajoasă
Acestă sărbătoare a fost marcată de vreo trei ani de o schimbare firească, dar curajoasă. Părintele paroh Nicolae Cărăușu a fost nevoit să ajusteze o tradiție veche de zeci de ani, o decizie care, deși născută din grijă și discernământ pastoral, a stârnit pe alocuri nemulțumirea celor mai atașați de formele vechi.
Publicitate
Până nu demult, Paștele Blajinilor se celebra prin Sfânta Liturghie în biserica mare, aflată la o oarecare distanță de cimitir. Acest drum între biserică și locurile de veci menținea o atmosferă de evlavie profundă, de așteptare și rugăciune. Oamenii rămâneau ancorați în semnificația duhovnicească a zilei.
Însă de când s-a construit bisericuța din cimitir, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, lucrurile au început să se schimbe. Proximitatea altarului de morminte, deși firească la prima vedere, a deschis, în timp, drumul spre obiceiuri care nu aduceau nici pace celor adormiți, nici liniște celor vii. Din neștiință sau grabă, rugăciunea era adesea înlocuită cu agitație, iar evlavia cu gesturi formale.
Așa se face că anul trecut părintele Nicolae a hotărât cu durere, dar și cu responsabilitate, ca atunci când sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena cade în altă zi decât sâmbăta sau duminica, slujba de pomenire la morminte să fie mutată în ziua de sâmbătă. Prin această rânduială nouă, sfințenia hramului este păstrată, iar pomenirea celor adormiți se face în tihnă și cu adevărată rugăciune.
„Știți că am stabilit ca atunci când hramul Bisericii Constantin și Elena de aici din cimitir cade în altă zi de sâmbătă și duminică, mai ales miercuri și vineri, facem pomenirea celor adormiți cu o sâmbătă înainte, ca să puteți veni cu toții, să nu facem cumva în zi de post pomenirea celor adormiți, să mâncăm de frupt sau să dăm de pomană de frupt pentru cei adormiți, că nu este de niciun folos. Noi trebuie să căutăm ca tot ce facem pentru sufletul înaintașilor noștri să fie spre folosul lor nu al nostru. Pentru că dacă dăm de pomană, trebuie să dăm după rânduiala Bisericii: dacă e zi de post, să dăm de post , dacă e de frupt, să dăm de frupt. Este mai greu să dăm de pomană în zi de post. De aceea, voi păstra această rânduială și s-o știți de acum înainte. Când va cădea în cursul săptămânii această zi de ieșire la cimitir, adică de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, vom ieși sâmbăta de dinainte. Doar atunci când sărbătoarea acestor sfinți cade în zi de sâmbătă și duminică vom ieși în acea zi la cimitir”, a spus părintele Nicolae, cu glasul său blând și hotărât.
„Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Această zi nu a fost doar despre pomenire, ci și despre reîntâlnire. Neamuri despărțite de ani și de kilometri s-au revăzut cu emoție, prieteni din copilărie s-au recunoscut după zâmbet sau voce, chiar dacă vremea le-a furat din chip.
„Nu mai am pe nimeni aici, dar vin în fiecare an. Mormântul mamei e singurul loc unde mă simt acasă”, spune cu ochii înlăcrimați doamna Maria, revenită din Italia, unde trăiește de peste 15 ani.
Ion, un bărbat trecut de 60 de ani, venit din Botoșani, mărturisește: „De fiecare dată când vin aici, parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă. Să nu uităm de ai noștri, chiar dacă au trecut dincolo. Ei trăiesc prin noi.”
O tânără localnică, Ana, spune că „Astăzi e ziua când Stăuceniul se umple de oameni și de amintiri. Chiar și ploaia parcă ne-a adunat mai aproape unii de alții.”
Obiceiul locului
La Stăuceni, Paștele Blajinilor este un prilej nu doar de rugăciune, ci și de comuniune. După slujba din cimitir, oamenii obișnuiesc să-și întindă mesele modeste lângă morminte – cu ouă roșii, cozonac, pască și vin, dar și cu bucate aduse din suflet. Se oferă pomelnice cu mâncare pentru sufletele celor adormiți, mai ales către bătrâni sau persoane nevoiașe.
Unii, conform tradiției, lasă la cruce câte o lumânare aprinsă și o pânză albă – „ca să aibă sufletul lumină și drum drept în ceruri”, cum spun bătrânii.
În ciuda vremii, sărbătoarea a fost păstrată cu demnitate, în tăcere și evlavie. Nu a lipsit nici obiceiul de a ciocni ouă roșii între rude, alături de cuvintele rostite din inimă: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”
La Stăuceni, Paștele Blajinilor nu este doar o tradiție, ci un legământ de suflet: între vii și cei plecați, între trecut și prezent. Iar ploaia, deși necruțătoare, a părut să lege mai adânc această comuniune – ca o binecuvântare coborâtă din cer.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Procesul dintre botoșăneanul Ion Clămparu, considerat cel mai temut interlop român din Europa, și un medic a ajuns într-un veritabil joc de „alba-neagra” judiciară între instanțele din Alba și Cluj. Cele două tribunale și-au declinat succesiv competența, pasând dosarul de la unul la altul, situație care a dus la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, chemată acum să stabilească instanța competentă, relatează alba24.ro.
Dosarul îl are ca reclamant chiar pe Clămparu, cunoscut în lumea interlopă sub porecla „Cap de Porc”. De această dată, fostul lider al celei mai mari rețele de prostituție din Spania nu se află în postura de inculpat, ci susține că a devenit victimă într-un conflict cu o doctoriță, pe care o acuză că i-ar fi întrerupt tratamentul medical.
Litigiul a ajuns astfel într-un blocaj procedural, după ce atât Tribunalul Alba, cât și Tribunalul Cluj au considerat că nu sunt competente să judece cauza, declinând dosarul unul către celălalt. În lipsa unui acord, decizia finală privind instanța care va judeca procesul urmează să fie luată de ÎCCJ.
Mai exact Clămparu se judecă pentru un tratament întrerupt în 2020. Acesta este încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, unde execută o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Clămparu îi cere medicului despăgubiri morale în cuantum de 200.000 lei. Deși acesta a intentat acțiunea în civil, în 2023, magistrații din Cluj și Alba și-au declinat dosarul de la o instanță la alta.
Alba neagra între Alba și Cluj
Mai pe scurt nici nu a început judecarea cauzei, ci în ultimii trei ani a fost doar în perioada de declinare de la o instanță la altă instanță. Cea mai recentă decizie a fost dată de magistații Tribunalului Alba, în data de 28 ianuarie 2026.
Pe scurt, magistrații din Alba au decis că dosarul trebuie judecat de magistrații din Cluj. Asta în condițiile în care în trecut cei din Cluj l-au trimis la Alba.
Publicitate
Drept urmare cum ambele instanțe au declinat cazul s-a ajuns la un conflict negativ de competență. Asta însemană că Înalta Curte de Casație și Justiție va decide pe ce instanță se va judeca cauza.
Pentru ce se judecă cel mai temut interlop al României din Europa
Clămparu spune că o doctoriță din Cluj Napoca i-a întrerupt tratamentul, tratament pe care îl lua pentru o afecțiune gravă la ficat. Mai exact, Ioan Clămparu a fost diagnosticat cu o boală grava la ficat în 2020 și urma un tratament injectabil săptămânal cu Pegasys, în Penitenciarul Aiud. Însă la un moment dat un medic a decis să întrerupă tratamentul injectabil.
Drept urmare, Clămparu a făcut mai multe acțiuni și cereri prin care a vrut să afle de ce i-a fost întrerupt tratamentul.
Lipsa de toleranță la medicament
Medicul a luat decizia de a întrerupe medicamentul pentru ca pacientul să nu dezvolte o formă severă de COVID și lipsa de tolerență la medicamentul administrat, pe baza analizelor de sânge trimise din penitenciar către unitatea medicală.
După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția.
Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate
Clămparu a precizat că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației.
Apoi după plângerile sale făcute la conducerea Penitenciarului Aiud, tratamentul a fost reluat. Însă în urma întreruperii, Clămparu a notat că starea sa de sănătate s-a agravat.
Medicul s-a apărat
Doctorița care a întrerupt tratamentul a precizat că ”s-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului”, se arată în documentul citat.
Mai mult de atât a arătat că ”tratamentul a fost întrerupt nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS COV 2, ci mai ales datorită lipsei de toleranță la tratament. De altfel, din consimțământul informat aflat în foaia de observație a pacientului rezultă, contrar afirmațiilor acestuia, că a luat la cunoştinţă, sub semnătură, despre posibilitatea de întrerupere a tratamentului”, a mai notat medicul.
Însă, Clămparu îi cere medicului care lucrează în spitalul Cluj, suma de 200.000 lei, pentru întreruperea tratamentului medical.
Instanța care va judeca cazul va fi decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
”Cap de porc” spaima Europei
Între anii 2000-2004 Ioan Clămparu a pus bazele celei mai mari rețele de prostituție din Spania. Acesta ducea din România și Republica M0ldova sute de fete la prostituție în Spania.
Ziarele vremii spun că în fiecare noapte gruparea interlopă pe care Ioan Clămparu o conducea ducea în jur de 150 de femei la prostituție în parcul Casa de Campo.
A devenit cunoscut după modul brutal în care trata femeile obligate la prostituție. În timp rețeaua lui a devenit cea mai cunoscută rețea de prostituție din Europa, iar el cel mai de temut interlop român al Europei.
Liderii Partidul Social Democrat au decis, în ședința Consiliului Politic Național desfășurată astăzi, să susțină adoptarea, în regim de urgență, a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate, măsuri menite să protejeze populația în fața creșterii accelerate a costului vieții.
Anunțul a fost făcut de senatorul Doina Federovici, liderul PSD Botoșani, care a subliniat că adoptarea imediată a celor două pachete este „absolut obligatorie” și nu poate fi blocată de negocieri politice sau dispute legate de funcții și scenarii de guvernare.
Potrivit PSD, limita de suportabilitate a populației a fost deja depășită, iar România nu își mai permite experimente financiare care afectează direct cetățenii și mediul economic. Prioritatea acestui moment este costul vieții și nivelul de trai al românilor.
Pachetul de relansare economică este considerat vital pentru menținerea locurilor de muncă și supraviețuirea firmelor românești, în timp ce pachetul de solidaritate vizează pensionarii cu venituri mici, familiile vulnerabile, copiii cu dizabilități, persoanele cu handicap și veteranii.
Impactul bugetar total al măsurilor este estimat la 3,39 miliarde de lei, urmând să beneficieze peste 5 milioane de persoane la nivel național.
Sprijin financiar pentru pensionari
În ceea ce privește pensionarii, PSD propune acordarea unui sprijin financiar în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane. Astfel, 1,24 milioane de pensionari cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei, 497.000 de pensionari cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei – 800 de lei, iar 612.000 de pensionari cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei – 600 de lei.
Publicitate
De asemenea, PSD susține introducerea unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea prețurilor la gaze, pe un model similar celui aplicat în sectorul energiei electrice.
Social-democrații au transmis că nu vor accepta reduceri ale bugetului Educației și vor susține menținerea investițiilor în infrastructura mare de transport, sănătate, agricultură și comunitățile locale, la nivelul anului 2025. Adoptarea celor două pachete este considerată esențială înainte de aprobarea bugetului consolidat pentru anul 2026.
Facturile la gaze ale românilor au crescut semnificativ în ianuarie 2026, ajungând cu până la 30% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Analiza aparține Asociația Energia Inteligentă, iar concluziile sunt prezentate de președintele organizației, Dumitru Chisăliță.
Potrivit datelor centralizate, consumul de gaze al populației a fost cu aproximativ 18% mai mare în ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025, pe fondul gerului persistent. Deși stocurile din depozite au fost mai mari cu circa 11%, acest surplus nu a fost suficient, iar România a apelat masiv la importuri.
Gazele din import au venit însă la prețuri ridicate, cu până la 40% mai mari decât cele din producția internă, iar în unele cazuri chiar cu peste 80% peste prețul reglementat. În ianuarie 2025, România era exportator net de gaze, situație care s-a schimbat radical în acest an.
Asociația estimează că majorarea facturilor se datorează în proporție de aproximativ 20% creșterii consumului și de circa 5% creșterii prețului gazelor, restul fiind influențat de structura sistemului energetic și de dependența de importuri în perioadele de ger.
Concret, pentru apartamentele izolate, creșterile pot însemna între 100 și 150 de lei în plus pe factură, iar pentru locuințele neizolate sau case, majorarea poate ajunge la 200–400 de lei într-o singură lună.
„Problema nu este doar frigul, ci faptul că România intră în fiecare iarnă nepregătită, cu locuințe ineficiente energetic și pierderi mari de căldură”, avertizează Dumitru Chisăliță.
Publicitate
Specialiștii subliniază că, fără investiții serioase în reabilitare termică și eficiență energetică, astfel de creșteri vor deveni o constantă în fiecare sezon rece.