VIDEO Lacrimi, rugăciuni și dor: Paștele Blajinilor, la Stăuceni. Zeci de botoșăneni s-au rugat pentru cei trecuți în veșnicie. „Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Sub o ploaie rece și stăruitoare, care părea să spele durerea și dorul adunate în suflete, Paștele Blajinilor a adunat la Stăuceni zeci de fii ai satului – unii rămași acasă, alții întorși din colțuri îndepărtate ale țării sau chiar de peste hotare. Cu toții au venit să-și cinstească rădăcinile și să-și îmbrățișeze amintirile la mormintele celor plecați la Domnul.
Ziua a început în liniștea cimitirului, unde bisericuța cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, îmbrăcată parcă în straie de sărbătoare, a fost arhiplină. Cu toate că ploaia torențială nu a contenit, oamenii au stat smeriți sub umbrele, în curtea bisericii, cu ochii ridicați spre cer și sufletul coborât în rugăciune.
Slujba acatistului pentru cei adormiți și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în sobor de părintele paroh Nicolae Cărăușu și preotul oaspete din Serbia, părintele Gabriel. Împreună, au înălțat rugăciuni pentru cei plecați dincolo de hotarele lumii văzute, dar niciodată din inimile celor rămași.
După slujbă, părintele Nicolae a pornit prin cimitir, oprindu-se la fiecare mormânt, rostind ectenii și stropind cu apă sfințită locurile de veci. A fost o liniște aparte în acele momente. Doar sunetul ploii și murmurul rugăciunilor, amestecate cu oftaturi tăcute și priviri îndreptate spre crucile udate de cer au prins grai.
Schimbare firească, dar curajoasă
Acestă sărbătoare a fost marcată de vreo trei ani de o schimbare firească, dar curajoasă. Părintele paroh Nicolae Cărăușu a fost nevoit să ajusteze o tradiție veche de zeci de ani, o decizie care, deși născută din grijă și discernământ pastoral, a stârnit pe alocuri nemulțumirea celor mai atașați de formele vechi.
Publicitate
Până nu demult, Paștele Blajinilor se celebra prin Sfânta Liturghie în biserica mare, aflată la o oarecare distanță de cimitir. Acest drum între biserică și locurile de veci menținea o atmosferă de evlavie profundă, de așteptare și rugăciune. Oamenii rămâneau ancorați în semnificația duhovnicească a zilei.
Însă de când s-a construit bisericuța din cimitir, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, lucrurile au început să se schimbe. Proximitatea altarului de morminte, deși firească la prima vedere, a deschis, în timp, drumul spre obiceiuri care nu aduceau nici pace celor adormiți, nici liniște celor vii. Din neștiință sau grabă, rugăciunea era adesea înlocuită cu agitație, iar evlavia cu gesturi formale.
Așa se face că anul trecut părintele Nicolae a hotărât cu durere, dar și cu responsabilitate, ca atunci când sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena cade în altă zi decât sâmbăta sau duminica, slujba de pomenire la morminte să fie mutată în ziua de sâmbătă. Prin această rânduială nouă, sfințenia hramului este păstrată, iar pomenirea celor adormiți se face în tihnă și cu adevărată rugăciune.
„Știți că am stabilit ca atunci când hramul Bisericii Constantin și Elena de aici din cimitir cade în altă zi de sâmbătă și duminică, mai ales miercuri și vineri, facem pomenirea celor adormiți cu o sâmbătă înainte, ca să puteți veni cu toții, să nu facem cumva în zi de post pomenirea celor adormiți, să mâncăm de frupt sau să dăm de pomană de frupt pentru cei adormiți, că nu este de niciun folos. Noi trebuie să căutăm ca tot ce facem pentru sufletul înaintașilor noștri să fie spre folosul lor nu al nostru. Pentru că dacă dăm de pomană, trebuie să dăm după rânduiala Bisericii: dacă e zi de post, să dăm de post , dacă e de frupt, să dăm de frupt. Este mai greu să dăm de pomană în zi de post. De aceea, voi păstra această rânduială și s-o știți de acum înainte. Când va cădea în cursul săptămânii această zi de ieșire la cimitir, adică de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, vom ieși sâmbăta de dinainte. Doar atunci când sărbătoarea acestor sfinți cade în zi de sâmbătă și duminică vom ieși în acea zi la cimitir”, a spus părintele Nicolae, cu glasul său blând și hotărât.
„Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Această zi nu a fost doar despre pomenire, ci și despre reîntâlnire. Neamuri despărțite de ani și de kilometri s-au revăzut cu emoție, prieteni din copilărie s-au recunoscut după zâmbet sau voce, chiar dacă vremea le-a furat din chip.
„Nu mai am pe nimeni aici, dar vin în fiecare an. Mormântul mamei e singurul loc unde mă simt acasă”, spune cu ochii înlăcrimați doamna Maria, revenită din Italia, unde trăiește de peste 15 ani.
Ion, un bărbat trecut de 60 de ani, venit din Botoșani, mărturisește: „De fiecare dată când vin aici, parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă. Să nu uităm de ai noștri, chiar dacă au trecut dincolo. Ei trăiesc prin noi.”
O tânără localnică, Ana, spune că „Astăzi e ziua când Stăuceniul se umple de oameni și de amintiri. Chiar și ploaia parcă ne-a adunat mai aproape unii de alții.”
Obiceiul locului
La Stăuceni, Paștele Blajinilor este un prilej nu doar de rugăciune, ci și de comuniune. După slujba din cimitir, oamenii obișnuiesc să-și întindă mesele modeste lângă morminte – cu ouă roșii, cozonac, pască și vin, dar și cu bucate aduse din suflet. Se oferă pomelnice cu mâncare pentru sufletele celor adormiți, mai ales către bătrâni sau persoane nevoiașe.
Unii, conform tradiției, lasă la cruce câte o lumânare aprinsă și o pânză albă – „ca să aibă sufletul lumină și drum drept în ceruri”, cum spun bătrânii.
În ciuda vremii, sărbătoarea a fost păstrată cu demnitate, în tăcere și evlavie. Nu a lipsit nici obiceiul de a ciocni ouă roșii între rude, alături de cuvintele rostite din inimă: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”
La Stăuceni, Paștele Blajinilor nu este doar o tradiție, ci un legământ de suflet: între vii și cei plecați, între trecut și prezent. Iar ploaia, deși necruțătoare, a părut să lege mai adânc această comuniune – ca o binecuvântare coborâtă din cer.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Pentru ediția 2025 a „Zilelor Eminescu” Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a propus un concept extins, care a asociat fructuos un Festival de Debut unic în țară (aflat la ediția a 3-a), un Târg de Carte și Arte (aflat la ediția a 2-a) și tradiționala acordare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, cel mai râvnit premiu de debut, aflat la ediția a XXVII-a. Prmiul a fost câștigat anul acesta de Simona Sigartău, pentru volumul Singuri sub râsetele familiilor perfecte (Casa de Editură Max Blecher, 2024).
Festivalul de Debut, lansat pentru prima dată în 2023, și-a atins obiectivul și anul acesta, promovându-i activ pe toți cei 29 de debutanți înscriși în concurs, dar în special pe cei 18 poeți și poete care au putut fi prezenți la Ipotești și Botoșani, și care, așa cum a declarat Simona Sigartău, câștigătoarea Premiului „Mihai Eminescu” – Opus Primum, la gala de decernare a premiului, au sentimentul că formează un grup coagulat de poeți prieteni. Poeții debutanți prezenți la festival au susținut recitaluri pe esplanada Cinematografului „Unirea”, în perioada 12-14 iunie. Tot în cadrul festivalului, au avut loc mai multe ateliere de lectură performativă, care au fost coordonate, anul acesta, de Ionuț Caras, sunetul și luminile fiind asigurate de Vasile DJ (Vasile Gherghel); mesele rotunde au fost moderate de Lucia Țurcanu.
Între 12 și 15 iunie, Memorialul Ipotești a organizat un Târg de Carte și Arte, pe Pietonalul Unirii din Botoșani, la care au fost prezente 16 edituri, ce și-au expus oferta prin variate prezentări și lansări de carte și întâlniri cu autorii, precum și doi artiști plastici. Alături de edituri, s-au aflat elevii cercului de lectură „Unde fugim de acasă” (Școala Gimnazială nr. 7), ai Colegiului Național „A.T. Laurian” și ai Colegiului Economic „Octav Onicescu”.
Zilele Eminescu – ediția de iunie a fost animată de întâlniri zilnice cu poeți consacrați din afara județului, invitați ai Memorialului Ipotești, care au avut ocazia să invite la dialog poeți botoșăneni pentru a discuta cu elevii și a citi poezie în diferite localuri din Botoșani (La Barista Coffee Shop, Restaurantul „Wenge Bistro”, Papillon Cafe (Marchian), Terasa Pergola Restaurant, Cafeneaua Artelor și Restaurantul Cherry), unde publicul a fost întâmpinat cu numeroase surprize. În aceste spații, publicul s-a bucurat de prezența poeților: Nichita Danilov și Vasile Iftime, Ioan Pintea, Dan Sociu și Bogdan Perdivară, Daniel Corbu și Stelorian Moroșanu, Adrian Alui Gheorghe și Gabriel Alexe, Liviu Apetroaie și Mihai Babei, Irina Nechit și Nicolae Popa. Lecturi și discuții cu elevii au avut loc și la Memorialul Ipotești, cu participarea liceenilor de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani și elevii de la Școala Gimnazială nr. 7, Școala „Mihai Eminescu” Ipotești și de la Liceul Tehnologic „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Vorona.
Profesorii de limba și literatura română au discutat, în 13 iunie, cu profesorii Mihai Zamfir și Mihaela Mancaș, despre modul de a-l citi pe Eminescu azi. Tot în 13 iunie, în sala „Horia Bernea” a Memorialului Ipotești, a fost vernisată expoziția „TOMAGRAPH” a artistei Ana Toma, dar vizitatorii au avut parte și de alte expoziții în Sala Castel și Sala Portaluri. La Cornișă a putut fi vizitată expoziția stradală „Poeți de pe vremea lui Eminescu”.
Zilnic, între 12 și 15 iunie, au fost deschise ateliere pentru copii pe Pietonalul Unirii, iar la Memorial copiii au fost așteptați pentru vânătoarea de carte, în vreme ce adulții, alături de copii, au putut scrie versul lor preferat în „Cartea vizitatorilor”.
Publicitate
Au mai avut loc câteva activități dedicate meseriei de jurnalist: speed dating literar cu editori și masa rotundă „Cum devenim jurnaliști?”. Artista vizuală Ana Maria Micu a organizat un Artist talk – „Cum povestesc prin imagini?” –, la care au participat elevi ai Liceului de Artă „Ștefan Luchian”.
Prima zi a manifestărilor s-a încheiat cu spectacolul de lumini și sunet „Floare de tei” (pe versuri de Eminescu), susținut de actorii Teatrului „Mihai Eminescu” pe esplanada Cinematografului „Unirea”, iar pe 15 iunie, actorul Emil Boroghină a susținut recitalul „De la Ovidiu la Eminescu” la Teatrul „Mihai Eminescu”.
Gala de acordare a Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu – Opus Primum a avut loc în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”, fiind precedată de recitalul poeților nominalizaţi la prima ediţie și de o masă rotundă, cu participarea membrilor juriului, „Poezia de debut în anul 2024”.
Proiectul „Zilele Eminescu, ediția iunie” a fost finanțat de Ministerul Culturii prin axa de proiecte prioritare. Ediția din iunie 2025 a Zilelor Eminescu a fost organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Cinematograful „Unirea” și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Botoșani, al Casei Corpului Didactic, al liceelor și școlilor din oraș și al mediului privat.
În vederea executării lucrărilor de remediere a unei avarii majore survenite pe conducta de aducțiune Botoșani-Flămânzi, situată în zona Lebăda, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea furnizării apei potabile, astăzi, 17 iunie 2025, în intervalul orar 08:00-18:00, către utilizatorii din Cartierul Alfa Land, Lebăda, localitățile Zăicești, Bălușeni, Cristești, Coșula, Copălău, Frumușica, inclusiv orașul Flămânzi.
Având în vedere că, umplerea și reechilibrarea sistemului sunt operațiuni ce trebuie să se facă lent și treptat, pentru evitarea producerii unor eventuale avarii și corelat cu configurația terenului în zonele de distribuție, informăm consumatorii că, reluarea furnizării apei va fi simțită diferențiat.
Nova Apaserv Botoșani își cere scuze față de abonații afectați și îi asigură că se va interveni cu operativitate pentru finalizarea lucrărilor, astfel încât disconfortul creat să fie cât mai redus.
Atunci când își rezervă vacanțele, turiștii români optează, în general, pentru unități de cazare care oferă facilități precum accesul la piscină, micul dejun inclus și posibilitatea de plată cu vouchere de vacanță. Acestea se numără printre cele mai căutate oferte pentru sezonul 2025, scrie alba24.ro.
Cea mai căutată opțiune în 2025 rămâne acceptarea voucherelor de vacanță, relevă o analiză realizate de platforma de rezervări Travelminit.
Parcarea proprie este o altă cerință esențială pentru turiștii români, în special în cazul sejururilor cu mașina personală, în zone turistice aglomerate sau greu accesibile.
Accesul la piscină și facilitățile de tip SPA, precum sauna sau jacuzzi-ul, sunt tot mai căutate. Acestea pot crește șansele de rezervare cu până la 40%, în special în cazul sejururilor de weekend, a vacanțelor în cuplu sau a pachetelor de tip wellness.
Aproape 50% dintre turiștii care rezervă prin platforma hotelieră aleg unități care includ micul dejun în tariful camerei.
Concediu 2025: preferințele familiilor
Publicitate
Familiile reprezintă un segment tot mai important în turismul intern, iar camerele de tip family sau apartamentele spațioase sunt printre cele mai rezervate tipuri de cazare. Unitățile care oferă pătuțuri pentru copii mici, scaune speciale sau spații de joacă au un avantaj clar în atragerea acestei categorii de public.
La polul opus, există și facilități mai puțin solicitate, dar care fac diferența în nișe bine definite. Accesul cu animale de companie este menționat explicit de aproximativ 15% dintre turiști; acești clienți caută în mod constant unități pet-friendly și tind să revină acolo unde se simt bineveniți.
Unitățile care au restaurant propriu dar nu oferă mic dejun inclus sunt mai puțin atractive, turiștii români preferând experiențele complete. În plus, facilități precum sauna sau jacuzzi-ul, atunci când nu sunt integrate într-un concept coerent de relaxare, sunt mai rar luate în calcul în mod izolat.
Aceşti trei fraţi erau din Persida, şi fiind trimişi de Valtan, împăratul perşilor, pentru pace, în zilele lui Iulian Paravatul (pe care-l văzuseră în Calcedon că aducea jertfa la idoli şi mulţi se trăgeau spre rătăcirea lui), fiind ei bine cinstitori şi crezând în Hristos, plângeau şi se rugau lui Dumnezeu să-i păzească în credinţa ce aveau într-Însul, şi să nu se facă părtaşi rătăcirii închinătorilor la idoli.
Deci, dacă s-au vădit şi au fost duşi la păgânul Iulian, au fost bătuţi şi pătrunşi cu piroane la glezne, şi arşi pe subţiori cu făclii. Însă aceste chinuri le-au suferit toţi împreună; dar apoi îndeosebi Sfântul Manuil, primind făgăduinţa de la necuratul împărat şi nevoind a aduce jertfă la idoli, l-au chinuit pe el în multe şi felurite chipuri. Şi aşa împreună cu cei doi fraţi ai lui, cu Savel şi Ismail, au fost duşi la zidul cel dinspre Tracia, numit al lui Constantin, la loc râpos, şi li s-au tăiat capetele.
Iar Iulian Paravatul a poruncit ca să li se ardă trupurile, dar îndată s-a deschis pământul şi a primit trupurile, din pricina cărei minuni mulţi au crezut în Hristos. Iar după aceasta nişte bărbaţi cucernici, cunoscând de la Domnul nostru Iisus Hristos unde se află trupurile sfinţilor, le-au îngropat cu miruri şi cu tămâieri.