VIDEO Lacrimi, rugăciuni și dor: Paștele Blajinilor, la Stăuceni. Zeci de botoșăneni s-au rugat pentru cei trecuți în veșnicie. „Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Sub o ploaie rece și stăruitoare, care părea să spele durerea și dorul adunate în suflete, Paștele Blajinilor a adunat la Stăuceni zeci de fii ai satului – unii rămași acasă, alții întorși din colțuri îndepărtate ale țării sau chiar de peste hotare. Cu toții au venit să-și cinstească rădăcinile și să-și îmbrățișeze amintirile la mormintele celor plecați la Domnul.
Ziua a început în liniștea cimitirului, unde bisericuța cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, îmbrăcată parcă în straie de sărbătoare, a fost arhiplină. Cu toate că ploaia torențială nu a contenit, oamenii au stat smeriți sub umbrele, în curtea bisericii, cu ochii ridicați spre cer și sufletul coborât în rugăciune.
Slujba acatistului pentru cei adormiți și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în sobor de părintele paroh Nicolae Cărăușu și preotul oaspete din Serbia, părintele Gabriel. Împreună, au înălțat rugăciuni pentru cei plecați dincolo de hotarele lumii văzute, dar niciodată din inimile celor rămași.
După slujbă, părintele Nicolae a pornit prin cimitir, oprindu-se la fiecare mormânt, rostind ectenii și stropind cu apă sfințită locurile de veci. A fost o liniște aparte în acele momente. Doar sunetul ploii și murmurul rugăciunilor, amestecate cu oftaturi tăcute și priviri îndreptate spre crucile udate de cer au prins grai.
Schimbare firească, dar curajoasă
Acestă sărbătoare a fost marcată de vreo trei ani de o schimbare firească, dar curajoasă. Părintele paroh Nicolae Cărăușu a fost nevoit să ajusteze o tradiție veche de zeci de ani, o decizie care, deși născută din grijă și discernământ pastoral, a stârnit pe alocuri nemulțumirea celor mai atașați de formele vechi.
Publicitate
Până nu demult, Paștele Blajinilor se celebra prin Sfânta Liturghie în biserica mare, aflată la o oarecare distanță de cimitir. Acest drum între biserică și locurile de veci menținea o atmosferă de evlavie profundă, de așteptare și rugăciune. Oamenii rămâneau ancorați în semnificația duhovnicească a zilei.
Însă de când s-a construit bisericuța din cimitir, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, lucrurile au început să se schimbe. Proximitatea altarului de morminte, deși firească la prima vedere, a deschis, în timp, drumul spre obiceiuri care nu aduceau nici pace celor adormiți, nici liniște celor vii. Din neștiință sau grabă, rugăciunea era adesea înlocuită cu agitație, iar evlavia cu gesturi formale.
Așa se face că anul trecut părintele Nicolae a hotărât cu durere, dar și cu responsabilitate, ca atunci când sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena cade în altă zi decât sâmbăta sau duminica, slujba de pomenire la morminte să fie mutată în ziua de sâmbătă. Prin această rânduială nouă, sfințenia hramului este păstrată, iar pomenirea celor adormiți se face în tihnă și cu adevărată rugăciune.
„Știți că am stabilit ca atunci când hramul Bisericii Constantin și Elena de aici din cimitir cade în altă zi de sâmbătă și duminică, mai ales miercuri și vineri, facem pomenirea celor adormiți cu o sâmbătă înainte, ca să puteți veni cu toții, să nu facem cumva în zi de post pomenirea celor adormiți, să mâncăm de frupt sau să dăm de pomană de frupt pentru cei adormiți, că nu este de niciun folos. Noi trebuie să căutăm ca tot ce facem pentru sufletul înaintașilor noștri să fie spre folosul lor nu al nostru. Pentru că dacă dăm de pomană, trebuie să dăm după rânduiala Bisericii: dacă e zi de post, să dăm de post , dacă e de frupt, să dăm de frupt. Este mai greu să dăm de pomană în zi de post. De aceea, voi păstra această rânduială și s-o știți de acum înainte. Când va cădea în cursul săptămânii această zi de ieșire la cimitir, adică de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, vom ieși sâmbăta de dinainte. Doar atunci când sărbătoarea acestor sfinți cade în zi de sâmbătă și duminică vom ieși în acea zi la cimitir”, a spus părintele Nicolae, cu glasul său blând și hotărât.
„Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Această zi nu a fost doar despre pomenire, ci și despre reîntâlnire. Neamuri despărțite de ani și de kilometri s-au revăzut cu emoție, prieteni din copilărie s-au recunoscut după zâmbet sau voce, chiar dacă vremea le-a furat din chip.
„Nu mai am pe nimeni aici, dar vin în fiecare an. Mormântul mamei e singurul loc unde mă simt acasă”, spune cu ochii înlăcrimați doamna Maria, revenită din Italia, unde trăiește de peste 15 ani.
Ion, un bărbat trecut de 60 de ani, venit din Botoșani, mărturisește: „De fiecare dată când vin aici, parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă. Să nu uităm de ai noștri, chiar dacă au trecut dincolo. Ei trăiesc prin noi.”
O tânără localnică, Ana, spune că „Astăzi e ziua când Stăuceniul se umple de oameni și de amintiri. Chiar și ploaia parcă ne-a adunat mai aproape unii de alții.”
Obiceiul locului
La Stăuceni, Paștele Blajinilor este un prilej nu doar de rugăciune, ci și de comuniune. După slujba din cimitir, oamenii obișnuiesc să-și întindă mesele modeste lângă morminte – cu ouă roșii, cozonac, pască și vin, dar și cu bucate aduse din suflet. Se oferă pomelnice cu mâncare pentru sufletele celor adormiți, mai ales către bătrâni sau persoane nevoiașe.
Unii, conform tradiției, lasă la cruce câte o lumânare aprinsă și o pânză albă – „ca să aibă sufletul lumină și drum drept în ceruri”, cum spun bătrânii.
În ciuda vremii, sărbătoarea a fost păstrată cu demnitate, în tăcere și evlavie. Nu a lipsit nici obiceiul de a ciocni ouă roșii între rude, alături de cuvintele rostite din inimă: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”
La Stăuceni, Paștele Blajinilor nu este doar o tradiție, ci un legământ de suflet: între vii și cei plecați, între trecut și prezent. Iar ploaia, deși necruțătoare, a părut să lege mai adânc această comuniune – ca o binecuvântare coborâtă din cer.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
O femeie în vârstă de 57 de ani, din județul Suceava, a ajuns în arestul Poliției după ce a fost depistată conducând un autoturism, deși avea dreptul de a șofa suspendat. Incidentul a avut loc pe raza orașului Flămânzi, iar polițiștii au emis pe numele acesteia o ordonanță de reținere pentru 24 de ore.
Verificările au scos la iveală că femeia se afla deja sub interdicția de a conduce, ca urmare a unor infracțiuni comise în 2025 – refuzul de a i se preleva mostre biologice și conducerea unui vehicul fără permis.
Ca și cum nu ar fi fost suficient, testarea cu etilotestul a indicat o valoare de 0,33 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Femeia a fost dusă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Botoșani, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere fără drept.
Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că măsurile de reformare a autorităților locale anunțate de Guvern sunt binevenite. Referitor la obligativitatea de plată a amenzilor si a taxelor, specialistul menționează că „este un comportament absolut elementar”, relatează ADEVĂRUL.
Adrian Negrescu: Este normal ca toți românii să-și plătească la timp taxele.
Referitor la propunerea prin care românii nu vor mai putea să cumpere mașini, să obțină autorizații de construcție sau să își recupereze permisul dacă nu își achita datoriile, Adrian Negrescu menționează că „este normal ca toți românii să își plătească la timp taxele”.
„Este un comportament absolut elementar menit să ajute statul și să ne ajute pe noi. Pentru că din taxele și impozitele pe care noi trebuie să le plătim avem bani din care să construim drumuri, asigurăm iluminat public, asigurăm servicii de sănătate, educație pentru copiii noștri tot ceea ce ține de viața noastră de zi cu zi.
În condiționarea eliberării unor acte administrative de plata impozitelor mi se pare un lucru salutar și aș extinde-o inclusiv la zona asigurărilor obligatorii de locuințe care în România sunt ignorate în continuare cu o nonșalanță și o iresponsabilitate ieșită din comun. Sunt doar 30% din locuințele din România asigurate împotriva unor dezastre. În condițiile în care vedem fenomene meteo din ce în ce mai grave. Aș condiționa acest lucru, asigurarea obligatorie a locuinței”, a declarat consultantul economic pentru Adevărul.
În ceea ce privește condiționarea asigurării fondurilor pentru administrațiile locale de performanță, Negrescu arată că aceasta măsură este esențială:
Publicitate
„Și cred că va veni de la sine acest fenomen pentru că primăriile odată cu debutul anului 2026 își vor vedea veniturile scăzând semnificativ, de la bugetul central, probabil, nu vor mai primi alocări cum au primit în anii anteriori iar din încasările din taxe și impozite, în condițiile scăderii economiei, probabil vor încasa mai puțini bani. Singura șansă a primăriilor este să-și restructureze activitatea, administrația locală să fie mai eficientă, să cheltuiască mai puțin și în felul acesta să ofere servicii mai de calitate. Numai împinși de la spate de realitatea economică vom putea face reforme. În România se pot implementa reforme numai dacă suntem cu cuțitul la os, ca să zic așa, din punct de vedere financiar”.
„Românii vor înțelege”
Întrebat cum vor fi percepute de români măsurile anunțate de Guvern, specialistul a afirmat:
„Românii, cred eu, vor înțelege fiindcă suntem într-o situație cum n-am mai avut în ultimii 14 ani și că trebuie să strângem cureaua. Dacă mai avem de unde până să nu ne asfixiem din cauza acestor curbe de sacrificiu. Pentru mulți români va fi un fel de misiune imposibilă să se descurce financiar, dar asta este realitatea economică. Singura veste bună este Comisia Europeană care ne va monitoriza de acum încolo odată la șase luni în privința economiei. Deci nu vor mai fi posibile derapajele financiare care s-au făcut în anii trecuți. Mai mult decât atât, la Summit-ul EcoFeed, miniștrii de finanțe din Europa au impus un mecanism de alertă care prevede ca în cazul în care vom depăși cheltuielile statului cu un anumit procent în următorii cinci ani de zile, se va aprinde becul roșu la Bruxelles. Din această perspectivă vom fi întrebați ce se întâmplă la București. Altfel spus, nu vom mai putea cheltui deșănțat banul public în funcție de interesele electorale”.
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării Cseke Attila au anunțat, joi, pachetul de măsuri pentru administrația locală. Astfel, primăriile vor primii bugete în funcție de performanțǎ, proiectul Anghel Salingy va fi finanțat doar pentru proiectele în faza avansatǎ, vor exista grile noi de salarizare la primării și consilii județene, iar numărul de posturi se va diminua.
Alte măsuri se referă la ridicarea permisului de conducere dacǎ amenzile rutiere nu sunt plătite în 90 de zile, imposibilitatea de a achiziționa o mașina, de a radia una sau de a obține autorizații de construcție fără plata datoriilor. De asemenea, autoritățile vor sǎ folosească drone pentru depistarea construcțiilor ilegale.
Guvernul anunță noi măsuri: drone pentru identificarea proprietăților nedeclarate, executori pentru recuperarea taxelor și publicarea listelor cu datornici la bugetul local, anunță alba24.ro.
Dronele vor putea fi utilizate pentru identificarea clădirile și pentru a măsura suprafața lor.
Pe baza acestor măsurători se va deschide rol fiscal pentru cetățenii care nu și-au declarat clădirea respectivă, a anunțat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, vineri, într-o conferință de presă susținută alături de premierul Ilie Bolojan.
O altă măsură pentru a crește nivelul de încasare a taxelor este aceea că autoritățile locale vor putea externaliza încasarea debitelor scadente prin firme de executare fiscală.
Cheltuielile cu executarea vor fi în sarcina debitoriului, adică a celui care are restanțe.
De asemenea, Guvernul Bolojan vrea să ofere posibilitatea administrațiilor locale să facă publice listele datornicilor la buget.
Publicitate
Asta s-a putea face prin modificarea codului de procedură fiscală, care azi spune că sunt informații de secret fiscal natura și cuantumul obligațiilor fiscale.
”Vom propune eliminarea de la secretul fiscal a acestor informații. Autoritățile locale și centrale vor putea publica aceste informații, care să devină publice” a spus Cseke Attila.
Sfânta Macrina, sora Sfântului Vasile cel Mare și a Sfântului Grigorie de Nyssa, s-a născut în anul 327, primind la botez numele bunicii sale. A primit o educație aleasă de la mama ei, Emilia, care era o bună creștină.
Tatăl ei, Vasile dorea ca fiica sa să își întemeieze o familie prin Taina Nunții, însă tânărul cu care trebuia să se căsătorească Sfânta Macrina a murit la scurt timp după logodnă, fapt pentru care sfânta a refuzat să se se mai căsătorească, închinându-și viața în totalitate lui Dumnezeu. Îmbrățișează viața monahală (în vremurile acelea viața monahală se putea desfășura în sânul familiei), transformând astfel casa părintească într-un adevărat loc de asceză.
Până când frații ei au ajuns la vârsta maturității, Sfânta Macrina s-a dedicat creșterii și educării lor, apoi, împreună cu mama ei, cu alte câteva rude și foste servitoare s-au retras la o proprietate din Pont, unde au întemeiat o comunitate cu viața de obște, a cărei cârmuitoare a fost Sfânta Macrina până când sufletul ei a plecat la Domnul, în anul 379.