Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,5% în luna ianuarie 2025, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna decembrie 2024, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică.

Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind 5,8% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,1% în cazul celor de sex feminin.

Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna ianuarie a anului 2025 a fost de 450.900 persoane, în scădere față de luna precedentă (462.700 persoane) și față de aceeași perioadă a anului precedent (455.300 persoane).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna ianuarie 2025 (4,5% în cazul bărbaților și 3,9% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 72% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna ianuarie 2025.

Potrivit INS, reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 26,3%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada octombrie – decembrie 2024. AGERPRES

Trump a oprit ajutorul militar pentru Ucraina: Statele Unite ale Americii suspendă ajutorul militar pentru Ucraina după disputa dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval, au confirmat luni oficiali de la Casa Albă pentru Bloomberg, Fox News și CNN.

Un oficial american a afirmat că SUA fac o pauză și își revizuiesc ajutorul pentru a se asigura că acesta contribuie la găsirea unei soluții, transmite Agerpres.

Casa Albă a transmis că măsura este menită să ”grăbească” găsirea unei soluții de pace.

”Președintele a spus clar că se concentrează asupra păcii. Avem nevoie ca partenerii noștri să fie, de asemenea, dedicați acestui obiectiv.

Facem o pauză și ne revizuim ajutorul pentru a ne asigura că acesta contribuie la o soluție”, a declarat oficialul, citat de CNN.

Pauza va dura până când Donald Trump va stabili că liderii Ucrainei demonstrează un angajament de bună credință față de pace, potrivit relatărilor Bloomberg și Fox News.

”’Nu este o încetare permanentă a ajutorului, este o pauză”, a subliniat un responsabil al administrației Trump, citat de Fox News.

Pauza se va aplică tuturor echipamentelor militare care nu se află încă în Ucraina, au declarat oficialii, și reprezintă un răspuns direct la ceea ce Trump consideră a fi comportamentul neadecvat al lui Zelenski de săptămâna trecută.

Vor fi suspendate, potrivit Bloomberg, toate livrările de echipamente militare americane care nu se află în prezent pe teritoriul Ucrainei, inclusiv arme aflate în tranzit pe aeronave și nave sau în așteptare în zonele de tranzit din Polonia.

Trump a oprit ajutorul militar pentru Ucraina

Sursele citate au indicat că Donald Trump i-a ordonat secretarului apărării Pete Hegseth să pună în aplicarea suspendarea livrărilor.

Aceste informații îngrijorătoare pentru armata ucraineană survin la câteva ore după ce Trump le-a declarat reporterilor de la Casa Albă că nu a discutat despre suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina, dar a adăugat că Zelenski ”ar trebui să aprecieze mai mult’”sprijinul Washingtonului.

În cei peste trei ani de la declanșarea războiului de către Rusia, Washingtonul a alocat miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina, conform Reuters.

După mai mult de o săptămână de ostilitate deschisă între Washington și Kiev, pauza anunțată în livrările de armament către Kiev este cel mai concret semn al gradului de deteriorare a relațiilor între actuala administrație americană și Ucraina de la preluarea mandatului de către Trump.

Președintele american a preluat în ultimele săptămâni punctele de vedere ale președintelui rus Vladimir Putin, susținând că Ucraina a declanșat războiul și acuzându-l pe Volodimir Zelenski că este un dictator.

Decizia sa de a opri furnizarea de ajutor militar este un demers ce ar putea avea consecințe reale asupra raportului de forțe în conflict și ar putea consolida poziția lui Putin, notează CNN.

Decizia lui Trump e în concordanță cu comportamentul său de la preluarea mandatului.

El a refuzat să admită că Rusia a început războiul, prin invadarea Ucrainei, și l-a numit pe președintele ucrainean Zelenski ”dictator”.

O casă de pe strada Armeană din municipiul Botoșani a fost în pericol, în această dimineață, în urma unui incendiu cauzat, cel mai probabil, de un scurtcircuit.

Din fericire fumul au fost observat la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința. Proprietara, în vârstă de 75 de ani, dar și fiul ei, de 49 de ani, au primit îngrijiri medicale la fața locului deoarece au suferit atacuri de panică. Aceștia au refuzat transportul la spital.

La incendiu au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu trei autospeciale de stingere, o ambulanță SMURD, dar și o ambulanță SAJ.

Cauza probabilă este scurtcircuit.
Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

Verificați periodic instalațiile electrice astfel încât să puteți înlătura defecțiunile;
Nu folosiți instalaţii electrice cu improvizații;

La suplimentarea receptoarelor, asigurați-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

Verificați și cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;
Nu folosiți prize sau întrerupătoare slăbite.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Se împlinesc 48 de ani de la cutremurul devastator petrecut în 4 martie. Peste 1500 de oameni și-au pierdut atunci viața și au fost circa 11.000 de persoane rănite, scrie alba24.ro.

În urma seismului, au fost incendii provocate de explozii de gaze și alte surse de foc deschis. Au fost distruse 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde.

În 4 martie 1977, la ora 21.22, o zi de vineri, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost în Munţii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Seism de peste 7 grade pe scara Richter

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime. Au suferit avarii mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost Bucureştii, regiunea de sud şi cea de est a ţării. În urma cutremurului, şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, potrivit Agerpres.

Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una din structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea de 4 martie.

În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Dimensiunea dezastrului

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

În Capitală s-au prăbuşit 32 de blocuri de locuinţe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar 9 unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune. Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătăţii, până în seara zilei de 5 martie, la Bucureşti au fost internate şi tratate 1.773 de persoane, au fost înregistraţi 508 morţi şi peste 2.600 răniţi, iar în restul ţării s-au înregistrat 614 răniţi şi 72 de decese.

Cutremurul a fost simţit pe întreg teritoriul ţării, precum şi în ţările vecine, fiind înregistrat de aproape toate observatoarele seismologice din întreaga lume.

În toate punctele din Bucureşti unde s-au prăbuşit imobile au acţionat ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni veniţi să ajute la operaţiunile de salvare, mai notează Agerpres. Mulţi dintre aceştia au lucrat fără întrerupere zi şi noapte la degajarea ruinelor. ”Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieţii răniţilor şi studenţii anilor V şi VI ai Facultăţii de medicină generală”, relata şi ziarul ”România liberă” din 7 martie 1977.

”Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenţia France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forţă echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Pagubele materiale provocate la Bucureşti – arată agenţia – sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului”, notează ziarul ”România liberă” din 8 martie 1977.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Aproape 1600 de oameni au murit

Numărul total al celor decedaţi până în 14 martie 1977, ora 18,00, era de 1.541, din care 1.391 în Capitală şi 150 în restul ţării. Numărul celor decedaţi în Capitală include şi 157 de persoane care au încetat din viaţă în spitale în urma rănilor şi afecţiunilor grave cauzate în contextul seismului.

Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ş.a.

Lista cutremurelor semnificative în România

Cutremurul din 1977 a fost precedat de alte șapte cu magnitudine peste 6, produse în zona Vrancea, în perioada 1945-1976. Un cutremur de 7,4 a mai fost la Panciu, în 1940. Atunci au fost înregistrați 1600 de morți.

În 18 iulie 1991, peste 600 de case au fost avariate după un seism de 5,5 produs cu epicentrul în zona Herculane. Alt cutremur a fost în 2 decembrie 1991 (5,6) la Voiteg – urmări: peste 5000 case avariate, 4.500 sinistrați.

Alte cutremure, recente, cu magnitudine peste 5:

• 27 octombrie 2004 (magnitudine 6, Vrancea; cel mai puternic seism din sec. XXI)
• 25 aprilie 2009 (5,3) –Vrancea
• 6 octombrie 2013 (5,5) – Vrancea
• 22 noiembrie 2014 (5,7)–Vrancea
• 24 septembrie 2016 (5,8) –Vrancea
• 28 decembrie 2016 (5,3) –Vrancea
• 8 februarie 2017 (5,0) -Vrancea
• 28 octombrie 2018 (5,8) – Vrancea
• 31 ianuarie 2020 (5,2)Vrancea
• 3 noiembrie 2022 (5,3) –Vrancea
• 13 februarie 2023 (5,2) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
• 14 februarie 2023 (5,7) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
• 16 septembrie 2024 (5.4) – Vrancea