Catedrala Municipiului Dorohoi a fost, duminică, 18 ianuarie, locul unei frumoase întâlniri între credință, cultură și educație, prilejuită de omagierea poetului național Mihai Eminescu. Evenimentul a adus în prim-plan sensibilitatea și curăția sufletească a copiilor, care, prin poezie și cântec, au reamintit comunității importanța valorilor spirituale și culturale românești.

Momentul artistic a fost susținut de elevii clasei a IV-a B de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Dorohoi, care, cu emoție și dăruire, au prezentat un program dedicat operei și personalității marelui poet. Activitatea s-a desfășurat în cadrul parteneriatului educațional dintre Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Dorohoi și Școala Gimnazială „Spiru Haret”, parteneriat ce își propune să cultive în rândul elevilor dragostea pentru credință, cultură și identitate națională.

Programul a avut loc la finalul Sfintei Liturghii, în cadrul căreia Mihai Eminescu a fost pomenit împreună cu membrii familiei sale. Acest moment de rugăciune a subliniat legătura profundă dintre opera poetului și valorile creștine care i-au marcat viața și creația. Versurile sale, adesea pătrunse de reflecții asupra timpului, existenței și credinței, au fost readuse în atenția credincioșilor prin vocile curate ale copiilor.

Elevii au recitat poezii reprezentative și au interpretat cântece inspirate din creația eminesciană, reușind să transmită emoție și respect față de moștenirea culturală lăsată de poetul național. Deși aflați la o vârstă fragedă, copiii au demonstrat seriozitate, sensibilitate și o înțelegere profundă a mesajului artistic, lucru care a impresionat publicul prezent. Pregătirea programului a fost realizată cu multă răbdare și implicare de doamna învățătoare Angelica Rotariu, care a îndrumat elevii nu doar în deprinderea textelor, ci și în înțelegerea sensului acestora.

Enoriașii prezenți la Sfânta Liturghie au primit cu bucurie și recunoștință momentul artistic, urmărind cu emoție fiecare poezie și fiecare cântec. La final, copiii au fost răsplătiți cu aplauze și cuvinte de apreciere, ca semn al recunoașterii efortului depus.

Prin această activitate, Biserica și Școala au arătat, încă o dată, că pot lucra împreună pentru binele copiilor și al comunității locale. Omagierea lui Mihai Eminescu în spațiul bisericesc a fost nu doar un act cultural, ci și unul educativ și spiritual, care a reamintit tuturor că valorile autentice se transmit din generație în generație prin credință, educație și dragoste pentru neam.

Pr. Marian Liviu Iftodi

„Blue Monday” sau „Lunea cea tristă” este marcată pe 19 ianuarie în 2026, a treia zi de luni din prima lună a anului. Este considerată cea mai tristă și dificilă zi din punct de vedere emoțională.

Această zi este asociată cu o stare de spirit proastă și motivație scăzută după sărbătorile de iarnă.

Eticheta de „cea mai deprimantă zi” nu are vreo bază clinică, însă „Blue Monday” pică într-o perioadă în care factorii sezonieri pot afecta în mod semnificativ starea de spirit și nivelul de energie al oamenilor.

Acest lucru o face un moment util pentru a verifica starea ta și a celor din jur, scrie Mediafax.

Cum a apărut „Blue Monday”

Conceptul de „Blue Monday” a apărut prima dată în anul 2005 într-un comunicat de presă al companiei britanice de turism Sky Travel, în cadrul unei acţiuni de PR.

În prezent, Blue Monday a căpătat un nou înțeles, fiind o ocazie pentru organizațiile din domeniul sănătății mintale de a promova conștientizarea și de a reduce stigmatizarea.

Rețeta pentru a combate melancolia și pentru a depăși tristețea acestei zile era pe vremuri la fel de simplă ca efectuarea unei călătorii, încurajând oamenii să caute destinații.

Un psiholog care colabora cu această companie a creat o pseudo-formulă care includea tiparele meteorologice, nivelurile de îndatorare, timpul scurs de la sărbători și nivelurile de motivație.

Expresia a fost larg criticată și discreditată de oamenii de știință.

Pentru determinarea zilei este luată în calcul o combinație de factori negativi, precum vremea rece și întunecată, datoriile acumulate după sărbători, venitul lunar, timpul scurs de la sărbătorile de iarnă, eșecul în respectarea rezoluțiilor de Anul Nou, nivelul de motivație scăzută și nevoia de a acționa.

Deși formula a fost criticată și considerată pseudo-științifică, aceasta a atras atenția datorită combinației de factori care contribuie la starea generală de tristețe din luna ianuarie.

Ştiinţa din spatele formulei a fost frecvent pusă la îndoială şi foarte atent analizată pentru că ar putea banaliza depresia.

Formula de calcul pentru Blue Monday

Formula atribuită calculului pentru Blue Monday, concepută de Cliff Arnall, este următoarea:

[W+(D−d)]× TQ / M×N

Unde:

W = condițiile meteo (weather)
D = datoriile acumulate după sărbătorile de iarnă (debt)
d = venitul lunar (monthly income)
T = timpul trecut de la Crăciun (time since Christmas)
Q = eșecul în a menține rezoluțiile de Anul Nou (failure to maintain New Year’s resolutions)
M = nivel scăzut de motivație (low motivational levels)
N = nevoia de a lua măsuri (need to take action)

Formula este adesea considerată mai degrabă un instrument de marketing decât o formulă matematică validă, deoarece variabilele folosite sunt vagi și imposibil de măsurat în mod obiectiv, ceea ce subliniază natura sa pur simbolică și publicitară.

Blue Monday. Cum poți gestiona această zi din punct de vedere emoțional

Awarenessdays.com vine cu o serie de sfaturi pentru cei care vor să gestioneze mai ușor această zi dacă nu sunt într-o dispoziție bună.

În primul rând, ajută mult să vorbești cu cineva despre ceea ce simți. Vorbește cu un prieten, un membru al familiei sau un specialist în sănătate mintală.

Simplul fapt de a împărtăși ceea ce simți poate aduce alinare.

Exercițiile fizice ușoare, chiar și o scurtă plimbare, pot îmbunătăți starea de spirit prin creșterea nivelului de serotonină și endorfine.

În contextul erei digitale, când informațiile negative sunt peste tot, această zi poate marca începutul unui obicei bun pentru sănătatea emoțională: ia pauze de la știri sau rețelele sociale dacă acestea îți sporesc stresul.

Fii blând cu tine: dacă nu ai motivație suficientă, nu forța productivitatea. Setează-ți obiective mici, dar realizabile, pentru ziua respectivă.

Odată îndeplinite, starea de spirit se îmbunătățește și poate oferi un sentiment de control și progres.

„Blue Monday” nu înseamnă să etichetezi o zi proastă, ci să recunoști că momentele de depresie emoțională merită atenție.

Comunitatea botoșăneană a pierdut o personalitate discretă, dar profund respectată: profesoara Maria Stoica, fost director al CME, dascăl care a marcat generații întregi de elevi.

Pentru mulți botoșăneni, numele Mariei Stoica este legat de anii de școală, de copiii care au învățat sub îndrumarea sa, de viața culturală a orașului sau de vecinătatea tihnită a unui om care a ales mereu decența și bunătatea. A trăit așa cum a fost, cu discreție, dar cu impact profund asupra celor din jur.

Profesoara Maria Stoica s-a născut la 11 august 1938, în Botoșani, într-o familie cu patru copii, toți remarcându-se ulterior ca medici sau profesori, în țară și în afara ei. A absolvit Facultatea de Chimie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar primii ani de carieră i-a dedicat mediului universitar. Repartizată la Institutul Politehnic din Galați, Facultatea de Chimie Alimentară, a activat ca asistent universitar, desfășurând o activitate importantă de cercetare, cu lucrări științifice publicate inclusiv în străinătate.

După șapte ani, a ales însă drumul învățământului preuniversitar, devenind profesoară de chimie la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Galați. Deși formată într-un domeniu științific, sufletul său a fost mereu aproape de literatură și arte. A înțeles elevii talentați în muzică și arte plastice și i-a sprijinit, cu răbdare și încurajare, chiar și atunci când chimia nu era punctul lor forte.

După cutremurul din 1977, s-a întors în orașul natal. Încă din primul an de activitate la Botoșani a fost numită director adjunct al Liceului „Mihai Eminescu”, unde a predat și a condus cu dăruire până la pensionarea sa, în 1991. A rămas în istoria liceului drept singura persoană care a fost, de-a lungul timpului, elev, profesor și director al aceleiași instituții.

Implicată activ în viața culturală a orașului, profesoara Maria Stoica a fost și o susținătoare fermă a conservării patrimoniului arhitectural botoșănean, intervenind de-a lungul anilor pe lângă autorități pentru protejarea identității orașului pe care l-a iubit profund.

Cei care au cunoscut-o își vor aminti mereu chipul ei luminos, optimismul și echilibrul, dar mai ales influența discretă pe care a avut-o asupra formării a numeroase generații de elevi.

Trupul neînsuflețit este depus la capela Cimitirului „Eternitatea”. Înmormântarea va avea loc marți, 20 ianuarie, la ora 12.00.

Tristul anunț a fost făcut pe pagina de socializare de distinsa profesoară Florentina Dănilă:

„Pe 17 ianuarie a plecat dintre noi discret, așa cum a trăit, distinsa doamnă profesoară MARIA STOICA, fost director la CME mulți ani. Sigur mulți botoșăneni au cunoscut-o : au avut-o profesoară, au avut copii la CME, au fost vecini sau din alte situații. Eu sunt prietenă cu Luminița și cu Gabi ( unul dintre băieți) și am considerat că este bine ca să ne amintim ,pentru câteva clipe, despre distinsa doamnă. De aceea l-am rugat pe Gabi să scrie câteva cuvinte despre mama sa. Trupul neînsuflețit este depus la capela de la Cimitirul ,,Eternitatea”. Înmormântarea va fi marți, 20 ianuarie, la 12.00. Dumnezeu să-i așeze sufletul în Lumină! În viață sa a fost LUMINĂ pentru multe generații de elevi, pentru colegi, pentru familia sa și pentru toți cei care au cunoscut-o. Sincere condoleanțe familiei! 

Profesoara Stoica Maria s-a născut în Botoșani la 11.08.1938 , într-o familie cu alți 3 copii. Toți cei 4 copii au avut o activitate remarcabilă ca doctori și profesori, fie în Botoșani, fie pe alte meleaguri mai îndepărtate! La terminarea Facultății de chimie din cadrul Universității „Al.I.Cuza” Iași a primit repartiție la Institutul Politehnic din Galați, Facultatea de Chimie alimentară, unde ca asistent universitar a avut o activitate remarcabilă în cercetare, publicând inclusiv lucrări științifice în străinătate! După o perioadă de 7 ani, a preferat să activeze în învățământul preuniversitar, fiind titulară pe catedra de chimie a Liceului de Muzică și Arte plastice din Galați! Prin natura ei sufletească apropiată de literatură și arte, deși de formație științifică, a sprijinit pe toate căile viitorii artiști plastici și muzicieni consacrați, de obicei mai puțin „dotați” pentru chimie! A încurajat astfel talentul nativ și munca elevilor înclinați spre performanță! După cutremurul din 1977 a revenit pe meleagurile natale, fiind numită încă din primul an de activitate la Botoșani, director adjunct al Liceului „Mihai Eminescu”! A activat până la ieșirea ei la pensie în 1991, în acest liceu, fiind primul caz în istoria liceului în care aceeași persoană a fost elev, profesor și director! A fost o persoană activă în cadrul activităților culturale din Botoșani și al conservării patrimoniului arhitectural al orașului, făcând numeroase intervenții autorităților locale în vederea acestui scop! Mândră de istoria și cultura acestui oraș, și-a lăsat „amprenta” în formarea multor generații de elevi! Figura ei luminoasă și optimistă în orice situație ne va călăuzi de-acum încolo doar în amintiri! Dumnezeu s-o ierte și să aibă grijă de sufletul ei bun!” 

Dumnezeu să-i așeze sufletul în Lumină.
Sincere condoleanțe familiei și tuturor celor care au prețuit-o.

Sfântul Macarie cel Mare, numit Egipteanul, a trăit între anii 295 – 392 și se deosebește de celălalt Cuvios Macarie, numit Alexandrinul, care a trăit în aceeiași epocă, adică între anii 293 – 393. Amândoi au fost continuatorii monahismului din Egipt, inițiat de Sfântul Cuvios Antonie cel Mare. Sfântul Macarie Egipteanul s-a născut şi a crescut pentru viaţa pustnicească.

Din fragedă copilărie îndeletnicindu-se cu fapta bună şi iubind viaţa virtuoasă şi împodobindu-se cu ea, a ajuns locaş dumnezeiesc al Duhului. A dobândit atâta răbdare în ostenelile lui pentru fapta bună, încât a primit puterea să gonească duhurile necurate. El avea deopotrivă şi darul înţelegerii; spunea mai dinainte ce avea să se întâmple şi era făcător de minuni. Pentru toate acestea după rugămintea îndelungată a arhiereului de atunci, a primit preoţia, căci arhiereul a hotărât să nu stea ascunsă făclia sub obroc, ci a căutat să-şi sfinţească mâna, prin atingerea de el.

După sfinţire Macarie s-a dedat la nevoinţe şi mai grele: a făcut o hrubă pe sub pământ, care începând de la chilia lui, se întindea pe o lungime de o jumătate de stadiu, şi la capătul hrubei şi-a săpat cu mâinile lui o peşteră. Când veneau mulţi oameni să-l cerceteze, el intra în hrubă şi se ascundea în peşteră şi nimeni nu-l afla. Cât despre mâncare şi băutură, este de prisos să mai vorbim, de vreme ce trupul prin înfrânarea cea desăvârşită şi dumnezeiască mărturisea aceasta.

Odată, venind la el un eretic, stăpânit de demonul îngâmfării şi zicând că nu există învierea morţilor, ca să-l înfrunte pe acest eretic, cuviosul a înviat pe un mort. Şi zicea cuviosul că sunt două cete de demoni; una se luptă cu oamenii prin patimi înspăimântătoare şi alta, a îngâmfării, împinge pe oameni la rătăcire. Satan rânduieşte ceata din urmă la fermecători şi la eretici.

Acest sfânt a proorocit urgia Domnului asupra ucenicului său, care ascundea lucrurile săracilor şi nu se pocăia şi pentru aceasta s-a şi îmbolnăvit de lepră. Iar pe unul, care împins de demon mânca în fiecare zi câte trei coşuri de pâine, şi bea un vas mare de vin, l-a făcut să mănânce numai trei bucăţi mici de pâine. Cuviosul Macarie a văzut şi pe diavol cum îşi purta meşteşugirile şi înşelăciunile în tigvuliţe. Pe Teopempt monahul, cel înşelat de diavol, l-a îndreptat. El a auzit glas dintr-o tigvă uscată a unui preot al idolilor, care se găsea în pustiu, zicând ca prin mijlocirea rugăciunilor lui cei din chinurile iadului se uşurează puţin.

A proorocit pustiirea aşezărilor călugăreşti de la Skit. Pe un mort l-a înviat, ca să spună unde a ascuns averea unor oameni şi iarăşi a poruncit de a adormit. Deci cu astfel de lucruri dumnezeieşti fiind împodobit, a părăsit viaţa la adânci bătrâneţi, trăind nouăzeci de ani.