Connect with us

Eveniment

VIDEO Hramul Mănăstirii „Sihăstria Voronei”. Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul: „ASTĂZI este începutul mântuirii noastre”

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea Buneivestiri a umplut bisericile și mănăstirile din întreaga țară, pentru a aduce prea cinstire Maicii Domnului, prilej de rugăciune, de bucurie și de multumire lui Dumnezeu și Sfinților, pentru binefacerile pe care le primim. Bucuria hramului i-a adunat laolaltă pe credincioși, de la cel mic până la cel mare, de la cei vii până la cei care nu mai sunt printre noi, în fiecare an, ajungând până la originea lui și la Mănăstirea Sihăstria Voronei, din anul 1861.

De atunci și până astăzi, în această sfântă zi s-a săvârșit în această pustie pe atunci, pentru că acum nu mai este locul de altădată, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie.

Prima liturghie a fost și momentul sfințirii bisericii vechi de către arhiereul episcop și locțiitor de mitropolit al Moldovei din acea vreme, Chesarie Sinadon, iar de atunci, neîntrerupt până astăzi, anual, de 25 martie, în Sfântul Altar, Mântuitorul Iisus Hristos coboară pe Sfânta Masă. Chiar și în perioada comunistă, când mănăstirea a fost închisă, venea o dată pe an, de Bunavestire, preotul paroh din Oneaga cu credincioșii, dădeau la o parte spinii de la ușa bisericii, făceau curățenie cu câteva zile înainte și săvârșeau Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Cu toate că perioada de tristă amintire a făcut multe pagube , nu numai în mănăstirea Sihăstria Voronei, ci și în alte mănăstiri, însă cu toate acestea, de  odorul cel de mult preț al lăcașului sfânt: moaștele Sfântului Cuvios Onufrie, nu a avut îndrăzneala niciun securist, niciun necredincios să se apropie.

„Deși ca și viețuitori în perioada comunistă… au fost unii dintre oamenii stăpânirii de atunci care îi spuneau părintelui meu stareț: Ce mai țineți oasele acelea în biserică. Luați-le și aruncați-le pe pârâu. Iar părintele când vedea că insistă mai mult, le-a zis, vă rog, poftiți, vă deschid biserica și luați-le. Și atunci s-au înspăimântat. Din clipa aceea nu a mai zis nimic nimeni. Nu era proclamată atunci canonizarea Sfântului Onufrie, dar de atunci se cunoștea că era mare făcător de minuni. Ceea ce vedem noi azi că s-a înfăptuit după revoluție a fost numai minunea Sfântului Cuvios Onufrie, fiindcă noi oameni păcătoși puțini la număr să reușim să facem lucruri care uneori par imposibile și unor oameni mai mari să le facă, cu venituri foarte modeste, lucruri atât de mărețe. Însă se vede că este dorința Sfântului Onufrie și a Maicii Domnului care ocrotește mănăstirea noastră”, a spus părintele Ghedeon Huțanașu.

Bucuria obștii monahale, dar și a pelerinilor care au luat parte la slujbele rânduite, a fost încununată de prezența Preasfințitului Nichifor Botoșăneanul, care a slujit Sfânta Liturghie unită cu Vecernia, potrivit tipicului, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în Paraclisul Mănăstirii Sihăstria Voronei. După citirea pericopei evanghelice a sărbătorii, Preasfinţitul Părinte Nichifor a rostit o frumoasă predică în care a subliniat însemnătatea praznicului Bunei Vestiri pentru mântuirea neamului omenesc.

„ Ziua de Bunăvestire este ziua în care Domnul Hristos a luat chip în lume. Dumnezeu s-a arătat lumii împlinind un dor al oamenilor de a-L vedea, de a-L cunoaște, de a-L simți apropiat, dar împlinind și dorul lui Dumnezeu de a lucra mântuirea în mijlocul poporului. De a împlini planul de mântuire pe care l-a făgăduit Evei atunci când s-a lăsat amăgită de șarpe, atunci când a cunoscut despărțirea de Dumnezeu. Și prin întruparea pe care Domnul o ia, îl duce pe Adam mai departe…(…) Mântuirea noastră a început. Doar necredința omului, doar împotrivirea omului mai poate să zădărnicească acest plan și vedem că din păcate împotriviri în continuare sunt. Și vor până spre sfârșit. Dar vedem că în ciuda acestor împotriviri, lumina Învierii a răsărit ca nădejde și chemare pentru noi toți. Suntem chemați să nădăjduim. O dată început acest plan al mântuirii devine un ASTĂZI al nostru, al tuturor. De aceea noi nu spunem: Atunci a fost începutul mântuirii noastre, în acel an, în acea zi a lui Dumnezeu, ci ASTĂZI este începutul mântuirii noastre. Devine un ASTĂZI al nostru, al tuturor. Fiecare dintre noi suntem chemați să primim acest ASTĂZI pe care Maica Domnului l-a primit. Dumnezeu nu forțează libertatea, dar  orice amânare, orice împotrivire are și niște consecințe în planul vieții noastre și în istorie”, a spus celor prezenți PS Nichifor (VIDEO integral în articol)

Publicitate

La finalul slujbei, părintele stareț Ghedeon a mulțumit în mod deosebit Preasfințitului Părinte Nichifor pentru că a bucurat cu prezența  hramul din acest an, oferind binecuvântare ca de astăzi înainte să se săvârșească Sfânta Liturghie în paraclisul noii biserici, improvizat deocamdată, la demisol, care va avea ca ocrotitor Duminica Tuturor Sfinților. Părintele a explicat de ce a ales acest hram pentru noul paraclis și originea deciziei ne duce până în anul 2005, când biserica veche avea și acest hram. După ce a fost resfințită de PF Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei,  a fost rânduit ca primul hram după canonizarea Sfântului Onufrie să fie chiar aici, unde sunt adăpostite moaștele sfântului. Și atunci s-a renunțat la hramul Duminica Tuturor Sfinților și a fost rânduit ca al doilea hram să fie Sfântul Cuvios Onufrie. „Iar noi acum prin construirea acestei biserici, la demisol va fi Paraclisul cu hramul Duminica Tuturor Sfinților, iar sus biserica propriu-zisă va purta hramul Sfântului Cuvios Onufrie, care va fi chivotul care va adăposti pentru veșnicie moaștele Sfântului Onufrie. Această zi este intens așteptată de credincioșii care vin frecvent la slujbele mănăstirii pentru că biserica veche era neîncăpătoare și astăzi s-a umplut paraclisul, fiind totuși un spațiu generos”, a explicat părintele stareț.

A mulțumit și autorităților care sprijină mănăstirea și încurajează viețuitorii și care au răspuns la plângerile lor legate de starea drumului și acum nu se mai poate spune că „drumul este rău”, lucru evidențiat și de PS Nichifor în cuvântul său de final, mulțumind la rândul său președintelui Consiliului Județean, Doina Federovici, care s-a alăturat credincioșilor în timpul slujbei, în ciuda programului încărcat.

Sărbătoarea s-a încheiat cu o agapă frățească. Nu a fost pelerin din mulțimea care a fost prezentă la hramul mănăstirii să nu fie omenit cum se cuvine cu sărmăluțe, pește prăjit, apă minerală și colaci. Pentru obștea micuță, este lesne de înțeles, că a fost un efort deosebit să pregătească bucatele, dar cu siguranța răsplata va veni de la Mica lui Dumnezeu care ocrotește Mănăstirea Sihăstria Voronei din 1861.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Actele pe care ești obligat să le ai la control. Ce riști dacă le refuzi

Publicat

Publicitate

Mulți șoferi români nu știu exact ce obligații au atunci când sunt opriți în trafic, fie de poliția rutieră, fie de cea locală. Cine are dreptul să ceară actele, ce documente trebuie prezentate și ce riscă cei care refuză să le arate, notează alba24.ro.

Acestea sunt întrebări frecvente care generează confuzie în rândul șoferilor. Legislația actuală delimitează clar atribuțiile Poliției Rutiere de cele ale Poliției Locale, mai ales când vine vorba de verificarea documentelor.

Ce acte pot cere polițiștii rutieri

Potrivit Codului Rutier 2025, în momentul în care ești oprit de un polițist rutier aflat în exercitarea atribuțiilor, ai obligația să prezinți următoarele acte:

  • cartea de identitate
  • permisul de conducere
  • certificatul de înmatriculare al vehiculului (talonul)
  • polița de asigurare RCA valabilă (pe suport fizic sau digital)
  • acte privind inspecția tehnică periodică (ITP) – valabilitatea este verificată automat, dar poate fi și cerută la control

Astfel, dacă refuzi să prezinți documentele solicitate de polițistul rutier, comiți o contravenție. Această abatere se pedepsește cu o amendă cuprinsă între 1.215 lei și 1.620 lei.

În baza Legii 218/2002, polițiștii au dreptul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, să:

Publicitate
  • legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor
  • conducă persoane la sediul poliției, ca măsură administrativă
  • intre în orice mijloace de transport în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste
  • oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare.

Ce acte pot cere polițiștii: Poliția Locală

Poliția Locală nu are aceleași atribuții ca Poliția Rutieră, iar șoferii nu sunt obligați să prezinte documentele personale la cererea unui agent local în trafic, decât în anumite condiții specifice.

  • ai comis o contravenție în aria lor de competență (ex: oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar)
  • ești legitimat pentru constatarea unei fapte prevăzute de legea locală sau de hotărârile consiliului local

În cazul în care ești legitimat justificat, agenții Poliției Locale pot solicita:

  • actul de identitate
  • date despre vehicul (pot cere talonul sau numărul de înmatriculare pentru identificare)
  • date despre șofer, dar nu permisul de conducere în mod uzual

Refuzul de a arăta actul de identitate unui polițist local poate fi sancționat, iar nerespectarea obligației de a furniza informații privind identitatea șoferului, conform OUG 195/2002, poate duce la amenzi cuprinse între 9 și 20 de puncte, adică mai mult de 4.000 de lei.

Dacă îți solicită alte documente în afară de CI, ai dreptul să:

  • refuzi prezentarea actelor solicitate
  • ceri legitimarea agentului
  • ceri chemarea la fața locului a unui echipaj de la poliția rutieră

De asemenea, conform OUG nr. 195/2002, șoferii sunt obligați să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor locali care dirijează traficul.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a adoptat hotărârea privind exproprierile necesare pentru construirea Șoselei de Centură a Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru toate imobilele aflate pe traseul viitoarei Șosele de Centură a Municipiului Botoșani, lucrare de utilitate publică de interes național.

Actul normativ prevede alocarea sumei de 2,29 milioane lei pentru despăgubirea proprietarilor afectați. În total, vor fi expropriate 530 de imobile, reprezentând 544.202 metri pătrați de teren și o construcție cu o suprafață de 159 metri pătrați.

Totodată, hotărârea include și aprobarea listei imobilelor aflate în proprietatea publică a statului, precum și a celor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, care intră în coridorul de expropriere al acestui proiect de infrastructură rutieră majoră.

Șoseaua de Centură a Municipiului Botoșani este un proiect strategic, destinat fluidizării traficului și reducerii timpilor de deplasare, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere și la dezvoltarea economică regională.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (357)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 51-52 din 2019, despre optzecişti: „Optzeciştii dădeau de înţeles că simpla lor apartenenţă la optzecism le asigură valoarea. Este o idee falsă, Dumnezeu nu distribuie talentul tuturor componenţilor unui grup, talentul nu este un ajutor social.  Din sutele de optzecişti cu certificate de optzecişti (la fel de „contestabile” ca certificatele multora dintre „revoluţionari”), doi-trei – mă gândesc la Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu, Marta Petreu – sunt scriitori de elită. Ceilalţi – se află şi ei acolo, în peisaj. În mod semnificativ, cei mai buni nici nu sunt postmoderni (în înţelesul dat acestui termen de teoreticieni). Matei Vişniec este un neoexpresionist, care valorifică inteligent sugestii din literatura absurdului. Mircea Cărtărescu – un neoromantic, remarcabil prin forţă vizionară (şi prin capacitatea de a fabrica literatură din terminologia ştiinţifică). Marta Petreu – o eseistă „trăiristă”, care face adevărate beţii de luciditate (ca Nae Ionescu pe care îl contestă dintr-o pornire paricidă). Cât priveşte poezie ei…merită doar stimă (nu admiraţie entuziastă ca eseurile)”;

Sintagme, termeni, concepte: Andreea Răsuceanu: „timp al ororii”; Eugen Negrici: „expresivitate involuntară”; Titu Maiorescu: „vorbeşte ca să spună ceva”; Alex Ştefănescu: „beţii de luciditate”; Sorin Lavric: „ritualul solfegiilor lexicale”; Alexandru Budac: „grădinile suspendate ale literelor”; Goethe: „arzând de zel”; Alex. Leo Şerban: „acribie criticărească”; Marius Chivu: „critică ventrilocă”;

Cristian Pătrăşconiu, în Orizont” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu Lidia Bodea. Reţin un punct de vedere exprimat de aceasta: „…în 2019, în România, am avut anunţat, cu oarece tam-tam, ANUL CĂRŢII. Şi iată că Anul Cărţii dă să se-ncheie exact aşa cum a început, fără nimic concret făcut pentru carte. Cu o precizare – de acest nimic se face vinovat Statul; altfel, avem iniţiative private, de la edituri, asociaţii, fundaţii, la oameni care sunt puşi pe făcut binele şi care coagulează în jurul lor binele.”;

Publicitate

Daria Ghiu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, publică un interviu cu Richard Demarco, figură emblematică pentru scena de artă britanică. Reţin:  „…una dintre cele mai mari contribuţii la cultura europeană sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, nu există ceva similar în  Marea Britanie. Sau Brâncuşi. El este o expresie a iubirii. De aceea mi-am trăit viaţa rostind limba dragostei. De fapt e un zvon că Bitzan, Neagu sau Brâncuşi sunt morţi, ei de fapt trăiesc dincolo de minciunile şi vieţile oamenilor politici, dincolo de corupţie. Cu toţii trebuie să fim artişti, să apărăm frumosul şi adevărul. Altfel suntem în pericol şi devenim apărătorii banilor şi ai puterii”;

Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 825 din 2019, prezintă cele trei asumpţii fundamentale ale liberalismului în eseul „De ce eşuează liberalismul”: 1. „Omul, dacă nu e chiar bun în mod natural, e în orice caz ameliorabil moral. Teza socratică e valabilă: nimeni nu face răul voluntar ci numai din ignoranţă. Consecinţă: educaţia e esenţială pentru ameliorarea morală a omului. Omul educat va împărtăşi opinii politice „luminate”, democratice şi liberale”; 2. „Raţiunea poate şi trebuie să conducă voinţa şi acţiunea umană. Funcţia principală a acţiunii e euristică; de aceea omul poate fi considerat un „actor raţional”, atunci când discutăm despre reacţiile sale economice şi politice. El îi va alege pe politicienii care spun adevărul şi nu-l înşală”; 3. „Omul, prin excelenţă, este omul individual. El poate şi trebuie, dacă „iese de sub tutelă” (cum scrie Kant), să devină liber şi singur, responsabil pentru viaţa sa pe care e dator să şi-o definească raţional”. Despre prima asumpţie spune că „adeseori este falsă”, despre a doua „iarăşi, destul de des, e falsă”, despre a treia că e „departe de adevăr”, explicând de ce eşuează liberalismul;

Horst Samson, în „Orizont” nr. 12 din 2019, despre poezie şi poeţi: 1. „poezia este patria omenirii”; 2. „poeţii imprimă cu forţa în poezie lumea ca imagine sonoră şi spectacol, ca formaţiuni de limbă şi gânduri care ne stimulează mintea”; 3. „poetul are nevoie de o conştiinţă a sinelui”; 4. „poezie este un vehicul intelectual filigran, dar puternic pentru zboruri spirituale la înălţimi nebănuite, pentru adevăr şi veridicitate”; 5. „poezia înseamnă mult mai mult decât numai limba, realitatea sau fantezia, preamărirea sau critica, mult mai mult decât a aşterne pe hârtie propria viaţă”; 6. „o poezie bună nu este lucrată excelent numai din punctul de vedere al formei şi al limbii, ci este înrădăcinată şi în realitate”;

Sintagme, termeni, concepte: Valeriu Nicolae: „poziţie de gânsac rănit”; Cesare Pavese: „viaţa, meseria de a trăi”; Liliana Ursu: „poemul, poala mamei”; Liliana Ursu: îmbrăţişarea, paltonul mamei”; Liliana Ursu: „cuvântul, altoiul cel bun”;

Cătălin Davidescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2019, despre Benjamin Fondane: „În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunţ cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închişi în lagărul de la Drancy, de unde câţiva prieteni, între care Emil Cioran, Stephane Lupasco, Paulhan, i-au obţinut eliberarea sa, dar nu şi pe a Linei, care nu avea încă cetăţenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără Lina. Ei au fost deportaţi la Auschwitz în mai 1944, unde au fost gazaţi.”;

Alte câteva nume folosite de Codin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: prof. la Studii Euro-Atlantice Hesiod Hăţ; prof. de Literatură Comparată Tenerifa Rînză;  prof. de Literatură Veche Noe Baghet; studentul la litere Mişa Ovinuţ; prof. de Experimentalism European Alistar Desagă; decanul de la Civilizaţii Europene Florel Furcă;Studenţii de la Filozofie  Curcă, Mimi şi Ţiţi; prof. de fizică Neicuşor Nefriceanu; prof. de matematică Tenel Scroapă;  profesoarele Frînzişoara Marmelată şi Stenuţa Bălaiu; prof. de Sociologie Leruţ Momîi; alte nume: Torena Scîrnaţ, Elba Mustap, Valică Şoapă şi Placido Seringo;

 

Alcătuiri de cuvinte pline de expresivitate, reţinute din cele citite: Florin Anghel Vedeanu: „călcau rar, uşor, parcă să nu trezească boala din somn”; Radu Cange: „eternitatea are sunetul argintului”; Dumitru Oprişor: „m-a dat jos de pe cântarul privirii”; Tudor Arghezi: „mi-e sufletul bolnav de râie”; Anastasia Gavrilovici: „o armată de mirese cu cod de bare pe decolteu”; Emil Lungeanu: „este o oglindă vie în istoria aventuroasă a tatălui”; Mihai-Francisc Lorinczi: „cuvintele se aud foşnind ca aripile de rândunică într-un cuib”; Cornel Paiu: „casa cu nucii scuturându-se singuri”; Gellu Naum: „spre est, spre vest, spre surd, spre mort”;

 

Doris Mironescu, în “Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre poeţii şi poezia de azi: “Mulţi dintre poeţii de azi scriu o poezie zgârcită cu expresivitatea, eliptică, “săracă”, intră adică în categoria postbacovianismului, una dintre cele mai fertile de azi. Asta arată o neîncredere a poeţilor în poezia plină de resurse imagistice, pe care o suspectează de inautenticitate, ceea ce, principial, e grşit. Epoca de azi jură pe autenticitate, în chiar acelaşi timpă în care totul devine aluminiu, silicon şi plastic “biodegradabil”. Poezia se refugiază atunci în nişe presupus scutite de alienare, protejate de către proprietari geloşi, care izgonesc cu furie din vizuina lor elocvenţa, coerenţa, imaginea”;

 

Andrei Manolescu, în “Dilema veche” nr. 828  din 2020, despre cele două tipologii de locuitori ai satului de azi: “Sunt două tipuri total diferite de oameni. Unii cu filozofia lui A FI, alţii cu gândul la A AVEA. Despre cei cu “a avea” nu prea ştiu ce să zic. În schimb, cei cu “a fi” mă fascinează”;

 

Aura Christi, în “Contemporanul – Ideea Europeană”, nr. 12 din 2019, despre poeţi şi  poezie: 1. “ce este poetul dacă nu un vrăjitor locuit de zeu, instrument şi om, în acelaşi timp? În timp ce înaintează în fiinţă, pe pământurile ei stigmatizate de necunoscutul îmbietor, scrie Brodski, poetul e mai mult instrument. Un instrument în mâinile nevăzute ale Zeului, căruia I se supune, cele câteva reguli exdistente pe pământurile poeziei respectându-se la sânge de oameni-instrumen5t, oameni-lege”; 2. “poezia e departe de a fi – cum spunea G. Călinescu – “sentiment sterilizat de tehnică”. Poezia e departe de a fi doar atât, deşi este, de bună seamă, şi asta. Dacă ar fi numai atât, probabil că lumea ar fi invadată de poeţi. Poezia e un istm ţinut în viaţă de vraja imponderabilului întemeietor, care impune o seamă de legi ce scapă definiţiilor. E ca şi cum, descriind curcubeul dispărut deja, l-ai face prezent şi strălucitor până la halucinaţie, până la tremur. Până la spaimă”;

 

Citeste mai mult

Eveniment

Accident la Copălău anunțat prin sistemul eCall. ,, Conduceți prudent!”

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în urmă cu puțin timp, pe DN 28 B, în localitatea Copălău. În eveniment, care a fost anunțat prin sistemul eCall, a fost implicat un singur autoturism.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Conducătorul auto a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.

 

Publicitate

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

ℹ️ În cazul producerii unui accident rutier sistemele eCall generează automat apelarea numărului 112 și transmiterea către serviciul de urgență a informațiilor relevante pentru localizarea precisă a evenimentului și pentru intervenția echipajelor de salvare. Imediat după impact, date precum coordonatele GPS, seria VIN, tipul vehiculului, tipul combustibilului utilizat și direcția de mers sunt furnizate de autovehiculele echipate cu eCall.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending